Contestaţie la executare. Sentința nr. 1351/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 1351/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 1351/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1351

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 18.02.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: A. S. M.

GREFIER: A. S. P.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare-suspendare executare silită,privind pe contestatorii HEREȘTEANU D. și HEREȘTEANU A.-M. în contradictoriu cu intimata S.C. P. B. ROMÂNIA S.A.

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11.02.2015, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 22.07.2014 pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 contestatorii HEREȘTEANU D. și HEREȘTEANU A.-M. în contradictoriu cu intimata S.C. P. B. ROMÂNIA S.A. au solicitat anularea întregii executări silite, a tuturor actelor și formelor de executare silită efectuate de SCPEJ D. C. și D. A. C. în Dosarul de executare nr 223/2008, inclusiv încheierea de încuviințare a executării silite pronunțată de către Judecătoria Sectorului 6 București în data de 12.06.2014 în dos.nr._ .Totodată au solicitat suspendarea executării silite, până la soluționarea definitivă a contestației.

În fapt, contestatorii au arătat că sumele pentru care s-au emis somații sunt neclare și contradictorii, sumele fiind diferite în conținutul scriptic. Aceștia au mai susținut că executarea silită este neîntemeiată și nelegală deoarece creanța urmărită reprezintă o sumă împrumutată de contestatori de la intimată, în baza Contractului de împrumut pentru nevoi personale din 12.07.2006 pentru 60 luni, respectiv până la 10.07.2011, potrivit Graficului de rambursare.

Contestatorii au susținut că executarea silită este prescrisă, în privința sumelor asupra cărora se efectuează în prezent acte de executare silită, enunțând dispozițiile art.7 alin 1din Decretul nr.167/1958 și art.405 C. 1865.

Astfel, contestatorii au arătat că dreptul băncii de a cere executarea silită s-a născut din momentul în care împrumutatul nu și-a plătit cel puțin trei rate, moment în care se declară scadența anticipată pentru întreg creditul, din acel moment începând să curgă termenul de 3 ani de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, în cauză dreptul fiind prescris din anul 2010. Prescripția este o sancțiune civilă îndreptată împotriva creditorului nediligent, împotriva căruia a curs termenul de prescripție și în același timp creează un beneficiu în favoarea debitorului pentru care s-a scurs termenul de prescripție.

În cauză, contestatorii nu au mai achitat ratele restante de la începutul anului 2007, însă intimata, deși a deschis un dosar de executarea silită la SCPEJ D. C. și D. A. C. în anul 2008, timp de 6 ani nu a mai făcut niciun act în vederea continuării executării, aceasta fiind mai întâi perimată potrivit art. 389 alin 1 vechiul Cod Proc. Civilă, între timp survenind și prescripția dreptului de a cere executarea silită.

Chiar dacă s-ar susține că termenul de prescripție ar fi fost întrerupt în anul 2008, prin cererea de executare silită adresată executorilor judecătorești, cf.art 405 alin 1 lit b C. 1865, această cerere nu a mai fost urmată de niciun act de executare silită, intervenind perimarea acelei cereri cf.art.389 alin 1 C. 1865, caz în care, art 405 indice 2 alin 3 C. 1865 stabilește că prescripția nu se consideră întreruptă dacă cererea de executare s-a perimat.

În legătură cu încheierea de încuviințare a executării silite, contestatorii au arătat că aceasta reprezintă un act de procedură în interdependență cu actele de executare lovite de nulitate, deoarece, pe această cale instanța nu putea să rezolve excepția prescripției.

