Plângere contravenţională. Sentința nr. 3172/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3172/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 3172/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3172
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.05.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: D. B.-J.
GREFIER: B. C.
Pe rol cauza având ca obiect plângere contravențională, privind petentul I. G. F. în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră.
La apelul nominal efectuat în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că pricina se află la momentul administrării probatoriului, termenul fiind acordat pentru audierea martorului, pe numele căruia a fost emis mandat de aducere. La data de 29.04.2015, Secția 5 Poliție a restituit mandatul cu mențiunea că nu poate fi pus în executare.
În raport de conținutul procesului-verbal întocmit la data de 27.04.2015 de Secția 5 Poliție, în conformitate cu art. 313 alin. 3, instanța constată imposibilitatea audierii martorului J. I..
În temeiul art. 394 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei B.-V. și, ulterior, pe rolul acestei instanțe, în data de 22.12.2014, petentul I. G.-F. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră, anularea procesului-verbal . nr._/25.08.2014 și exonerarea sa de la plata amenzii în valoare de 180 lei și a celor două puncte de penalizare.
În motivare a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa. Consideră că procesul-verbal este lovit de nulitate, întrucât s-au încălcat dispozițiile art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 cu privire la mențiunile referitoare la locul de muncă, ora la care a fost săvârșită fapta, descrierea faptei contravenționale. Prezenta cauză constituie o acuzație în materie penală în sensul art. 6 din CEDO și, pe cale de consecință, trebuie să i se respecte toate drepturile garantate de acest articol, inclusiv aplicarea prezumției de nevinovăție. Consideră că măsura dispusă este excesiv de severă, vădit inechitabilă și disproporționată față de prejudiciul concret, față de circumstanțele săvârșirii faptei contravenționale și contravenient.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 31 alin. 1, art. 36 din OG nr. 2/2001.
În dovedire, petentul a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, procesul-verbal . nr._/05.08.2014 și carte identitate . nr._.
Cererea a fost timbrată cu suma de 20 lei, conform chitanței aflate la fila 5.
Intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței instanței sesizate inițial. Pe fond, a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că, la data de 25.08.2014, petentul a oprit voluntar microbuzul cu numărul de înmatriculare_ pe . metrou Păcii), în zona de acțiune a indicatorului rutier „Oprirea interzisă”, încălcând prevederile art. 142 lit. a din RAOUG nr. 195/2002.
Procesul-verbal întrunește condițiile de formă prevăzute de OG nr. 2/2001, respectiv art. 17 ale actului normativ, prevăzute sub sancțiunea nulității. Abaterea a fost constatată în mod direct și personal de polițistul rutier, conform prevederilor art. 109 din OUG nr. 195/2002, în cauză nefiind întocmite alte acte de constatare. La momentul încheierii procesului-verbal, petentul nu a avut obiecțiuni sau mențiuni, asumându-și cele consemnate, aspect confirmat prin semnătură.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001 și art. 142 din RAOUG nr. 195/2002.
În dovedire, intimata a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar cazierul auto nr. 2714/26.09.2014.
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 1521/02.12.2014, Judecătoria B. V. și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 22.12.2014.
Instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială, iar pentru intimată proba cu înscrisuri.
În ședința din data de 04.05.2015, instanța a constatat imposibilitatea audierii martorului propus de petent.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/25.08.2014, petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 180 lei, reținându-se că, în data 25.08.2014, la ora 08,56, a oprit voluntar microbuzul cu numărul de înmatriculare_, în raza de acțiune a unui indicator rutier „Oprirea interzisă”, amplasat pe .. 220, la . metrou Păcii.
Au fost consemnate locul încheierii și locul în care fapta a fost săvârșită și a fost indicat actul normativ prin care se stabilește și sancționează contravenția, contrar susținerilor petentului.
Fapta reținută în sarcina contestatorului a fost legal individualizată, raportat la dispozițiile art. 142 lit. a din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, ce stabilește că oprirea voluntară a vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului „Oprirea interzisă”, este interzisă, nefiind necesară descrierea altor împrejurări față de conținutul normei care descrie și sancționează fapta drept contravenție.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța reține că a fost stabilită între limitele maxime și minime reglementate de dispozițiile 108 alin. 1 lit. a pct. 8 rap. la art. 99 alin. 2 și 98 alin. 4 lit. a din OUG nr. 195/2002.
Verificând legalitatea procesului-verbal, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, nefiind incidentă nici o cauză de natură să atragă nulitatea acestuia.
Lipsa consemnării ocupației contravenientului ori a locului de muncă al acestuia reprezintă cauze ce pot determina nulitatea relativă a procesului-verbal, fiind condiționate astfel de invocarea și respectiv dovedirea unei vătămări, aspecte ce nu au făcut obiectul probatoriului administrat de petent.
Lipsa obiecțiunilor este justificată, în condițiile în care petentul apare că nu a avut nimic de obiectat la momentul încheierii procesului-verbal, semnându-l fără rezerve.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu prevede dispoziții exprese care să reglementeze forța probantă a actului de constatare a contravenției, cu toate acestea, din economia art. 34 din acest act normativ, rezultă că procesul verbal face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor și a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, cu condiția ca echitabilitatea procedurilor în ansamblu să nu fie afectată (cauza Bosoni c. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este un drept absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, existența unei prezumții relative simple nu contravine per se prevederilor art. 6 din Convenția Europeană, în măsura în care, în administrarea probatoriului, statul respectă anumite limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragr. 28, cauza Vastherga Tari Aktieholag c. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragr. 113).
Procesul-verbal de contravenție întocmit de către agentul constatator, în cadrul căruia sunt prevăzute cele percepute personal de către acesta, constituie deci o prezumție simplă împotriva petentului sub aspectul săvârșirii faptei contravenționale.
Probele administrate în cauză nu au fost de natură să răstoarne prezumția de legalitate anterior analizată, motiv pentru care instanța reține că petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, iar procesul-verbal este temeinic.
Raportat la aceste considerente, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța reține că plângerea contravențională este neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul I. G.-F., CNP_, cu domiciliul în ., ., județul G., în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră, cu sediul în București, .. 9-15, sector 3, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.05.2015.
Președinte, Grefier,
D. B.-J. B. C.
Red.DBJ/Thred.BC/4ex./03.07.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1410/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3173/2015.... → |
|---|
