Contestaţie la executare. Sentința nr. 2253/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2253/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 2253/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2253
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 25.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE A. C.
GREFIER M. C.
Pe rol pronunțarea în cauza civilă având ca obiect contestație la executare privind pe contestatorul Z. R. A. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la termenul de judecată din data de 11.03.2015, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp mai îndelungat pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 25.03.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.02.2015 sub nr._, contestatorul Z. R.-A., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Administrare a Drumurilor Naționale din România – C.N.A.DN.R., a formulat contestație împotriva executării silite ce face obiectul dosarului nr. 9041/2014 înregistrat la B.E.J.A. C. V. și M.-A. D., efectuate la solicitarea intimatului C.N.A.D.N.R., în baza titlului executoriu reprezentat de proces-verbal de constatare a contravenției . nr_/31.10.2011, prin care a solicitat suspendarea executării ce face obiectul dosarului menționat și anularea formelor de executare întocmite în dosarul de executare.
În motivarea contestației la executare, contestatorul a arătat că acest tarif - tarif de despăgubire - a fost anulat de art. 2 din Legea nr. 114/2012 și de faptul că Constituția României, la art. 15 alin. 2 dispune aplicarea legii contravenționale mai favorabile, contestatorul a solicitat să se dispună anularea obiectului dosarului de executare nr. 9041/2014 și, prin urmare, și a acțiunii de executare.
Contestatorul a menționat că a fost întru-totul de acord și a și achitat suma de 250 lei, reprezentând contravaloarea amenzii din procesul verbal de constatare a contravenției nr._/31.10.2011, dar nu a fost de acord să plătească tariful de despăgubire de 28 euro, care a fost scos în afara legii în anul 2012.
Prin anularea acțiunii de executare, contestatorul a solicitat și anularea debitelor executate de către B.E.J.A. C. V. și M.-A. D..
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 711-719 Cod procedură civilă.
În dovedirea contestației la executare, contestatorul a depus la dosar, în copie, somație mobiliară din dosarul nr. 9041/2014, înștiințare din dosarul nr. 9041/2014, încheiere nr. 2/27.01.2015, comunicare încheiere din data de 30.09.2014, proces verbal de constatare a contravenției . nr._/31.10.2011, înștiințare de plată pentru tariful de despăgubire la procesul verbal . nr._/31.10.2011.
La data de 09.03.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite formulate de către contestatorul Z. R. A., ca nefondată, respingerea contestației la executare formulată de către contestator împotriva executării silite efectuată de către B.E.J.A. C. V. și M. - A. D. în baza titlului executoriu procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/31.10.2011 generat și semnat electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și ale HC nr. 1259/2001, ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către B.E.J.A. C. V. și M. - A. D. în baza titlului executoriu menționat și continuarea executării silite.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite formulată de către contestatorul Z. R. A., intimata a solicitat instanței de judecată să o respingă ca nefondată.
În acest sens, intimata a învederat instanței de judecată faptul că nu se impune ordonarea acestei măsuri provizorii, întrucât nu este un caz grabnic și nici nu sunt lezate anumite drepturi ale contestatorului, precum nici nu se creează o pagubă iminentă care nu se poate repara.
Mai mult decât atât, intimata a învederat instanței de judecată faptul că de la data comunicării procesului - verbal de constatare a contravenției și până la data încuviințării executării silite, contestatorul nu a îndeplinit de bună voie plata creanței stabilită în titlul executoriu, deși procedura de comunicare a acestuia a fost îndeplinită cu respectarea dispozițiilor legale.
În acest sens, dispozițiile art. 622, alin. 1 și 2 Noul Cod de procedură civilă prevăd faptul că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bună voie.
Astfel, reiese în mod evident nu numai reaua - credință a contestatorului, care a refuzat în mod nejustificat să-și îndeplinească obligațiile legale, dar și faptul că a încercat prin prezenta solicitare de suspendare a executării silite să inducă în eroare instanța.
Mai mult decât atât, cât timp procesul verbal de constatare a contravenției adresat pe seama debitorului nu a fost contestat în termenul legal de 15 zile de la comunicare, neexistând o hotărâre judecătorească de anulare chiar și în parte a măsurilor dispuse prin acesta, respectiv a tarifului de despăgubire, intimata deține un titlu executoriu apt de executare silită pentru valorificarea creanței prevăzută în actul sancționator, care a intrat în putere de lucru judecat.
De asemenea, referitor la acest aspect, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că aceasta a dat dovadă nu numai de bună - credință, dar și de indulgență în toată această perioadă, sperând ca debitorul să iasă din pasivitate și să-și execute de bună voie obligația stabilită prin titlul executoriu.
Astfel, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate în vederea suspendării.
În baza acestor considerente, intimata a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite formulată de către contestatorul Z. R. A., ca nefondată.
Referitor la fondul cauzei, intimata a învederat că, urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat faptul că, în data de 06.05.2011, ora 19:37 pe DN1, localitatea Românești, județul Prahova, vehiculul cat. A, cu număr de înmatriculare_ aparținând domnului Z. R. A. a circulat pe drumurile naționale fără să dețină rovinietă valabilă, așa cum este definită de prevederile art. 1 alin. 11 din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Conform dispozițiilor art. 8, alin. 1 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012), fapta săvârșită de către domnul Z. R. A. a constituit contravenție continuă și s-a sancționat cu amendă contravențională în valoare de 250 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 8, alin. 3 din actul normativ invocat anterior, contravenientul, respectiv contestatorul, a fost obligat să achite și tariful de despăgubire în valoare de 28 euro.
Prin urmare, în scopul apărării valorilor sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală, a sancționării faptei contravenționale, precum și a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, în temeiul art. 8 alin. 1 și 3 din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012), a fost emis procesul - verbal de constatare a contravenției în cauză. De asemenea, intimata a învederat instanței de judecată faptul că emiterea și comunicarea procesului - verbal de constatare a contravenției în cauză au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, intimata a solicitat instanței de judecată să constate în baza înscrisurilor pe care le va depune faptul că procesul - verbal de constatare a contravenției în cauză a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În acest sens, intimata a învederat că perioada cuprinsă între data săvârșirii faptei contravenționale, respectiv 06.05.2011 și data emiterii procesului verbal de constatare a contravenției, respectiv 31.10.2011, nu depășește termenul de 6 luni.
Comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției s-a efectuat conform dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001, în data de 30.11.2011, operațiune confirmată de semnătura martorului prezent, fără a se depăși termenul de 1 lună de la data aplicării sancțiunii.
Totodată, intimata a solicitat instanței de judecată să aibă în vedere și dispozițiile art. 273, alin. 2 Cod procedură civilă.
De asemenea, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că debitorul recunoaște că a primit procesul verbal de constatare a contravenției contestat, a achitat amenda contravențională stabilită prin acesta, însă a refuzat cu rea credință să achite și tariful de despăgubire aferent aceluiași titlu executoriu.
Astfel, nu se poate susține faptul că procedura de comunicare a procesului - verbal de constatare a contravenției a fost viciată sau că debitorului i-au fost lezate drepturile procesuale.
Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, procesul - verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
De asemenea, intimata a învederat instanței de judecată faptul că, de la data comunicării procesului - verbal de constatare a contravenției și până la data încuviințării executării silite, contestatorul nu a îndeplinit de bună voie plata creanței stabilită în titlul executoriu, deși procedura de comunicare a acestuia a fost îndeplinită cu respectarea dispozițiilor legale.
În acest sens, dispozițiile art. 622, alin. 1 și 2 Noul Cod de procedură civilă prevăd faptul ca obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bună voie.
În cazul în care debitorul nu execută de bună voie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare.
Or, instanța de executare în mod legal și temeinic în baza dispozițiilor art. 632 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă, a constatat faptul că procesul verbal de constatare a contravenției constituie titlu executoriu.
Totodată, în situația în care instanța de executare constată faptul că titlul executoriu nu poate fi pus în executare sau că nu ar fi valabil, nu ar fi încuviințat și ordona punerea în executare.
Or, instanța de judecată în temeiul art. 252 Noul Cod de procedură civilă privind obligativitatea cunoașterii din oficiu a dreptului în vigoare în România, în momentul încuviințării executării silite a respectat dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
În ceea ce privește aprecierea contestatorului că în speță ar fi aplicabile dispozițiile art. 1, pct. 2 din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 15/2002, intimata a solicitat instanței de judecată să o respingă ca fiind neîntemeiată.
Astfel, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că dispozițiile invocate se aplică de la data intrării în vigoare a legii, deci pentru faptele contravenționale săvârșite după această dată.
Prin urmare, în ceea ce privește titlul executoriu contestat, intimata a precizat faptul că dispozițiile prevăzute de Legea nr. 144/2012 nu au aplicabilitate, întrucât fapta contravențională a fost săvârșită în data de 06.05.2011, deci anterior datei la care aceasta a intrat în vigoare.
De asemenea, intimata a precizat faptul că, în speța de față nu este vorba de aplicarea legii contravenționale mai favorabile, ci este vorba despre executarea silită a creanțelor rezultată dintr-un proces verbal întocmit anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 care nu a fost contestat în instanță.
În baza acestor considerente, intimata a solicitat respingerea contestației la executare, ca nelegală și netemeinică, menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către B.E.J.A. C. V. și M. - A. D. în baza titlului executoriu menționat și continuarea executării silite.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205 - 208 Noul Cod de procedură civilă, precum și dispozițiile legale cuprinse în prezenta întâmpinare.
Alăturat întâmpinării, intimata a anexat în copie, titlul executoriu – procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/31.10.2011 și dovada comunicării procesului - verbal contestat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/31.10.2011, fila 11, comunicat potrivit procesului verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției din data de 30.11.2011, fila 30, constituie titlu executoriu în dosarul nr. 9041/2014.
Prin încheierea din data de 30.09.2015 a Judecătoriei sectorului 6 București, instanța a admis cererea formulată și a încuviințat executarea silită în oricare dintre formele prevăzute de lege a dispozițiilor titlului executoriu procesul verbal de constatarea a contravenției . nr._/31.10.2011, fila 10.
La data de 27.01.2015, executorul judecătoresc a procedat la stabilirea cheltuielilor de executare în dosarul nr. 9041/2014 în cuantum total de 399,52 lei, din care 15,32 lei, onorariul executoriului judecătoresc, 148,80 lei, comunicare acte de procedură, 186 lei, cheltuieli cu efectuarea actelor de procedură, 20 lei, taxa de timbru și 29,40 lei, taxe poștale, fila 8. La aceeași dată s-a emis și somația mobiliară de către același executor judecătoresc în dosarul nr. 9041/2014, fila 6, pentru recuperarea tarifului de despăgubire stabilit prin titlul executoriu în cuantum de 28 euro.
Având în vedere dispozițiile art. 37 din O.G nr. 2/2001 aprobată prin Legea nr. 180/2002, potrivit cărora procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
În ceea ce privește susținerile contestatorului referitoare la validitatea procesului verbal de constatare a contravenției, dispozițiile art. 712 al. 1 codul de procedură civilă prevăd că:” În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlul executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac”, astfel în cadrul contestației la executare formulate pe parcursul executării silite a unor titluri care nu sunt hotărâri judecătorești, pot fi formulate apărări de fond împotriva acestora în cazul în care nu există o cale specială de atac prin intermediul căreia să se poată pune în discuție valabilitatea lor.
Or, prevederile O.G. 2/2001 aprobată prin Legea nr. 180/2002, pun la dispoziția contravenientului calea plângerii împotriva proceselor verbal de constatare a contravenției pentru a pune în discuție valabilitatea acestuia. Potrivit 31 alin. 1 din acest act normativ stabilește că împotriva proceselor-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, instanța dispunând asupra legalității și temeiniciei proceselor-verbal, respectiv asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, măsurii confiscării în conformitate cu art. 34 din același act normativ.
Astfel, contestatorul are o calea de atac a plângerii împotriva proceselor verbal de constatare a contravenției, conferită de dispozițiile art. 31 din O.G. nr. 2/2001 aprobată prin Legea nr.180/2002, ( „Împotriva proceselor-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”) prin care putea formula apărări de fond împotriva acestuia cu privire la legalitatea și temeinicia sa.
În aceste condiții, contestatorul nu poate invoca apărări de fond și obține eventuala desființare titlului executoriu, în cadrul contestației la executare promovate, deoarece se poate pune în discuție pe această cale procedurală nelegalitatea executării silite ori a unui act singular de executare, potrivit art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă, prin dispozițiile art. 712 alin. 2 fiind prohibit de lege a se proceda la verificarea legalității și temeiniciei proceselor verbale, aspecte ce pot fi invocate numai în cadrul căii de atac împotriva actului de constatare a contravenției.
În ceea ce privește incidența în cauză a dispozițiilor art. 12 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, se va reține că prin art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România s-a stabilit că tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
La data încheierii procesului verbal de constatarea a contravenției titlu executoriu în prezenta cauză, prin dispozițiile art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, s-a reglementat obligația contravenientului de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, stabilită potrivit anexei nr. 4.
Prin urmare, în condițiile în care sancțiunile contravenționale principale și complementare sunt reglementate cu caracter general prin dispozițiile art. 5 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 2/2001, tariful de despăgubire nu este o sancțiune contravențională, ci reprezintă o despăgubire pentru prejudiciul produs prin săvârșirea contravenției de către autorul faptei contravenționale, care potrivit art. 23 alin. 1 din OG nr. 2/2001 de stabilește și aplică de către agentul constatator, în temeiul acestui text legal („1) În cazul în care prin săvârșirea contravenției s-a cauzat o pagubă și există tarife de evaluare a acesteia, persoana împuternicită să aplice sancțiunea stabilește și despăgubirea, cu acordul expres al persoanei vătămate, făcând mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal.”).
Or, dispozițiile art. 12 din O.G. nr. 2/2001 consacră principiul retroactivitatea în cazul legilor contravenționale mai favorabile sub aspectul dezincriminării faptelor sau a reducerii sancțiunilor, aplicabil tuturor subiectelor de drept, însă, astfel cum s-a reținut, mai sus tariful de despăgubire aplicat prin titlul executoriu nu are natura unei sancțiuni contravenționale, diferind prin scopul aplicării sale și regimul său juridic de aceasta.
Prin urmare, în speță se va reține că tarifului de despăgubire aplicat contestatorului nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012, nefiind incidentă ipoteza acestui text legal sub aspectul celei de-a doua condiții cumulative stabilite, aceea de a fi și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a acestei legi, astfel că se impune continuarea executării sale.
Pentru aceste considerente se va reține că nu se impune anularea actelor de executare efectuate în dosarul nr. 9041/2014 al B.E.J.A. C. V. și M.-A. D., contestația urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul Z. R.-A., CNP_, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, ., ., ap. 23, ., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A DRUMURILOR NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – C.N.A.D.N.R., cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, CUI_, J40/552/15.01.2004.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.AC/Thred.MV/5 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2255/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2263/2015. Judecătoria... → |
|---|