Contestatorii au arătat că actele de executare sunt nelegale și din următoarele considerente: încuviințarea executării silite s-a făcut la 12.06.2014 pentru o sumă cu mult mai mică decât cea solicitată, respectiv 19.790,12 lei, reprezentând credit neachitat și penalități, iar executorul i-a somat pentru suma de 36.980,18 lei, din care_,36 lei creanța conform titlului executoriu și 4560,82 lei, cheltuieli de executare; în niciun act de executare nu se detaliază modul de calcul sau ce reprezintă diferența între suma încuviințată și cea pentru care sunt urmăriți, nu s-a comunicatîncheierea de încuviințare a executării silite; actele de procedură emise sunt contradictorii, confuze, nelegale întrucât s-au atașat atât procesul verbal de executare silită din 19.05.2008, cât și procesul verbal de executare silită din 16.07.2016, ora 10.00, în care se arată că ar fi vorba de un cuantum al cheltuielilor de executare de 2924,33 lei, în schimb în Adresa de înființare a popririi, înaintată celor două societăți, cuantumul este 4560 lei, în somația 223/23.05.2014 adresată la 07.07.2014 numitei Hereșteanu A. M., s-a pretins suma de 14.265,73 lei, din care 12.629,24 lei creanța conform titlului executoriu și 1.636,49 lei cheltuieli de executare silită, ca în 17.07.2014 prin Adresa de înființare a popririi să se pretindă în baza somației 223/16.07.2014 o altă sumă, aceiași situație regăsindu-se și în actele de executare îndreptate împotriva lui Hereșteanu D., din care reies alte sume.

În drept, contestatorii au invocat dispozițiile art 399 si următoarele din Codul de proc. Civilă din 1865.

Cererea a fost legal timbrată cu 1000 de lei (fia 2).

Contestatorii au depus la dosar înscrisuri în copii (filele 12-36).

În data de 14.08.2014, prin serviciul registratură, SCPEJ D. C. și D. A. C. a comunicat copii din dosarul de executare silită nr. 223/2008 (filele 45-185).

La termenul de judecată din data de 22.10.2014, instanța a dispus anularea întâmpinării depusă de intimată în data de 18.02.2014, pentru motivele expuse în încheierea de ședință.

Prin încheierea din data de 29.10.2014, instanța a respins cererea de suspendare a executării silite ca inadmisibilă, pentru motivele expuse în încheierea respectivă.

În ședința din data de 14.01.2015, contestatorii au depus o precizare a cererii, menționând că solicită anularea și încetarea executării silite înseși, potrivit art. 719 alin. 1 Cod proc. Civilă din 1865. Aceștia au precizat că soluția constatării nulității întregii executări derivă din faptul că termenul de prescripție al dreptului de a solicita executarea silită s-a împlinit în anul 2011, având în vedere și faptul că a intervenit și perimarea executării silite, ceea ce înseamnă că toate actele de executare făcute ulterior intervenirii perimării sunt nule în temeiul art. 105 alin. 2 din Cod de proc. Civilă din 1865.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

La data de 12.07.2006, contestatorii H. A. M. și H. I. au încheiat Contractul de împrumut pentru nevoi personale nr._ cu intimata S.C. P. B. S.A. pentru suma de 11.808,50 de lei, cu o perioadă de rambursare de 60 de luni, ultima rată urmând a fi scadentă la 10.07.2011, așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar (contract și grafic de rambursare, filele 29-34).

La data de 19.05.2008, intimata a formulat la S.C.P.E.J. D. C. și D. A. C. cerere de deschidere a procedurii de executare silită împotriva contestatorilor, având la bază titlul executoriu reprezentat de contractul de credit amintit mai sus (filele 50-52).

B.E.J. „D. C.” a emis somația nr. 223 la data de 19.05.2008 (fila 68), aceasta fiind comunicată către fiecare dintre cei doi contestatori-debitori cu privire la debitele restante în cadrul executării silite demarate la acea dată, respectiv 12.629 lei creanță conform titlului executoriu și 1636,49 de lei cheltuieli de executare. Somațiile au fost comunicate la data de 12.06.2008, așa cum rezultă din procesele-verbale de la filele 77-78.

De asemenea, așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar (filele 81-87) la data de 17.11.2008 au fost înființate popriri asupra veniturilor fiecăruia dintre debitori, și au fost comunicate angajatorilor, respectiv S.C. HYPERMARCHE S.A. și Spitalul Clinic de Urgență pentru copii „G. A.”.

La data de 12.06.2014, prin încheierile (filele 158-159) din aceeași zi Judecătoria sectorului 6 București a admis cererea de încuviințare a executării silite formulată de S.C. B.E.J. D. C. și D. A. C. privind pe intimata creditoare și pe contestatorii- debitori în privința titlului executoriu reprezentat de contractul de credit bancar nr._/12.07.2006.

La data de 16.07.2014 S.C. B.E.J. D. C. și D. A. C. emis somații (filele160 și 165 la dosar) către fiecare dintre cei doi debitori cu privire la debitul restant format din_,36 de lei creanța conform titlului executoriu și 4560,82 de lei cheltuieli efectuate cu executarea silită până în prezent.

De asemenea, la aceeași dată, din înscrisurile de la dosar (filele 161, 162, 166, 168) a rezultat că S.C. B.E.J. D. C. și D. A. C. a înființat din nou poprire asupra veniturilor primite de fiecare dintre contestatori cu privire la suma menționată și în somație.

În drept, având în vedere data formulării cererii de executare silită, anume 19.05.2008, în baza art. 24 din C. pr. civ. și 3 din Legea 76/2012, rezultă că in ceea ce privește aplicarea legii procesual civile în timp, este aplicabil codul de procedură civilă din 1865.

Cu privire la excepția tardivității invocate din oficiu, instanța reține că, potrivit art. 401 alin.(1) lit. c Cod proc. civilă, contestația la executare care privește executarea silită însăși poate fi formulată în termen de 15 de zile de la data la care debitorul care contestă a primit somația ori a luat cunoștință de primul act de executare în cazul în care contestația se face fără executare.

În cauza de față, așa cum a rezultat din situația de fapt, somația cu privire la demararea executării silite a fost comunicată la data de 12.06.2008, astfel că termenul de 15 zile pentru solicitarea în instanță a anulării executării silite înseși s-a împlinit în cursul lunii iunie 2008, deci prezenta cerere este tardivă cu privire la această solicitare.

De asemenea, conform art. 401 alin.(1) lit. a Cod proc. Civilă din 1865, contestația la executare cu privire la fiecare din actele de executare silită se poate formula în termen de 15 zile de la data la care cel interesat a luat cunoștință de actul contestat.

Având în vedere data formulării prezentei contestații la executare, anume 22.07.2014, rezultă că pentru actele de executare a căror comunicare s-a realizat anterior datei de 03. 07.2014 termenul de formulare a contestației s-a împlinit.

Perimarea este, în general, o sancțiune procesuală care constă în stingerea procesului, în faza în care se găsește, considerându-se că partea, printr-o îndelungată lipsă de stăruință, a pierdut orice interes în soluționarea cererii sale, cerere care, ca urmare a perimării, este considerată că nu ar fi fost introdusă. Este o definiție care este aplicabilă și perimării executării silite, astfel cum ea a fost reglementată de art. 389 C. pr. Civ., potrivit căruia: dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei.

Cu toate acestea, potrivit art. 390 alin. 1 din Codul de proc. Civilă, dispozițiile art. 389 privind perimarea nu se aplică în cazurile în când legea încuviințează executarea fără somație. În cauza de față, executarea s-a efectuat prin înființarea mai multor popriri asupra veniturilor contestatorilor, iar potrivit art. 454 alin. 1 din Codul de proc. Civilă, poprirea se înființează fără somație. Astfel, în cauza de față nu sunt incidente dispozițiile art. 389 din Codul de procedură civilă, în cauză nefiind incidentă perimarea executării silite și nici prescripția dreptului de a cere executarea silită, cursul prescripției executării silite fiind întrerupt potrivit art. 405 indice 2 din Codul de procedură civilă. Totodată, în ceea ce privește prescripția, conform art. 7 din Decretul 167/1958, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită, iar în privința termenului, se aplică cel de drept comun, de 3 ani. În cauza de față, executarea silită a fost demarată în mai 2008- în același an a început a curge și termenul de prescripție, iar ulterior au fost efectuate multiple acte de executare silită (cerere de executare silită la data de 19.05.2008, popriri, somații), astfel că prescripția dreptului de a cere executarea silită a fost întreruptă, în acest sens dispunând și art. 1865 pct. 2 din Codul civil din 1864 care prevede că prescripția se întrerupe printr-un act începător de executare. Codul civil de la 1864 este aplicabil în cauza de față în ceea ce privește prescripția extinctivă deoarece termenul a început a curge înainte de 1 octombrie 2011, așadar sunt incidente prevederile art. 6 alin. (4) din C. civ. în vigoare.

Prin urmare, actele de executare efectuate în cadrul executării silite nu pot fi anulate pe baza temeiului că însăși executarea silită ar fi prescrisă ori perimată.

Pentru toate aceste motive, în baza art. 389, 401 alin.(1) lit. a din Codul de proc. Civilă din 1865, instanța va admite excepția tardivității invocate din oficiu și va respinge contestația la executarea silită însăși și contestația la executare în privința actelor de executare indicate, din perioada 19.05._14, ca tardiv formulată.

În ceea ce privește actele de executare efectuate după această dată, inclusiv actele de înființare a popririi, instanță constată că acestea au fost legal demarate, iar contestatoarea nu a invocat și nu a dovedit vreun motiv de nulitate a acestora, având în vedere că această sancțiune nu este incidentă în cauză așa cum ar fi pretins contestatorii, neoperând perimarea sau întreruperea prescripției.

Cu toate acestea, așa cum rezultă din procesele verbale din data de 03.07.2014 (fila 143) și din data de 16.07.2014 (fila 164) emise de către S.C.P.E.J. D. C. și D. A. C. și care constituie titluri executorii potrivit art. 371 ind. 7 alin. 4 Cod proc. Civilă din 1865, suma cheltuielilor de executare a fost stabilită la 2924,33 lei, iar în restul actelor de executare întocmite după data de 03.07.2014, este trecută suma de 4560,82 cu titlu de cheltuieli de executare, în lipsa emiterii unei completări a procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, potrivit art. 371 ind. 7 alin. 3 Cod proc. Civilă din 1865 . Având în vedere că pentru cheltuielile de executare titlul executoriu este reprezentat numai de procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc, instanța va admite în parte contestația la executare silită formulată în privința actelor de executare silită indicate, formulate după data de 03.07.2014, în sensul că, cheltuielile de executare sunt limitate la suma de 2924,33 lei, celelalte dispoziții rămânând valabile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția tardivității formulării contestației la executarea silită însăși și formulării contestației la executare în privința actelor de executare indicate, din perioada 19.05._14.

Respinge contestația la executarea silită însăși și contestația la executare în privința actelor de executare indicate, din perioada 19.05._14, ca tardiv formulată de contestatorii HEREȘTEANU D. și HEREȘTEANU A.-M., domiciliați în București, .. 3A, ., ., sector 6 și cu domiciliul ales la cabinet de avocatură G. R., situat în București, .. 62, .-4, sector 5 în contradictoriu cu pârâta . S.A., cu sediul în București, Piața Charles de Gaulle nr. 15, sector 1 și sediul ales în C., .+84, Jud. C..

Admite în parte contestația la executare silită formulată în privința actelor de executare silită indicate, formulate după data de 03.07.2014, în sensul că, cheltuielile de executare sunt limitate la suma de 2924,33 lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A. S. M. A. S. P.

Red. ASM 4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 1351/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI