Fond funciar. Sentința nr. 6698/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 6698/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 6698/2015

DOSAR NR._

(disjuns din ds. nr._/303/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA S. 6 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 6698

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15.09.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :

PREȘEDINTE: I. D. M.

GREFIER: E. C. P.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect fond funciar-cerere de revizuire (întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 Cod procedură civilă), formulată de revizuentul P. N., în contradictoriu cu intimații T. E., M. Filoftia, C. E., P. C., P. V.-Mitiță, C. M. București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, S. S. 6 a M. București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor și Agenția D. Statului

La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine au răspuns revizuentul P. N., prin avocat V. G., cu împuternicire avocațială aflată la fila nr. 20 din dosar și intimații T. E., M. Filoftia, C. E., P. C. și P. V.-Mitiță prin avocat E. G., care depune la dosar delegație de substituire, lipsind ceilalți intimați.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că la termenul de judecată din data de 15.09.2015, s-a dispus disjungerea cererii de revizuire în privința capătului 2 de cerere (întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8Cod procedură civilă) și formarea unui nou dosar cu termen de judecată, azi 15.09.2015, completul 3FF, având ca obiect fond funciar-cerere de revizuire (întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 Cod procedură civilă),

după care:

Instanța, din oficiu, invocă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei S. 6 București în baza art. 510 alin. 2 și alin. 3 Cod procedură civilă, față de împrejurarea că în speță sentințele arătate (ca fiind contradictorii) în cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 Cod procedură civilă (în privința capătului 2 de cerere) sunt pronunțate de Judecătoria S. 6 și de Judecătoria S. 2 și acordă părților cuvântul pe excepția necompetenței materiale a Judecătoriei S. 6 București.

Revizuentul, prin avocat, arată că Judecătoria S. 6 București este competentă pentru soluționarea cererii.

Intimații T. E., M. Filoftia, C. E., P. C. și P. V.-Mitiță, prin avocat, arată că Judecătoria S. 6 București este competentă pentru soluționarea cererii.

Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 6697/15.09.2015, pronunțată de Judecătoria S. 6 București în dosarul nr._/303/2015 s-a dispus disjungerea cererii de revizuire în privința capătului 2 de cerere (întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8Cod procedură civilă) și formarea unui nou dosar cu termen de judecată la data de 15.09.2015, completul 3FF, având ca obiect fond funciar-cerere de revizuire (întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 Cod procedură civilă).

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.06.2015, reclamantul P. N., în contradictoriu cu pârâta S. pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată asupra Terenurilor Sector 6, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună admiterea cererii de revizuire, desființarea

sentinței civile nr. 2470/01.04.2014 pronunțate de Judecătoria S. 6 București în dosarul nr._, și a rejudecării cauzei, precum și respingerea cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin adresa nr. BRP-2366-C a Serviciului Arhivelor Naționale Istorice Centrale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, comunicată reclamantului la data de 22.05.2015 (Anexa nr. 1) și prin adresa nr._/11.06.2015 a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară București, comunicată la data de 12.06.2015 (Anexa nr.2), i s-a adus la cunoștință că niciuna dintre aceste instituții nu deține în păstrare planul parcelar al moșiei C. din fosta comună T. V., înscris care a stat la baza pronunțării sentinței civile nr.2470/01.04.2014 pronunțate de Judecătoria S. 6 București în dosarul nr._ .

Doctrina de specialitate analizează pe baza textului legal condițiile cumulative pe care un înscris trebuie să le îndeplinească în vederea încadrării acestuia în categoria prevăzută de punctul 5 al art. 509 Cod procedură civilă:

Partea interesată să se bazeze pe un înscris nou, care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată.

Caracterul de noutate al înscrisurilor invocate în susținerea cererii de revizuire este confirmat prin raportare la data comunicării celor două adrese.

Înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită.

Cea de-a doua condiție este ca înscrisul nou să fi existat la momentul judecății, iar partea să nu îl fi putut prezenta din cauza reținerii sale de către partea adversă sau din motive independente de voința acesteia.

În sensul celor de mai sus, reclamantul a arătat că și această condiție este îndeplinită, întrucât situația constatată prin adresele Arhivelor Naționale și ale Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară exista, fără îndoială, la momentul pronunțării hotărârii a cărei revizuire a fost solicitată.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut în mod constant că revizuirea unei hotărâri irevocabile poate interveni numai pentru un „defect fundamental”, care a devenit cunoscut numai după terminarea procesului. În situația în care el este sau devine cunoscut în cursul procesului, atunci părțile au la îndemână căile ordinare de atac (cauza P. S. contra României, hotărâre publicată).

Curtea Europeană a apreciat că reprezintă defect fundamental, care justifică revizuirea unei hotărâri intrate în puterea lucrului judecat, numai „circumstanțele nou descoperite”, iar nu „circumstanțele noi”. Circumstanțele care au legătură cu cazul, existaseră în cursul procesului și nu au fost dezvăluite judecătorului, devenind cunoscute numai după terminarea procesului, sunt „nou descoperite”, în timp ce circumstanțele care privesc cazul, dar au luat naștere după proces, sunt „noi”.

Înscrisul să nu fi putut fi produs în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.

Una dintre condițiile decisive pentru admiterea motivului de revizuire prevăzut la pct. 5 al art. 509 Cod procedură civilă este ca înscrisul să nu fi fost în posesia părții care se prevalează de această cale de atac extraordinară, în momentul judecării cererii cu privire la care a fost pronunțată hotărârea atacată. Or, în cazul de față, astfel cum s-a arătat, cele două adrese au fost comunicate abia începând cu data de 22.05.2015.

Mai mult, imposibilitatea obiectivă de a prezenta înscrisurile de care reclamantul se prevalează în prezenta cerere s-a datorat însuși faptului că acestuia i-a fost refuzată participarea în cadrul procesual aferent dosarului nr._, deși toate părțile litigiului - T. E., Mânu F., C. E., P. C., P. V.-Mitiță, C. M. București și S. S. 6 București - aveau cunoștință de existența drepturilor reclamantului asupra imobilului în cauză.

O altă condiție cerută de lege este ca înscrisul nou descoperit să fie apt a produce o modificare semnificativă asupra soluției pronunțate în litigiu.

În prezenta cauză, argumentele reținute de Judecătoria S. 6 sunt în măsură a fi influențate decisiv de adresele emise de Arhivele Naționale și de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în condițiile juridice create de acestea.

Este important de precizat că actul intitulat „Planul parcelar al moșiei C.” reprezintă un înscris pe care s-a întemeiat raportul de expertiză întocmit de expertul F. L., document având, la rându-i, o importanță deosebită în cadrul probatoriului dosarului nr._ al Judecătoriei S. 6.

Reclamantul a fost cel care a invocat și a înțeles să se prevaleze de adresa nr.BRP-2366-C a Serviciului Arhivelor Naționale Istorice Centrale și de adresa nr._/11.06.2015 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară București, în sprijinul revizuirii unei hotărâri aflate în totală contradicție cu realitatea faptică și juridică.

Hotărârea pronunțată în dosarul nr._ încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 5704/18.06.2009 a Judecătoriei sectorului 2 în dosarul nr._ (motiv de revizuire prevăzut de art. 569 pct. 8 Cod procedură civilă).

Reclamantul a menționat că este proprietarul imobilului - teren situat în București, .. 238 (fostul număr 78), Sectorul 6, în suprafață de 63.128 mp.

Imobilul a fost dobândit de revizuient pe cale judecătorească încă din anul 2009.

Prin sentința civilă nr. 5704 din 18 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 2 februarie 2010 prin respingerea recursului intentat la Tribunalul București, Judecătoria S. 2 București a obligat pârâta S. S. 2 București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor (în continuare „S. S. 2“) la a înainta Comisiei M. București documentația necesară reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 63.128 mp pe amplasamentul din .. 238, Sectorul 6.

Totodată, instanța a dispus obligarea Comisiei M. București la eliberarea titlului de proprietate pentru același imobil.

Prin sentința civilă nr. 2470/01.04.2014, Judecătoria S. 6 București a dispus obligarea Subcomisiei S. 6 al M. București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor (în continuare, „S. S. 6 ) să pună în posesie pe reclamanții T. E., Mânu Filoftia, C. E., P. C. și P. V.-Mitiță cu privire la terenul în suprafață de 2.100,00 mp situat în .. 238 (fostul nr. 78), obligarea Comisiei M. București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor (în continuare „C. M. București”) să emită titlul de proprietate pe numele acelorași reclamanți și, în fine, obligarea pârâților, în funcție de competențe, să întocmească toate actele necesare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamanților asupra aceluiași teren. Deși pe parcursul judecării dosarului nr._, reclamanții au avut cunoștință de existența drepturilor reclamantului asupra imobilului din ..238, fiind chiar părți în dosarele nr._ și_/3/2015 ale Judecătoriei S. 6 - litigii derulate, de asemenea, în contradictoriu cu reclamantul - aceștia au emis cu bună-știință să îl cheme în judecată în ….. acestui proces, pentru a-i zădărnici exercitarea dreptului la apărare și a nu se opune la pronunțarea hotărârii.

Mai mult, este important de precizat că atât S. S. 6 cât și C. M. București au calitatea de părți în toate dosarele menționate, atât în cele în care reclamantul P. N. este la rânduri parte, cât și în cele în care nu deține această calitate.

Prin urmare, este evident că punerea în posesie a numiților T. E., Mânu Filoftia, C. E., P. C. și P. V. Mitiță asupra terenului proprietatea reclamantului s-a realizat, în mod deliberat, în frauda drepturilor revizuentului.

Cât privește interesul revizuentului, faptul că prin sentința Judecătoriei S. 6 s-a declarat existența dreptului de proprietate în patrimoniul intimaților nu înseamnă că acesta poate fi opus tuturor de o manieră incontestabilă. Dreptul rezultat dintr-o hotărâre judecătorească, indiferent de natura sa, este demonstrat incontestabil doar inter partes. Aceasta întrucât este vorba de opozabilitatea hotărârii și nu de opozabilitatea proprie dreptului real.

În situația în care hotărârea judecătorească prejudiciază terții, urmare a fraudei săvârșite în dauna lor, opozabilitatea obișnuită a actului ar fi injustă.

Inopozabilitatea reprezintă acea sancțiune care lipsește actul jurisdicțional de aptitudinea sa de a fi opus, ca existență și ca efecte substanțiale, terțelor persoane, fiindcă actul îi prejudiciază, procesul fiind disimulat, necorespunzând unor raporturi litigioase reale între părți, ci intenției acestora de a-i frauda pe terți.

Reclamantul a menționat că, însuși faptul neexercitării dreptului la apărare al acestuia în cadrul dosarului nr._, a fost pricinuit de refuzul părților litigante - T. E., Mânu Filoftia, C. E., P. C., P. V.-Mitiță, C. M. București și S. S. 6 București - care aveau cunoștință de existența drepturilor reclamantului asupra imobilului în cauză, de a-i permite accesul în cadrul procesual al dosarului amintit.

Punerea în executare a hotărârii judecătorești prorogate …… proces având ca obiect un bun al reclamantului i-ar produce un prejudiciu grav și iremediabil prin pierderea proprietății asupra imobilului situat în București, . să fi avut posibilitatea exercitării dreptului la apărare.

Instanțele învestite cu soluționarea dosarului nr._ au înfrânt în mod flagrant autoritatea de lucru judecat dobândită de sentința civilă nr.5704/18.08.2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 în dosarul nr._ .

Efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, descris de art. 431 alin.2 Cod procedură civilă, presupune că oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. Efectul negativ al autorității de lucru judecat constă în împiedicarea unei a doua judecăți între aceleași părți, cu același obiect și cu aceeași cauză, fiind prevăzut de art. 431 alin.1 Cod procedură civilă.

Art. 431 alin.2 Cod procedură civilă reglementează prezumția legală de lucru judecat, care reprezintă manifestarea pozitivă a autorității de lucru judecat; ea este la îndemâna oricăreia dintre părțile unui litigiu, în sensul că fiecare dintre ele are posibilitatea de a opune lucrul anterior judecat, într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

Așa cum s-a subliniat în mod judicios, în acest caz, nu este necesar a fi întrunită tripla identitate de obiect, părți și cauză, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuție o chestiune litigioasă în legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior fie prin dispozitiv, fie prin considerente, fie prin dispozitiv și considerente; această judecată fiind deja făcută, ea nu mai poate fi contrazisă.

Concluzia instanțelor învestite cu soluționarea dosarului nr._ a creat premisele unor hotărâri contradictorii și a încălcării principiului securității raporturilor juridice garantat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în jurisprudența sa, de pildă în cauza Marcks împotriva Belgiei, 1979 importanța respectării principiului securității juridice, considerat ca fiind în mod necesar inerent atât dreptului Convenției, cât și dreptului comunitar1. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, acest principiu este consacrat în mod explicit în legătură cu unul dintre drepturile fundamentale reglementate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv dreptul la un proces echitabil.

În numeroase cauze împotriva României, de exemplu în cauza Brumărescu împotriva României, această instanță a statuat că unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care impune, printre altele, ca soluția dată în mod definitiv de către tribunale unui litigiu să nu fie repusă în discuție.

Față de încălcarea flagrantă, prin soluțiile pronunțate în cadrul dosarului nr._, a drepturilor și intereselor legitime ale reclamantului și a autorității de lucru judecat, devine imperios necesară intervenția instanței de judecată învestită cu soluționarea căii de atac extraordinare a revizuirii.

În considerarea celor ce preced, față de situația de fapt și de drept dedusă judecății, este evident că singurul instrument legal de reparare a gravei încălcări aduse dreptului de proprietate al revizuentului este intervenția instanței de judecată.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 509 pct. 5 și pct. 8 Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, adresa din data de 18.05.2015, adresa nr._ din data de 11.06.2015.

Urmare solicitării instanței, la data de 06.07.2015, prin compartimentul registratură, reclamantul a depus la dosar precizările solicitate de instanță conform rezoluției din data de 25.06.2015 (filele 18 și 19).

La data de 06.08.2015, prin compartimentul registratură, pârâta S. Sector 6 pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată asupra Terenurilor a depus la dosar întâmpinare în cauza ce formează obiectul dosarului nr._/303/2015, aflat pe rolul Judecătoriei S. 6, având ca obiect fond funciar revizuire.

În fapt, reclamantul P. N. a formulat în baza art. 509 pct. 5 și pct. 8 Noul Cod de procedură civilă o cerere de revizuire a sentinței civile nr.2470/01.04.2014 pronunțată de Judecătoria S. 6 în dosarul nr._ .

În primul rând, în cadrul revizuirii, poate avea calitatea de revizuent orice parte care a figurat în procesul finalizat cu pronunțarea hotărârii ce se atacă, indiferent de poziția procesuală avută.

În mod excepțional, revizuirea poate fi exercitată și de alte persoane cărora, deși nu au participat la judecată, legea le conferă legitimare procesuală activă, cum ar fi procurorul, creditorii chirografari și succesorii universali, cu titlu universal sau cu titlu particular, cu condiția ca, pentru aceștia din urmă, transmisiunea să fi avut loc după pronunțarea hotărârii atacate.

Astfel, revizuirea, fiind o cale de atac, nu declanșează un litigiu nou, ci reprezintă numai o fază procesuală a aceleași cauze, ceea ce face ca, în mod firesc, ea să nu se poată desfășura decât în cadrul procesual deja existent în etapele procesuale anterioare.

Or, dosarul nr._ în care Judecătoria S. 6 a pronunțat sentința civilă nr. 2470/01.04.2014, a cărei revizuire este solicitată, a avut ca părți: T. E., Mânu Filoftia, C. E., P. C., P. V.-Mitiță, Agenția D. Statului, C. M. București de Aplicare a Legilor Fondului Funciar de pe lângă Instituția Prefectului M. București, S. S. 6 al M. București Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor.

Având în vedere că, pe de-o parte, revizuentul nu a fost parte în dosarul în care s-a pronunțat sentința civil a cărei revizuire se solicită iar, pe de altă parte, că acesta nu face parte din categoria persoanelor cărora legea le conferă legitimare procesuală activă, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a revizuentului, și respingerea acțiunii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

În drept, pârâta a invocat dispozițiile art.205 Noul Cod de procedură civilă, Legea nr.215/2001, art. 509 și următ. Noul Cod de procedură civilă.

La data de 28.08.2015, prin compartimentul registratură, pârâta C. M. București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor a depus la dosar întâmpinare la cererea de revizuire a sentinței civile nr.2470/01.04.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorul 6 București în dosarul nr._, formulată de P. N..

Prin cererea de revizuire, întemeiată pe art. 509 alin. 1 pct. 5 din Noul Cod de procedură civilă, revizuenții au solicitat instanței să dispună admiterea cererii și, ca urmare a desființării sentinței civile nr. 2470/01.04.2014 și a rejudecării cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată.

În motivare, s-a arătat că a fost încunoștințat la data de 22.05.2015 prin adresa nr. BRP-2366-C a Serviciului Arhivelor Naționale Istorice Centrale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și la data de 12.06.2015 prin adresa nr._/11.06.2015 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară București, despre faptul că niciuna dintre aceste instituții nu deține în păstrare planul parcelar al moșiei C. din fosta comună T. V., înscris care a stat la baza pronunțării sentinței civile nr.2470/01.04.2014 pronunțată de Judecătoria S. 6 București în dosarul nr._ .

Sub un prim aspect, revizuentul are interes întrucât este proprietarul imobilului - teren situat în București, ..238 (fostul număr 78), sectorul 6, în suprafață de 63.128 mp, imobil dobândit pe cale judecătorească încă din anul 2009, prin sentința civilă nr. 5704 din 18 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 2 februarie 2010.

Cum instanța a cărei hotărâre a fost revizuită, a dispus în favoarea numiților T. E., Mânu Filoftia, C. E., P. C., P. V.-Mitiță obligarea pârâtelor la punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate pentru terenul de 2100 mp situat în Prelungirea G. nr. 238, sector 6 București, pârâta a apreciat că interesul revizuentului se constituie prin raportare la adresa unde este situat imobilul teren.

Astfel, revizuentul a susținut că punerea în executare a hotărârii judecătorești pronunțate într-un proces având ca obiect un bun al acestuia ar produce un prejudiciu grav și iremediabil prin pierderea proprietății asupra imobilului situat în București, . să fi avut posibilitatea exercitării dreptului la apărare.

În ceea ce privește motivul de revizuire, pârâta a apreciat că este întemeiat, prin raportare la noile acte, precizând că și C. M. București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a formulat cerere de revizuire în baza aceluiași motiv, aceasta fiind înregistrată la Tribunalul București - Secția a III-a civilă sub nr._/3/2015/.

Raportat la faptul că prin cele două adrese se infirmă existența unui înscris esențial în opinia pârâtei deoarece, pe acest înscris s-a întemeiat raportul de expertiză întocmit de expertul F. L., acesta fiind hotărâtor în cadrul probatoriului aferent dosarului nr._ al Judecătoriei S. 6, pârâta a apreciat că argumentele reținute de Tribunalul București sunt în măsură a fi influențate decisiv de adresele emise de Arhivele Naționale și de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în condițiile juridice create de acestea.

Astfel, pârâta a subliniat că înscrisul care a stat la baza efectuării raportului de expertiză întocmit în cauză de către expert F. L., înscris ce se pretindea a fi fost planul parcelar al moșiei C., nu există, așa după cum reiese din adresele nr. BRP-2366-C a Serviciului Arhivelor Naționale Istorice Centrale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, și nr._/11.06.2015 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară București, în arhivele singurelor instituții care le-ar fi putut avea în păstrare.

În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 201 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, precum și pe celelalte prevederi invocate în cuprinsul prezentei.

La data de 25.08.2015, prin serviciul registratură, revizuentul P. N. a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de intimata S. Sector 6 pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată asupra Terenurilor, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a excepției lipsei calității procesuale active a revizuentului. A arătat că, calitatea procesual activă a lui P. N. devine firească, existând o împrejurare substanțială și imperioasă de natură să justifice formularea cererii de revizuire, ce constă în existența unui „defect fundamental” al sentinței civile nr. 2470/01.04.2014, întrucât a fost întemeiată pe un plan parcelar al moșiei C. (din fosta comună T. V.), care nu se află în păstrarea autorităților publice - Serviciul Arhivelor Naționale Istorice Centrale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (fiind în fapt inexistent). Or, numai în lipsa verificărilor la autoritățile publice ale statului cu privire la situația juridică a moșiei C. a devenit posibilă încălcarea puterii de lucru judecat a sentinței civile nr. 5704/18.06.2009 de către Judecătoria S. 6 București, aspect ce impune ieșirea subsemnatului din pasivitate, întrucât punerea în executare a hotărârii judecătorești pronunțate în dosarul nr._ ce a avut ca obiect un bun al subsemnatului va produce prejudicii grave și iremediabile.

La data de 10.09.2015, prin compartimentul registratură, pârâții T. E., Mânu Filoftia, C. E., P. C. și P. V.-Mitiță au depus la dosar întâmpinare la cererea de revizuire a sentinței civile nr. 2470/01.04.2014 pronunțată de Judecătoria S. 6 București în dosarul nr._ formulată de petentul P. N., prin care a solicitat să se dispună admiterea excepției tardivității cererii de revizuire și respingerea cererii ca tardiv introdusă, admiterea excepției lipsei calității procesuale active a petentului și respingerea cererii ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă și respingerea cererii ca neîntemeiată.

Excepția tardivității cererii de revizuire.

Sentința civilă nr. 2470/01.04.2014 pronunțată de Judecătoria S. 6 București în dosarul nr._ a rămas definitivă la data de 26.02.2015 prin respingerea apelurilor formulate de către Tribunalul București prin decizia civilă nr.745A/26.02.2015.

Prezenta cerere de revizuire a fost înregistrată la data de 23.06.2015.

Cererea de revizuire a fost întemeiată în drept pe prevederile art. 509 alin. 1 pct. 5 și pct. 8 Cod procedură civilă.

Potrivit art. 511 alin. 1 Cod procedură civilă, termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: în cazul prevăzut la art. 509 alin. 1 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile care se invocă; în cazul prevăzut la art. 509 alin. 1 pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

În ceea ce privește motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, este evident că de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, și anume 26.02.2015, până la data introducerii cererii de revizuire, 23.06.2015, a trecut mai mult de o lună. În acest caz este aplicabilă sancțiunea decăderii în temeiul art. 185 Cod procedură civilă, cererea fiind tardiv introdusă.

În ceea ce privește motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, înscrisurile invocate de petent în susținerea acestui motiv de revizuire nu se califică drept „înscrisuri doveditoare descoperite”, pentru că de la data primirii acestora de către petent să se aprecieze că ar curge termenul de o lună pentru formularea cererii de revizuire.

Înscrisurile invocate de către petent sunt următoarele: răspunsul Arhivelor Naționale nr. BRP - 2366 - C din 18.05.2015 primit la 22.05.2015 de petent, răspunsul OCPI nr._/11.06.2015 primit la 12.06.2015 de petent.

Pentru ca data primirii înscrisurilor invocate să fie aptă să constituie punct de plecare pentru calculul termenului de revizuire, ar trebui ca aceste înscrisuri (conform art. 509 alin. 1 pct. 5 coroborat cu art. 511 alin.1 pct. 5 Cod procedură civilă): să fie „doveditoare”, să fie „descoperite” după darea hotărârii, să fie „reținute de partea potrivnică” (pârâții), sau „să nu fi putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților”.

Înscrisurile invocate: nu sunt doveditoare, deoarece nu vizează cauza, proba cu înscrisuri - planul Moșiei Ciurelu, nefiind administrată în proces, la dosar neexistând acest înscris; nu au fost „descoperite”, deoarece sunt doar răspunsuri la anumite cereri care ar fi putut fi formulate oricând, înainte și după darea hotărârii, cereri similare putând fi formulate și în viitor de către oricine; nu sunt înscrisuri reținute de către pârâți, acestea provenind de la autorități; nu sunt înscrisuri care să nu fi putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, deoarece orice parte (petentul nefiind parte) ar fi putut formula cereri similare în cursul procesului, în prima instanță sau în apel, aspect care nu s-a întâmplat, în concordanță cu voința părților și nu dintr-un caz fortuit sau de forță majoră.

Excepția lipsei calității procesuale active.

Petentul nu a fost parte în dosarul nr._ al Judecătoriei S. 6, nici în prima instanță și nici în apel, nefiind nici succesor în drepturi al părților, căile extraordinare de atac, cum este revizuirea, putând fi promovate numai de către părțile din respectivul proces.

Petentul, neavând legitimitate procesual activă, se impune respingerea acțiunii ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Pe fondul cererii. Motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă.

Înscrisurile invocate de petent în susținerea acestui motiv de revizuire nu se califică drept „înscrisuri doveditoare descoperite”.

Înscrisurile invocate de către petent au fost următoarele: răspunsul Arhivelor Naționale nr. BRP - 2366 - C din 18.05.2015 primit la data de 22.05.2015 de petent; răspunsul OCPI nr._/11.06.2015 primit la 12.06.2015 de petent.

Pentru ca înscrisurile invocate să fie apte să justifice reținerea acestui motiv de revizuire, aceste înscrisuri trebuie: să fie „doveditoare”; să fie „descoperite” după darea hotărârii; să fie „reținute de partea potrivnică” (pârâții), sau „să nu fi putut fi rezultat dintr-o împrejurare mai presus de voința părților”.

Pârâții au subliniat faptul că la dosarul nr._ al Judecătoriei S. 6, nu se află „Planul parcelar al Moșiei Ciurelu, județul Ilfov”, ci doar două anexe identice la două rapoarte de expertiză, unul extrajudiciar și unul judiciar, omologat de instanță.

Anexa „Plan de Lotizare . Inițială” este parte integrantă din raportul de expertiză și nu face corp separat, nefiind un înscris administrat în acest dosar.

Referitor la răspunsul Serviciului Arhive Naționale Istorice Centrale datat 18.05.2015, este total irelevant.

În răspunsul Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale datat 18.05.2015 se consemnează: „vă facem cunoscut că s-au cercetat evidențele si documentele pe care le deținem de la Ministerul Agriculturii și D. - Reforma Agrară 1920-1945 Planuri, Jud. Ilfov și s-a constatat că nu avem în păstrare planul parcelar al moșiei C. (corect Ciurelu) din fosta comună T. V., jud. Ilfov”.

Pârâții au precizat faptul că Arhivele Naționale ale României sunt descentralizate, fiecare având în arhivare fonduri de colecții proprii. Sub acest aspect, pârâții au precizat că în București se află nu numai Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale, ci și Serviciul M. București și Serviciul Județean Ilfov.

Pe cale de consecință, planul denigrat se poate afla ori la Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale, ori la Serviciul M. București, ori la Serviciul Județean Ilfov, ori poate în alte arhive.

Aspectul esențial a fost însă că planul Moșiei Ciurelu nu se putea afla în colecția deținută de Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale, colecție cu titlul Ministerul Agriculturii și D. - Reforma Agrară 1920-1945 Planuri (Nr. inventar colecție 719).

Pârâții au menționat că nu au cunoscut data redactării Planului, însă M. Ciurelu parcelată în mai multe loturi a fost cumpărată de la Stat de către diferiți locuitori ai comunei București suburbia G. în baza „Legii din 12.04.1881 pentru înstrăinarea unor părți din bunurile Statului”, Decretului Regal nr. 2090/29.09.1883, Titlului Provizoriu din 28.02.1887 al Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerțului și D.. Cererii locuitorilor și Declarațiunii locuitorilor din .. Printre proprietarii cumpărători ai Moșiei din 1887 se află și autorul pârâților (Mânu P.).

Pe cale de consecință, M. Ciurelu nu a făcut obiectul Reformei Agrare din anul 1921, pentru ca un plan al acesteia să se regăsească la colecție cu titlul Ministerul Agriculturii și D. - Reforma Agrară 1920-1945 Planuri (Nr. inventar colecție 719).

Din actele deținute, rezultă că planul a fost realizat în perioada anilor 1883-1918, însă anii extremi ai colecției în care s-a făcut căutarea sunt 1920-1945.

Pârâții au apreciat că planul s-ar putea afla (nu se știe, fiind doar o supoziție) în următoarele Colecții ale Serviciului Arhive Naționale Istorice Centrale: 1) Planuri (județe lit. A-N) - nr. inventar 2342 - anii extremi 1768-1950; 2) Colecția proprietari de Moșii - nr. inventar 2621 - anii extremi 1806-1952; 3) Colecția Hotărnicii - nr. inventar 2473 - anii extremi 1700-1915; 4) Ministerul Agriculturii - nr. inventar 449, 433, 633, 1577, 1578, 439, 471, 472, 473, 1162, 1163, 1486,432, 450, depunând pentru exemplificare lista de inventar cu titlurile de colecții deținute de Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale.

Sau, planul se poate afla la Serviciul Județean Ilfov, care deține colecția de planuri a Prefecturii Județului Ilfov.

Nu în ultimul rând, dacă într-un răspuns de la o autoritate se specifică că un înscris nu a fost identificat în arhiva acesteia, nu înseamnă că înscrisul nu există, sau că nu există la acea autoritate, ci înseamnă pur și simplu că nu a fost căutat suficient de bine, unde trebuie sau de cine trebuie. Și dacă un înscris nu se găsește în arhiva vreunei instituții, nu înseamnă că acel înscris nu există/nu a existat sau că ar fi fals.

Cea mai bună dovadă a pertinenței argumentelor pârâților constă în răspunsul anexat prezentei cu nr._ din 26.01.2006, prin care aceleași Arhive Naționale comunică către petentul Budei V. „copii de pe schițele plan ale comunelor ... Ciurelu”.

De altfel, pârâții au anexat prezentei și înscrisul cerere nr. 8916 din 22.05.1904 adresată de cumpărătorii Moșiei Ciurelu, inclusiv autorul pârâților, Mânu P. Covacu, către Ministerul Agriculturii, Comerțului, Industriei și D. prin care se solicită o copie de pe planul parcelar al Moșiei Ciurelu, planul fiind eliberat proprietarilor conform mențiunii de pe ultima pagină a cererii după anularea unei coli de taxă timbru pentru legalizare.

În concluzie, răspunsul prezentat de petent este total irelevant.

Referitor la răspunsul OCPI București nr._/11.06.2015, pârâții au menționat că, în acest răspuns, se menționează că „nu putem da curs solicitării dumneavoastră, deoarece nu deținem informația solicitată în patrimoniul arhivistic al instituției noastre”.

Din acest răspuns rezultă că informația solicitată nu se află în arhiva instituțiilor, nefiind precizat intervalul de timp vizat de fondul arhivistic al respectivei instituții și nici aria administrativă vizată.

Din informațiile pârâților, fondul arhivistic al OCPI București vizează perioada 1945 - prezent, neavând în deținere planuri mai vechi de anul 1945 și evident având în deținere doar planuri pentru București.

Planul Moșiei Ciurelu poate data din perioada 1883-1918. Locația Moșiei Ciurelu s-a aflat însă în județul Ilfov până în anii 1980.

În concluzie, răspunsul prezentat de petent este total irelevant.

Motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. 1 pct.8 Cod procedură civilă.

Prin hotărârea atacată nu se încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, pentru a subzista motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă.

Nu există tripla identitate de obiect, cauză și părți între prima hotărâre și hotărârea atacată. Toate elementele sunt diferite.

Mai mult, nu există contrarietate între cele două hotărâri, ambele putând fi menținute deopotrivă.

În reglementarea art. 430 alin. 2 Cod procedură civilă, autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care aceasta se sprijină, între hotărârile deduse revizuirii neexistând contrarietate nici de dispozitiv și nici de considerente.

Dispozitivul celor două hotărâri nu vizează același amplasament.

Prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei S. 2, P. N. a formulat, în contradictoriu cu C. M. București de Aplicare a Legii Fondului Funciar de pe lângă Prefectura M. București și C. Locală Sector 2 de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor de pe lângă Primăria S. 2, contestație împotriva Hotărârii Comisiei M. București nr. 917/20.04.2006.

Prin această ultimă hotărâre a fost respinsă cererea reclamantului de reconstituire a dreptului său de proprietate asupra unui teren în suprafață de 10,7 ha situat în București, sector 2, fosta comună suburbană C. - . class="NoSpacing"> Prin sentința civilă nr. 5704/18.06.2009 a Judecătoriei S. 2 - Secția civilă pronunțată în dosarul nr._, instanța a dispus următoarele:

„Admite în parte cererea completată și precizată formulată de reclamantul P. N., în contradictoriu cu pârâții C. M. București de Aplicare a Legii Fondului Funciar de pe lângă Prefectura M. București și C. Locală Sector 2 de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor de pe lângă Primăria S. 2...

Anulează în parte Hotărârea nr. 917/20.04.2006 a Comisiei M. București de Aplicare a Legii Fondului Funciar, respectiv punctul 10 al acesteia. Obligă pârâta S. S. 2 București pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar să înainteze către C. M. București de Aplicare a Legii Fondului Funciar documentația necesară reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 63.128 mp pe amplasamentul situat în București, .. 78, sector 6.

Obligă pârâta C. M. București de Aplicare a Legii Fondului Funciar să elibereze titlul de proprietate pentru terenul în suprafață de_ mp pe amplasamentul situat în București, .. 78, sector 6. ”

Sentința a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursurilor la data de 02.02.2010 prin decizia nr. 200R/02.02.2010 a Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă.

Important de reținut este faptul că prin sentința sus-menționată instanța a constatat că reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament nu este posibilă.

Instanța a solicitat Agenției D. Statului lista terenurilor pe care le deține în administrare pe raza M. București și urmare a listei terenurilor disponibile primită de la ADS, P. N. și-a exprimat opțiunea de a beneficia de constituirea dreptului său de proprietate prin compensare pe amplasamentul situat în București, .. 78, sector 6.

Pârâții au subliniat faptul că în acea cauză nu s-a efectuat nicio expertiză topo-cadastrală pentru identificarea amplasamentului pentru care a optat P. N. din București, .. 78, sector 6 și, de asemenea, faptul că S. Locală de Fond Funciar Sector 6, nu a fost parte în proces.

Mai mult, instanța nu a solicitat de la S. Locală de Fond Funciar Sector 6 situația terenurilor revendicate de foștii proprietari pe fostul amplasament în arealul din București, .. 78, sector 6.

De asemenea, instanța a folosit în mod greșit sintagma „reconstituire a dreptului de proprietate”, în speță fiind vorba de o constituire a dreptului de proprietate prin compensare pe alt amplasament, în temeiul art. 10 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005.

Istoricul terenului din București, .. 78, sector 6, ocupat de fostele Sere Militari, în prezent ., se prezintă astfel:

. sediul inițial în Prelungirea G. nr. 78 (actual nr. 238), sector 6, București, a fost înființată ca societate comercială cu capital de stat, conform Legii nr. 15/1990, prin HG nr. 103/1991, privind înființarea unor societăți comerciale de sere.

Potrivit HG nr. 834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat, terenurile aflate în patrimoniul societății necesare desfășurării activității au fost determinate de către Ministerul Agriculturii și Alimentației, pentru aceste terenuri fiind emis certificat de atestarea a dreptului de proprietate, celelalte terenuri deținute de societate, și aflate în administrarea Ministerului Agriculturii și Alimentației fiind terenuri disponibilizate în înțelesul HG nr. 834/1991.

. beneficiat de emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor . nr. 0622 la data de 09.06.1995 de către Ministerul Agriculturii și Alimentației pentru suprafața de 133.205 mp. Terenul în suprafață de 133.205 mp ce formează obiectul certificatului de atestare sus-menționat, ce a purtat numărul poștal 78, i s-a atribuit numărul poștal nou 238 pe Prelungirea G., sector 6, București.

Urmare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției D. Statului, Agenția D. Statului a primit în administrare terenul din București, .. 78, sector 6, teren aflat în patrimoniul privat al Statului.

Acest teren era format din 75 de ha teren agricol, din care teren arabii 11 ha și 63,71 ha sere-solarii, și 22,98 ha teren neagricol, în total 97,98 ha teren.

Suprafața de teren de 97,98 ha face obiectul contractului de concesiune nr.45/22,07.2002 încheiat între ADS, în calitate de concedent, și . SRL) în calitate de concesionar.

Important de reținut este faptul că la data la care P. N. a optat în instanță pentru amplasamentul din București, .. 78, sector 6, acest amplasament aflat în patrimoniul privat al Statului și în administrarea ADS, constă în 97,98 ha. Instanța nu a dispus însă efectuarea unei expertize judiciare pentru identificarea amplasamentului a_ mp (6,3128 ha) din totalul de 97,98 ha.

Amplasamentul pârâților a fost însă identificat de către instanță printr-un raport de expertiză judiciară omologat, existând în prealabil și un raport de expertiză extrajudiciară din anul 2006, raport care a stat la baza propunerii de validare a Subcomisiei Locale Sector 6 și ulterior la baza reconstituirii pe fostul amplasament, reconstituire dispusă de C. M. București.

În drept, pârâții au invocat dispozițiile art. 509-513 Cod procedură civilă.

Alăturat întâmpinării, pârâții au anexat în copie, lista inventarelor fondurilor/colecțiilor date în cercetare la S. de studiu nr. 1 a Arhivelor Naționale cu denumirile fondurilor arhivistice și anii extremi; Decretul din 29.09.1883 semnat de C. 1, declarațiunea din anul 1883, cererea din anul 1883, titlu provizoriu de proprietate din 28.02.1887, notă internă datată 27.05.1904 emisă de Ministerul Agriculturii și D., cererea nr. 8916/22.05.1904 semnată de proprietarii Moșiei Ciurelu către Ministerul Agriculturii și D., prin care solicita eliberarea planului parcelar al Moșiei Ciurelu, cu viza de eliberare plan după anulare coală taxă timbru, act de vânzare-cumpărare nr._/1927, în care se menționează lotul 4, lotul autorului pârâților, declarație notorietate, certificat de moștenitor nr. 222/1955, certificat de moștenitor nr. 144/1998, adresa Arhivelor Naționale nr._/26.01.2006, înscrisuri din dosarul nr._ al Judecătoriei S. 2.

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a Judecătoriei S. 6 București, față de fondul cererii de chemare în judecată, instanța o constată întemeiată pentru următoarele motive:

Potrivit art. 510 alin. 2 și alin. 3 Cod procedură civilă, în cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre. În cazul în care se invocă motive care atrag competențe diferite, nu va opera prorogarea competenței.

În speță, se invocă faptul că sentința civilă nr. 2470/01.04.2014 pronunțată de Judecătoria S. 6 București în dosarul nr._ încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 5704/18.06.2009 a Judecătoriei S. 2 pronunțată în dosarul nr._ .

Față de dispozițiile legale imperative anterior amintite, rezultă că Tribunalului București îi revine competența de soluționare a cererii de revizuire (acesta fiind instanța mai mare în grad față de Judecătoria S. 2 București, care a pronunțat prima hotărâre raportat la care se întemeiază cererea de revizuire).

În consecință, în baza art. 129 alin. 1 pct. 2 coroborat cu art. 132 Cod procedură civilă, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei S. 6 București, invocată din oficiu și va declina competența de soluționare a cererii de revizuire (întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 Cod procedură civilă) în favoarea Tribunalului București, dispunând trimiterea dosarului instanței competente de îndată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei S. 6 București, invocată din oficiu.

Declină competența de soluționare a cererii de revizuire (întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 Cod procedură civilă) formulate de revizuent P. N., cu domiciliul ales la M.&Asociații S.P.A.R.L. din București, ., sector 1, în contradictoriu cu intimații T. E., M. Filoftia, C. E., P. C., P. V.-Mitiță, toți cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat E. B. F., din București, .. 7, .. 3, sector 5, C. M. București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, cu sediul în București, Piața Presei Libere nr. 1, Corp B, sector 1, S. S. 6 a M. București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, cu sediul în București, Calea Plevnei, nr. 147-149 sector 6, Agenția D. Statului, cu sediul în București, .. 43 sector 1, în favoarea Tribunalului București și dispune trimiterea dosarului instanței competente de îndată.

Fără cale de atac, potrivit art. 132 alin. 3 Cod procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15.09.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. I.M./ Dact. M.V.

11 exemplare/22.09.2015

← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6713/2015....		Fond funciar. Sentința nr. 6697/2015. Judecătoria SECTORUL 6... →

Fond funciar. Sentința nr. 6698/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Sentința nr. 6698/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI