Contestaţie la executare. Sentința nr. 4126/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 4126/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 4126/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI

- SECȚIA CIVILĂ -

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4126

Ședința publică din data de 29.05.2015

Instanța constituita din:

P. E. L.

GREFIER Z. F.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare privind pe contestatoarea A. E. în contradictoriu cu intimata D. I. XX AG.

Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 15.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 22.05.2015, iar apoi pentru azi 29.04.2015.

După deliberare,

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererile înregistrate pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București la data de 31.12.2014 sub nr._ și la data de 15.07.2014 sub nr._/302/2014 pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București (conexate prin încheierea din data de 11.12.2014 pronunțată în dosarul nr._/302/2014), contestatoarea A. E., în contradictoriu cu intimata D. I. XX AG, prin administrator active . SRL a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea încheierii de încuviințare a executării silite emisă de instanță în dosarul nr._ ; să se constate nulitatea executării silite, precum și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr 603/2014 realizate de B. T. Bodgan O.; să se constate caracterul abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit încheiat între contestatoare și ABN AMRO Bank (România) S.A., în articolele 4.1 teza a IlI-a, 4.4, 5.1.1 și 14.9 din Contractul de Credit și Garanție Reală Mobiliară încheiat la data de 21.05.2007, precum și în articolele 1.2, 1.3 teza I din Actul adițional nr. 1 din 06.09.2012 la Contractul de Credit și Garanție Reala Mobiliară din 21.05.2007; suspendarea executării silite cu cheltuieli de judecată.

În fapt, contestatoarea a arătat că, în data de 21.05.2007 a încheiat cu The Royal Bank of Scotland pic Edinburgh sucursala România (fostă RBS Bank (România) S.A. fostă ABN AMRO Bank (România) S.A. (denumit în continuare „Banca”) cu sediul in București, .. 301-311, ., sector 2, contractul de credit și garanție reală mobiliară, prin care Banca îmi acorda un credit în valoare de 30.000 Eur pe o durata de 25 de ani, conform graficului de rambursare, la suma împrumutată urmând să se calculeze dobânda, comisioane și alte costuri conform dispozițiilor cuprinse în contract.

Pentru garantarea restituirii creditului, între contestatoare și Bancă a fost încheiat contractul de ipotecă autentificat sub numărul 1609/21.05.2007 de către BNPA L. și D. cu privire la imobilul situat în București, . nr. 1, ., etaj 1, apartament nr. 7, sector 6, nr. cadastral 2268/7, intabulat în CF nr._.

Contestatoarea a mai arătat că la momentul contractării creditului, avea calitatea de angajată a băncii, astfel, la data semnării contractelor s-a bazat exclusiv pe actul de voință conform căruia contractul de muncă este încheiat pe un termen nedeterminat, fapt ce atrăgea menținerea dobânzii contractuale de 3,7% pe întreaga durată a contractului de credit. Însă, în cursul lunii septembrie 2012 raporturile de muncă dintre ea și bancă au încetat, motiv pentru care a fost încheiat actul adițional nr. 1 /06.09.2012, prin care condițiile de rambursare a creditului au fost modificate, ea urmând a beneficia de o dobândă care era practicată de bancă în raport cu clienții externi ai acesteia. Cu toate acestea noua dobândă prevăzută în actul adițional era mai mare decât cea practicată în mod curent clienților externi.

Din cuprinsul aceluiași act adițional reiese faptul că ea și-a schimbat adresa de domiciliu și anume în București, ., nr. 1, ., ., sector 6, adresă la care domicilia încă din 2010.

Contestatoarea a mai menționat faptul că, la data de 01.09.2013 a avut loc o fuziune transfrontalieră între RBS Bank (România) SA, și The Royal Bank of Scotland Pic Edinburgh, prin absorbția activității RBS Bank (România) SA de către The Royal Bank of Scotland Pic Edinburgh - sucursala România conform planului de fuziune publicat pe site-ul oficial al acesteia https://wvvw.rbs.ro/fileadmin/user_ upload/CBM Terms ROEN.pdf.

Ca rezultat al acestei fuziuni, toate activele și pasivele RBS Bank (România) SA au fost transferate către The Royal Bank of Scotland Pic Edinburgh - Sucursala România. În consecința, toate drepturile și obligațiile RBS Bank (România) SA au fost preluate de către The Royal Bank of Scotland Pic Edinburgh - Sucursala România care la rândul său a cesionat creanța pe care o avea față de ea către APS FUND ALPHA UZAVRENY INVESTICNÎ FOND, A.S., care la rândul său a vândut datoria mai departe la D. I. XX AG.

În luna octombrie a anului 2013 a primit o somație din partea CREDITEXPRESS Financial Services SRL, la adresa de domiciliu, respectiv ., nr. 1, ., ., București, prin care i se aducea la cunoștință intervenirea cesiunii creanței ei către noua creditoare, precum și solicitarea plății întregii creanțe într-un termen foarte scurt, fără ca aceasta să aibă mandat pentru a declara scadența anticipat și în condițiile în care preluase dreptul de a încasa plățile conform scadențarului semnat între ea și banca cedentă.

Contestatoarea a învederat că, la sfârșitul lunii martie 2014 a înregistrat pe rolul Judecătoriei sector 2 o cerere de chemare în judecată ce formează dosarul nr._ prin care a solicitat următoarele: să se constate caracterul abuziv al clauzelor prevăzute în contractele de credit încheiate între ea si Banca, în art. 4.1 teza a IlI-a, 4.4, 5.1.1 și 14.9 din Contractul de Credit și Garanție Reală Mobiliară încheiat la data de 21.05.2007, precum și in articolele 1.2, 1.3 teza I din Actul adițional nr. 1 din 06.09.2012 la Contractul de Credit și Garanție Reala Mobiliară din 21.05.2007; să se dispună înlăturarea acestora din contractele mai sus arătate, cu menținerea dobânzii fixe agreate în contractele inițial semnate; pe cale de consecință să se dispună restituirea diferențelor dintre dobânda majorată prin actele adiționale și cea pe care ar fi datorat-o conform contractelor inițiale; obligarea la plata cheltuielilor de judecată

Astfel, potrivit documentelor de mai sus, în data de 11.04.2014 intimata, CREDITEXPRESS Financial Services SRL, a formulat o cerere de executare silită împotriva sa, indicând însă executorului judecătoresc o adresă greșita și nu cea de domiciliu a ei. La aceeași dată, potrivit încheierii din data de 29.05.2014, executorul judecătoresc a înregistrat această cerere și a procedat la deschiderea dosarului de executare nr. 603/2014, solicitând Judecătoriei Sector 6 încuviințarea executării silite împotriva ei. Instanța a admis această cerere formulată de B. T. B. O. la data de 28.04.2014. în cuprinsul încheierii executorului, însă, s-a menționat faptul că Judecătoria Sector 6 a încuviințat urmărirea silită a imobilului ce face obiectul contractului de ipoteca la data de 14.04.2014, fapt contrazis de hotărârea Judecătoriei Sector 6, pronunțată în ședință publică la 28.04.2014.

Mai mult, nu au fost respectate dispozițiile art, 656 din Codul de Procedură Civilă, conform cărora această încheiere trebuie să cuprindă „numele și domiciliul (...) debitorului”, aceasta mențiune fiind prevăzută, potrivit alin (2) al acestui ș articol sub sancțiunea nulității, întrucât domiciliul ei era altul. Cu toate că din actele dosarului existau suficiente date cu privire la domiciliul actual cel din ., nr. 1, ., ., București, în mod intenționat comunicarea actelor s-a făcut la vechiul domiciliu, și anume Câmpulung, .. 6, ., .> În ceea ce privește declararea anticipată a scadenței contractului, potrivit art. 1.7.2 din actul adițional nr. 1 al contractului din data de 21.05.2007, intervenirea oricărui caz de neîndeplinire dă dreptul băncii, prin notificare scrisa în conformitate cu acest contract să constate că împrumutatul este decăzut din beneficiul termenului în ceea ce privește oricare și toate obligațiile contractuale, acestea devenind de îndată exigibile. Potrivit clauzelor contractuale cu privire la notificări, „orice cerere sau notificare decurgând din prezentul contract va fi realizată în scris și va putea fi remisă personal sub semnătură de primire, ori transmisă prin fax sau scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la ultima adresă cunoscută a destinatarului”. Această obligație nu a fost respectată însă de către bancă sau de către cel care a preluat contractul, întrucât o notificare prin care i9 s-a adus la cunoștință intervenirea unui caz de neîndeplinire sau o notificare prin care debitul este declarat scadent anticipat nu i-a fost comunicata Prin urmare, debitul nu poate fi considerat scadent anticipat.

In ceea ce privește certitudinea creanței, în somațiile primite de la creditoare cât și în încheierea executorului judecătoresc, suma de plată care i-ș fost imputata este de 25.790,78 euro, nefiind precizat cât din această sumă reprezintă credit restant, dobândă curentă, dobândă restantă, dobândă penalizatoare, credit rămas de restitui, dar nescadent.

Prin urmare, creanța neavând un caracter cert, lichid și exigibil nu se poate proceda la executare silită.

În ceea ce privesc clauzele abuzive în afara celor arătate mai sus, titlul executoriu în baza căruia a fost inițiată procedura de executare silită are în cuprinsul său o . prevederi care încalcă dispozițiile art.4 al Legii nr 193/2000, prevederi de natura clauzelor abuzive și care au permis în mod nejustificat creditoarei să-i solicite sume incorect calculate.

A apreciat contestatoarea faptul că, în procedura de contestație la executare silită, instanța poate aprecia asupra suspendării cauzei, și mai ales, trebuie sa se pronunțe prioritar asupra clauzelor abuzive, învederate de către consumator.

În dovedire contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul intimatei, expertiză tehnică judiciară și specialitatea contabilitate.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile legale invocate în cuprinsul său, și Legea 193/2000 precum si pe dispozițiile art. 656, art. 711 și urm C..

A anexat cererii în copie următoarele înscrisuri: Contractul de credit și garanție reală mobiliară din data de 21.05.2007;Grafic de rambursare aferent Contractului de credit și garanție reală mobiliară din data de 21.05.2007;Scadențar aferent Contractului de credit și garanție reală mobiliară din data de 21.05.2007;Actul adițional nr. 1 din 06.09.2012 la Contractul de credit și garanție reală mobiliară din data de 21.05.2007;Somație de plată din partea CREDITEXPRESS nr._ din data de 07.10.2013 pentru Contractul de credit si garanție reală mobiliară din data de 21.05.2007;Procesul-verbal nr. 3 din 28.01.2014 încheiat de Societatea Civilă Profesională de Mediatori „B., D. & Asociații”;interogatoriul solicitat a fi luat creditoarei; copie CI. (f. 11 - 70).

Cererea a fost legal timbrată.

La data de 15.07.2014, prin serviciul Registratură, contestatoarea A. E., a formulat cerere de completare a cererii introductive prin care a arătat că lipsa dovezii calității de creditoare a persoanei la cererea căreia s-a început executarea silită reprezintă un temei în plus ce demonstrează nelegalitatea încheierii executorului judecătoresc întrucât nici ei, nici instanței care a pronunțat încheierea de încuviințare a executării silite și nici executorului judecătoresc, așa cum rezultă din actele transmise de acesta, nu au fost prezentate contractele sau alte dovezi din care să reiasă calitatea de creditoare a D. I. XX AG și mandatul acordat de aceasta către Creditexpress Financial Services SRL.

În concluzie, în absența unor documente care să justifice calitatea de creditoare a apreciat că executarea silită este demarată la cererea unei persoane care nu justifică calitatea de creditoare, motiv pentru care a solicitat să se constate nulitatea încheierii de încuviințare a executării silite, precum și anularea tuturor actelor de executare din dosarul nr. 603/2014.

În ceea ce privește titlul executoriu ,pentru care a fost încuviințată demararea executării silite de către Judecătoria sectorului 6, prin încheierea din data de 28.06.2014,acesta este incomplet, întrucât în cuprinsul acestei încheieri apare că titlul executoriu este reprezentat de contractul de credit și garanție reală imobiliară din data de 21.05.2014 și contractul de ipotecă autentificat de notar public L. D. sub nr. 1609/21.05.2007, nefiind specificat și actul adițional nr. 1/06.09.2012 la contractul de credit și garanție reală imobiliară din data de 21.05.2007.

La data de 18.07.2015 intimata D. I. XX AG, a depus prin serviciul Registratură, întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de E. A., solicitând respingerea acesteia.

În fapt, intimata a arătat că, la data de 29.08.2013 RBS Bank S.A. a cesionat către APS FUND ALPHA ZAVRENY INVESTICNI FOND A.S., iar ulterior aceasta a cesionat către D. I. XX .G. prin . SRL în calitate de Administrator Active, mai multe contracte bancare, printre care și contractul ce face obiectul prezentei cauze.

Suma cesionată la data mai susmenționată a fost de 25.790,78 EUR, sumă compusă din credit restant în cuantum de 25.349,49 EUR și dobânzi restante în valoare de 441,29 EUR. În acest sens, a trimis contestatoarei la adresa de domiciliu, notificarea de cesiune și prima înștiințare de plată.

În ceea ce privește ultima plată efectuată de către contestatoare, în contul creditului restant, din evidențele băncii reiese faptul că s-a achitat suma de 266,35 EUR la data de 26.08.2013, plată care a fost confirmată în evidențele Creditexpress la data de 17.09.2013, datorită cesiunii și a transferului bazelor de date din acea perioadă. De asemenea, cesiunea a fost înregistrată în, Arhiva Națională de Garanții Reale Mobiliare, sub nr. 2013-_-MTS, care constituie o formă de publicitate.

Ca urmare a faptului că nu a fost efectuată nicio plată după data cesiunii, creditorul direct D. I. XX AG a solicitat deschiderea procedurii de executare silită și astfel la data de 05.05.2014 a fost formulată cererea de executare adresată B. T. B. O. pentru suma de 25.790,78 EUR.

Referitor la afirmația contestatoarei cum că “conform cesiunii de creanțe intervenite, ea a avea obligația de a achita ratele conform graficului de rambursare către noua creditoare”, intimata a învederat faptul că, creditul a fost declarat scadent anticipat înainte de cesiune de către bancă din cauza perioadei de întârziere în plata ratelor pe care a înregistrat-o contestatoare și prin urmare graficul de rambursare nu mai era valabil. Notificarea de declarare a creditului scadent anticipat a fost transmisă contestatoare la data de 19.07.2013, conform borderoului atașat. De asemenea, va atașat la dosar și o copie a acestei notificări, nr_/19.07.2013, din conținutul căreia reiese faptul că la data de 18.07.2013 contestatoarea înregistra un debit în valoare de 1422,02 EUR, iar în caz de neplată în termen de 30 zile creditul i se declara exigibil. A menționat faptul că, această notificare a fost transmisă prin curier, la adresa din Roșiorii de Vede nr 1, ., ., Sector 6, București, adresa sa de domiciliul.

După data transmiterii acestei notificări, în contul creanței debitoarea a achitat suma totală de: 557,75 EUR în perioada 22.07._13, așa cum reiese din extrasul de cont atașat.

În consecință, intimata a considerat faptul că, procedura prevăzută de art. 1.7.2 din actul adițional nr 1 al contractului de credit din data de 21.05.2007 a fost întocmai îndeplinită de către bancă.

În ceea ce privește actul adițional nr. 1 din data de 06.09.2012 la care contestatoarea a făcut referire și prin care dobânda a fost majorată de la nivelul 3,7% p.a. la 6,29% p.a. și prin care s-a modificat felul acesteia din dobânda fixă în dobândă variabilă stabilită în raport de indicele EURIBOR la 6 luni plus o marjă a băncii 5,75 p.a., a menționat următoarele aspecte: chiar dacă contractul de muncă încheiat între contestatoare și bancă a fost semnat pentru o perioadă de timp nedeterminată, acest lucru nu presupune în mod cert și obligatoriu faptul că pe întreaga perioadă de derulare a creditului(30 ani) persoana în cauză își va păstra același loc de muncă. Mai mult decât atât, chiar contractul de credit, la art. 4.1 presupune faptul că “în situația în care creditul se va transfera la condițiile comerciale aplicabile clienților externi ai băncii, împrumutatul va datora băncii, dobânda aplicabilă clienților externi”, indicându-se atât valoarea acesteia la momentul semnării contractului, cât și o apreciere a valorii acesteia la momentul în care clientul nu mai are calitatea de client al băncii. Mai mult decât atât, a considerat faptul că, dacă debitoarea nu ar fi fost de acord cu modificarea valorii dobânzii contractuale, ar fi trebui să semnaleze acest aspect la momentul încheierii actului adițional sau . calculat de la data semnării, nu la aproape 2 ani de la această dată, prin această contestație la executare. Totodată, intimata a înțeles să pune în vedere instanței faptul că, prin achitarea ratelor lunare, fie și parțial, așa cum reiese din extrasul de cont atașat, în perioada 06.09.2012(data semnării actului adițional) și iulie 2013(data ultimei plăți efectuate) reprezintă un mod tacit de acceptare a termenilor contractuali.

Având în vedere cele precizate mai sus, intimata a considerat că nu există motive temeinice care pot fi susținute legal și cu documente și a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205-206 NCPC.

În dovedire, intimata a depus la dosar în copii conforme cu originalul, următoarele înscrisuri: C. contract de cesiune încheiat între RBS Bank S.A în calitate de cedent, APS Fund Alpha Uzavreny Investicni Fond AS în calitate de cesionar 1, Asset Leasing IFN în calitate de cesionar 2;C. contract de cesiune încheiat între APS Fund Alpha Uzavreny Investicni Fond AS în calitate de cedent și D. I. XX AG în calitate de cesionar; lista debitorilor cedați prin contractul de cesiune susmenționat, listă care cuprinde numele contestatoarei E. A., codul numeric personal și datele contractului de credit cesionat;înregistrarea în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare;notificarea cesiunii și prima înștiințare de plată emise în copie conform cu originalul; borderoul de transmitere poștală; Extras de cont 20.07._13; solicitare din partea contestatoarei din data de 29.10.2013 și răspuns Creditexpress din data de 11.11.2013; dovada returului poștal.

La data de 04.09.2014, contestatoarea ARESENE E. a depus prin serviciul Registratură răspuns la întâmpinarea formulată de intimata D. I. XX AG.

La dosar a fost înaintat în copie dosarul de executare nr. 603/2014 al B. T. B. O..

Prin încheierea din data de 19.09.2014, instanța a admis cererea de suspendare a executării silite.

În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, proba cu raportul de expertiză contabilă și proba cu interogatoriul intimatei.

Analizând excepția inadmisibilității cererilor principale și conexe având ca obiect constatarea clauzelor abuzive, instanța o apreciază ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 78 alin. 2 NCPC, în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.

În cauză, instanța constată că, față de dispozițiile art. 78 alin. 2 NCPC, a pus în discuția părților la termenul din data de 15.05.2015 introducerea în cauză a ABN Amro (în prezent RBS Bank) pentru soluționarea cererilor principale și conexe având ca obiect constatarea clauzelor abuzive, termen la care niciuna dintre părți nu a solicitat introducerea acesteia în cauză.

Or, instanța constată că cererile principale și conexe având ca obiect constatarea clauzelor abuzive nu pot fi soluționate fără participarea terțului ABN Amro (în prezent RBS Bank).

În acest sens, instanța constată că, în cauză, contestatoarea a solicitat și constatarea existenței unor clauze abuzive cuprinse în Contractul de credit și garanție reală mobiliară din data de 21.05.2007 (filele 28-42)

Or, acest contract a fost încheiat între contestatoare și ABN Amro Bank (Romania) S.A., aceasta din urmă cesionând creanțele rezultate din contract către intimata din prezenta cauză.

Având în vedere obiectul acestor cereri, prin care se tinde la constatarea nulității absolute a unor clauze considerate a fi abuzive, instanța apreciază că, în speță, este incident un caz de coparticipare procesuală necesară.

În formularea acestei concluzii, instanța are în vedere faptul că actul juridic a cărui nulitate parțială s-a solicitat ca urmare a caracterului abuziv a produs efecte până la momentul cesiunii și față de terțul ABN Amro Bank (Romania) S.A. (actual RBS), iar constatarea unui eventual caracter abuziv ar produce efecte față de părți încă de la momentul încheierii contractului, astfel încât valabilitatea contractului trebuie analizată în contradictoriu atât cu privire la creditorul inițial cât și cu privire la creditorul cesionar, nefiind posibil ca un act să fie anulat doar față de unul dintre creditorii succesivi.

Astfel, instanța constată că, în acest context, coparticiparea procesuală necesară impunea chemarea în judecată și a terțului ABN Amro Bank (Romania) S.A. (actuală RBS Bank).

În consecință, având în vedere toate considerentele anterior expuse precum și dispozițiile art. 78 alin. 2 NCPC, instanța va admite excepția inadmisibilității cererilor principale și conexe având ca obiect constatarea clauzelor abuzive și va respinge cererile principale și conexe având ca obiect constatarea clauzelor abuzive ca inadmisibile.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Între contestatoare și ABN Amro Bank (Romania) S.A. s-a încheiat Contractul de credit și garanție reală mobiliară din data de 21.05.2007 (filele 28-42), astfel cum a fost modificat prin Actul adițional nr. 1/06.09.2012 (filele 53-66) garantat cu Contractul de ipotecă autentificat sub nr. 1609/21.05.2007 de către BNPA L. și D. (filele 204-209) prin care contestatoarei i-a fost acordat un credit în valoare de 30.000 euro.

La data de 11.04.2014, intimata D. I. XX AG a formulat, în calitate de creditor cesionar, cerere de executare silită a contestatoarei în baza titlului executoriu mai sus menționat, fiind, astfel, înregistrat dosarul de executare nr. 603/2014 pe rolul B. T. B. O. (fila 176).

Analizând contestațiile la executare principale și conexe prin prima susținerilor părților și a probelor administrate, instanța le apreciază ca fiind neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Instanța nu poate reține susținerea contestatoarei în sensul că actele de executare efectuate în dosarul nr. 603/2014 al B. T. B. O. sunt nule deoarece acestea au fost comunicate la o altă adresă decât cea reală.

Sub acest aspect, instanța constată că, într-adevăr, contestatoarea avea, la data formulării cererii de executare silită, adresa de domiciliu în București . nr. 1 . . (astfel cum rezultă din copia cărții de identitate aflată la fila 70), adresa din Cîmpulung .. 6 . . nemaifiind valabilă din data de 08.01.2011 (astfel cum rezultă din copia cărții de identitate aflată la fila 219).

Instanța constată că, deși executorul judecătoresc a comunicat inițial somația la vechea adresă a contestatoarei (filele 310 și 329), adresă care a fost indicată și în încheierea executorului de deschidere a dosarului de executare, acesta a procedat la recomunicarea somației la adresa corectă și actuală a contestatoarei, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la filele 337-338 respectiv la pronunțarea unei noi încheieri cu indicarea corectă a domiciliului contestatoarei (filele 300, 287 și 288). În consecință, instanța constată că greșita reținere a domiciliului debitoarei a fost sesizată și îndreptată chiar de către executorul judecătoresc, iar toate actele subsecvente au fost comunicate la adresa corectă de domiciliu (filele 396 și 429), astfel încât instanța constată că, în cauză, nu se impune constatarea nulității actelor de executare pentru acest considerent, contestatoarea nesuferind nicio vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actelor.

În ceea ce privește indicarea în încheierea de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._ a adresei expirate a contestatoarei, instanța constată că nici acest aspect nu este de natură a conduce la constatarea nulității acestui act în condițiile în care procedura de soluționare a cererilor de încuviințare a executării silite se soluționează fără citarea părților, în care toate celelalte elemente de identificare ale debitoarei sunt corect indicate, iar încheierea de încuviințare a executării silite nu se comunică de către instanță debitorului, această comunicare fiind realizată de către executorul judecătoresc odată cu somația, comunicare legal întocmită de către executorul judecătoresc la adresa corectă a contestatoarei, astfel cum s-a reținut mai sus.

Referitor la susținerea contestatoarei în sensul că în încheierea de încuviințare a executării silite titlul executoriu nu este indicat în mod complet, nefăcându-se referire și la actul adițional, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, nefiind necesară o astfel de mențiune atâta timp cât actul adițional face corp comun cu Contractul de credit și garanție mobiliară din data de 21.05.2007.

Totodată, instanța nu poate reține nici susținerea contestatoarei în sensul că, în înștiințarea care i-a fost comunicată, executorul judecătoresc a precizat ca dată a încuviințării executării silite data de 14.04.2014 deși data corectă era cea din 28.04.2014.

Astfel, instanța constată că, în cuprinsul somației imobiliare aflate la fila 310 din dosar executorul judecătoresc a indicat data corectă a pronunțării încheierii de încuviințare a executării silite, și anume 28.04.2014, acesta comunicându-i, odată cu somația, și o copie a acestei încheieri, astfel cum rezultă din dovada de comunicare aflată la fila 338 verso.

În ceea ce privește susținerea contestatoarei în sensul că nu i-a fost comunicată notificarea de declarare a scadenței anticipate, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată. Sub acest aspect, instanța constată că, potrivit art. 1.7.2 lit. a din contract (fila 62), creditorul era ținut ca, prin notificare scrisă, să constate că debitoarea este decăzută din beneficiul termenului în ceea ce privește oricare și toate obligațiile contractuale, acestea devenind de îndată exigibile (scadente).

Or, instanța constată că, în cauză, contestatoarea a fost notificată în scris cu privire la declararea scadenței anticipate a debitului prin notificarea nr._/19.07.2013 (fila 670) prin care acesteia i s-a pus în vedere să achite suma restantă de 1.422,02 euro, în caz contrar, contractul de credit fiind considerat desființat de plin drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere, fără îndeplinirea oricărei alte formalități prealabile judiciare sau extrajudiciare, datoria devenind exigibilă anticipat și plătibilă imediat, împreuna cu dobânda și cu orice alte sume datorate în temeiul contractului de credit.

Față de dispozițiile art. 1.7.2 lit. a din contract și față de cuprinsul notificării, instanța constată că manifestarea de voință a părții în sensul declarării scadenței anticipate a fost comunicată în mod expres și clar debitoarei, acesteia fiindu-i adus la cunoștință că dacă nu achită debitul restant în 30 de zile de la primirea notificării, tot debitul va deveni restant, astfel încât nu mai era necesară emiterea unei noi notificări după expirarea acestui termen. Or, contestatoarea a înțeles să achite numai suma de 397,82 euro în perioada 22.07._13 (92,85 euro la data de 22.07.2013; 97,26 euro la data de 23.07.2013; 101,66 euro la data de 23.07.2013 și 106,05 euro la data de 23.08.2013), astfel cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză (fila 760).

Totodată, instanța constată că debitoarea a primit sub semnătură această notificare la data de 29.07.2013, astfel cum rezultă din dovada de primire aflată la fila 671 din dosar, notificare realizată în condițiile art. 1.6 din contract (fila 60).

Mai mult, instanța constată că, în notificarea cesiunii de creanță (fila 130), i s-a adus la cunoștință în mod expres contestatoarei că are de achitat întregul debit, și anume 25.790,78 euro.

De asemenea, instanța nu poate reține nici susținerea contestatoarei în sensul că S.C. Creditexpress Financial Services S.R.L. nu avea mandat pentru a declara scadența anticipată, având în vedere că, din notificarea aflată la fila 670, rezultă că declararea scadenței anticipate a fost realizată de către de către creditorul inițial, și anume RBS Bank (Romania) S.A. și nu de către Creditexpress Financial Services S.R.L.

Totodată, instanța constată că debitoarei i-a fost comunicat, contrar susținerilor sale, din ce este compus debitul supus executării silite, și anume: 25.349,49 euro sumă rămasă de achitat din suma împrumutată, 441,29 euro dobândă, cu mențiunea că plata din data de 26.08.2013 în valoare de 266,35 euro a acoperit parțial dobânda și taxele bancare) astfel cum rezultă din adresa aflată la fila 687 din dosar, adresă comunicată la domiciliul corect și actual al debitoarei (filele 688-690).

Nu în ultimul rând, instanța nu poate reține nici susținerea contestatoarei în sensul că, în cauză, nu există dovada calității de creditor a intimatei. Sub acest aspect, instanța constată că societatea creditoare inițială RBS Bank (Romania) S.A. (fostă ABN Amro) a cesionat către APS Fund Alpha Uzavreny Investicni Fond A.S. creanța sa rezultată din contractul încheiat cu contestatoarea din prezenta cauză, astfel cum rezultă din Contractul de cesiune de creanțe din data de 14.08.2013 (filele 92-108).

La rândul său, APS Fund Alpha Uzavreny Investicni Fond A.S. a cesionat creanța astfel dobândită către intimata din prezenta cauză prin Acordul privind cesiunea de creanțe din data de 28.08.2013 (filele 109-122).

Instanța constată că cele două cesiuni succesive au fost înscrise în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (filele 126-127), iar acestea au fost notificate debitoarei potrivit înscrisurilor aflate la filele 128-132 din dosar.

Având în vedere că, în cauză, nu există temei pentru desființarea actelor de executare, instanța va respinge contestațiile la executare principale și conexe ca neîntemeiate.

Analizând cererea de majorare a onorariului de expert, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată, față de munca depusă de către expertul desemnat în cauză și față de complexitatea lucrării.

Având în vedere că, în cauză, contestatoarea este cea căzută în pretenții, instanța va respinge cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 453 NCPC.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția inadmisibilității cererilor principale și conexe având ca obiect constatarea clauzelor abuzive.

Respinge cererile principale și conexe având ca obiect constatarea clauzelor abuzive ca inadmisibile.

Respinge contestațiile la executare principale și conexe, formulate de contestatoarea A. E. (CNP_), domiciliată în București, ., nr. 1, ., ., sector 6, cu domiciliul ales la SCA S. & Nere - av D. Nere cu sediul în București, Pța Romană nr. 1, ., în contradictoriu cu intimata D. I. XX AG, prin administrator active . SRL cu sediul în București, Calea Ș. V. 133, Central Business Park, .. sector 4, ca neîntemeiate.

Respinge cererea de majorare a onorariului de expert ca neîntemeiată.

Respinge cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.

Pronunțată în ședință publică azi, 29.05.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Red. L.B./Dact. M.G./2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 4126/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI