Obligaţie de a face. Sentința nr. 7389/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7389/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 01-10-2015 în dosarul nr. 7389/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7389
Ședința publică de la 01.10.2015
Instanța constituită din
P. C. A. E.
GREFIER A. V.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect obligația de a face și plângere contravențională, privind pe reclamantul I. V. și pe pârâtele C. A., C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA.
La apelul nominal făcut în ședința publica, la prima și la cea de-a doua strigare a cauzei, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin cererea introductivă reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, constatând că este primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, având în vedere dispozițiile art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece cererea, raportat la dispozițiile art. 10 1 din OG nr. 15/2002 în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect plângere contravențională și art. 94 lit. j rap. la art. 130 alin. 2 Cod procedură civilă, în ceea ce privește capătul de cerere privind obligația de a face.
De asemenea, având în vedere dispozițiile art. 238 alin. 1 Cod procedură civilă, în raport de actele dosarului, estimează durata necesară cercetării procesului la o perioadă de 6 luni.
Respinge excepția tardivității introducerii plângerii invocată de pârâtă prin întâmpinare, având în vedere că, așa cum rezultă din actele atașate întâmpinării, comunicarea procesului verbal de contravenție nu a fost făcută la domiciliul legal al contestatorului, acesta figurând conform verificării bazei de date a Direcției Pentru Evidența Persoanelor, din luna iunie 2005 cu domiciliul în București, .. 16, sector 6, adresă care nu corespunde cu cea la care s-a făcut comunicarea în anul 2014 de către intimată.
Din oficiu, instanța invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. A., în ceea ce privește capătul de cerere privind încuviințarea radierii din circulație și unește excepția cu fondul cauzei.
În baza art. 255 N.C.p.c. rap. la art. 258 N.C.p.c. încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosar, constată cercetarea judecătorească terminată, cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive și la fondul cauzei.
I N S T A N T A
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.06.2015, reclamantul I. V., în contradictoriu cu pârâții C. A. și C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - SA, Prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – Cestrin, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună încuviințarea radierii din circulație a autoturismului marca Dacia 1307, număr de înmatriculare_, ._, cilindree 1557 și anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 10.12.2014.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, la data de 26.08.2014, a vândut către numita C. A., autoturismul marca Dacia 1307, număr de înmatriculare_, ._, cilindree 1557, ocazie cu care a întocmit contractul de vânzare cumpărare în sumă de 2200 de lei, preț achitat de către cumpărător și însușit de reclamant, ca vânzător în data de 26.08.2014.
Odată cu vânzarea autoturismului, reclamantul a predat cumpărătorului două chei, actele mașinii, iar pe certificatul de înmatriculare autoturism (talon) a menționat (la rubrica alocată), numele noului proprietar C. A. și data înstrăinării 26.08.2014, act depus în copie.
Reclamantul a înscris la Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 6 București contractul de vânzare cumpărare în data de 26.08.2014, și a obținut certificatul nr. 186-14-_ din data de 26.08.2014 cu mențiunea „Vânzare auto”, precum și fișa de înmatriculare cu viza și ștampila organului fiscal sector 6 București.
În data de 27.08.2014, pe numele reclamantului s-a emis procesul verbal de scoatere mijloace de transport Dacia 1307, ._, capacitate cilindrică 1557.
Conform procedurilor, ar fi trebuit ca, după un interval de zile de la cumpărare, C. A. să înscrie autoturismul în circulație, iar reclamantul să radieze din circulație autoturismul respectiv, acțiune care nu s-a întâmplat nici în momentul vânzării și nici în prezent.
În această perioadă de timp, reclamantul a încercat să ia legătura telefonică cu numita C. A., însă fără succes, motiv pentru care a redactat o scrisoare-notificare pe adresa acesteia în data de 23.03.2015, primită în data de 24.03.2015, la care s-a primit confirmare de primire la data de 27.03.2014, notificare care nu s-a soldat cu nici un demers.
Reclamantul a menționat că s-a prezentat la Biroul de Înmatriculări – Radieri Circulație Auto, unde a fost informat că soluția în vederea radierii din circulație a autoturismului, în situația acestuia, este pe cale judecătorească.
A mai menționat reclamantul că, odată cu plata sumelor pentru impozitul pe locuință, a fost înștiințat de DITL Sector 6 București de întocmirea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 10.12.2014, pentru circulație pe DN1 Km149+500m, localitatea Timișul de Sus, fără rovinietă valabilă, în data de 02.09.2014, ora 09:54, cu auto_, cu plata sumei de 750 de lei.
Contravenția fiind înregistrată pentru autoturismul_ (prin foto) la data de 02.09.2014, se va observa că acesta nu mai era în proprietatea reclamantului din data de 26.08.2014 (data înscrisă pe certificatul de înmatriculare), fapt întărit și de procesul verbal de scoatere din evidențele fiscale datat 27.08.2014, așadar amenda de 750 lei pentru autoturismul_ aparține noului proprietar, C. A..
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, contract de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit, certificat de înmatriculare, certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale nr. 186-14-_ din data de 26.08.2014, proces verbal de scoatere din evidență mijloace de transport, fișă de înmatriculare auto Dacia 1307, carte de identitate privind pe C. A., notificare din data de 26.08.2014, factură și chitanță din data de 23.03.2015, notă de inventar, confirmare de primire, procesul verbal de contravenție contestat, cartea sa de identitate, exemplar cerere cu motive pentru care este posibilă radierea auto.
La data de 13.07.2015, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și, drept consecință, menținerea procesului verbal . nr._/10.12.2014.
Ppârâta a invocat excepția tardivității formulării plângerii contravenționale pentru procesul verbal . nr._/10.12.2014.
Conform art. 31 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului verbal de contravenție se face în termen de 15 zile de la înmânare sau de la comunicare.
În speța de față instanța va constata că procesul verbal a fost comunicat reclamantului la data de 29.12.2014, iar plângerea a fost înregistrată la Judecătoria Sector 6 București la data de 08.06.2015, cu mult peste termenul legal de 15 zile.
Comunicarea procesului verbal s-a făcut cu respectarea prevederilor art.27 din OG nr.2/2001, mai întâi cu aviz poștal de înștiințare la data de 23.12.2014 (având în vedere că reclamantul nu a fost găsit la domiciliu la data avizării) și ulterior, la data de 29.12.2014, s-a procedat la comunicarea prin afișare procesului verbal, de către operatorul poștal, la domiciliul/sediul contravenientului în prezența unui martor a cărei adresă a fost menționată pe procesul verbal de îndeplinirea a procedurii de comunicare.
Având în vedere că în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. 1 Noul Cod procedură civilă instanța este obligată să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură și a celor de fond ce fac de prisos cercetarea în fond a cauzei, pârâta a solicitat admiterea excepției și, pe cale de consecință, să se dispună respingerea plângerii ca tardiv formulată.
S-a concluzionat în practica judiciară și în doctrină că efectul decăderii ca sancțiune a nerespectării termenului, a etapei procesuale ori a ordinii procesuale, constă în pierderea unui drept ori în privarea de acel drept, referitor la îndeplinirea unui act de procedură.
Decăderea este o sancțiune procedurală, determinată de nerespectarea (încălcarea) unui termen imperativ (peremptoriu), constând în pierderea exercițiului dreptului procesual.
Decăderea constituie sancțiunea de drept comun ce intervine în ipoteza nerespectării unui termen procedural imperativ, indiferent că termenul nesocotit este unul legal sau stabilit de către instanța de judecată. Aceasta înseamnă că sancțiunea decăderii își găsește aplicare ori de câte ori legea nu stipulează în mod expres aplicarea unei alte sancțiuni.
În fapt, la data de 02.09.2014, pe DN1 Km149+500m, pe raza localității Timișul de Sus, județul B., vehiculul cu numărul de înmatriculare_, aparținând numitului V. I., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă, sens în care, la data de 10.12.2014, a fost întocmit procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ de către C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.
Potrivit dispozițiilor art.1, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz. în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin.1 din OG nr.15/2002 fapta de a circula fără rovignietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Contractul de vânzare-cumpărare și certificatul de atestare fiscală nu sunt suficiente pentru modificarea în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
Contractul de vânzare-cumpărare nu îi este opozabil, sens în care instanța urmează să înlăture apărarea petentului cu privire la înstrăinarea autoturismului.
Certificatul de atestare fiscală nu constituie titlu de proprietate și nu conferă această calitate, astfel cum este descris și în conținutul acestui înscris. Certificatul face dovada doar că petentul nu figurează în evidențe cu creanțe bugetare.
Din prevederile art. 7 și art. 1 al. 1 lit. b din OG nr.15/2002 rezultă că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare, utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
În baza de date a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, contestatorul apare menționat ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravențională îi revine conform OG nr.2/2001 și OG nr.15/2002.
Orice schimbare a proprietarului/utilizatorului autoturismului în cauză devine opozabilă terților doar după transcrierea dreptului de proprietate în evidențele serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor competent.
Certificatul de atestare fiscală face dovada doar că petentul nu figurează în evidențe cu creanțe bugetare, acesta nu arata cine este actualul proprietar, direcțiile de impozite și taxe, neavând obligația de a opera în baza de date noul proprietar.
Atâta timp cât petentul/a figurează ca și proprietar al autovehiculul în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculări, nicio altă persoană fiind menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit disp. art. 8 coroborat cu art. 1 lit. B din OG nr.15/2002, și acesteia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.
Referitor la condițiile legale ce trebuie îndeplinite pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul, sunt incidente prevederile Ordinului Ministrului de Interne nr. 1501/2006, ale HG nr. 610/1992, ale OUG nr. 195/2002, ale OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Astfel, conform art. 24 alin.2 lit. d din Ordinul nr.1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor: „Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane”.
Art. 11 alin. 4 din OUG nr. 195/2002 prevede că „în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar”.
Pârâta a solicitat a se lua în considerare faptul că, dacă în urma contractului de vânzare - cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat CESTRIN.
De asemenea, în cauza de față, petentul/a nu a dovedit că, la data constatării contravenției, autoturismul sancționat ar fi fost radiat din evidențele poliției, de pe numele său.
Altfel, este evident că petentul/a, în calitate de persoană înscrisă în certificatul de înmatriculare și în cartea de identitate a vehiculului, este subiect activ al contravenției săvârșite.
Așa cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, Deciziile nr. 217/2013 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin.1 lit. b, art. 7, art. 8 alin.1, art. 9 alin. 2 și 3 din OG nr. 15/2002 și nr.623/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002, certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, iar persoana înscrisă în certificat își asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit și pe rețeaua de drumuri naționale, unde deținerea unei roviniete este obligatorie, așa încât vina de a nu deține rovinietă îi aparține.
Cu privire la același aspect, acceptarea unei soluții contrare nu ar conduce decât la perpetuarea și consolidarea unei situații juridice anormale, în sensul că părțile nu vor efectua nici pe viitor demersurile necesare în vederea reglementării situației juridice dintre ele, atitudinea de pasivitate având la bază și convingerea părților contractului de vânzare-cumpărare ca orice sancțiune contravențională aplicabilă fostului proprietar după data predării autoturismului va fi anulată de instanța de judecată.
Astfel, nefinalizarea formalităților de publicitate se poate transforma într-o cauză perpetuă de impunitate contravențională iar, pe de altă parte, un vânzător diligent are la dispoziție suficiente mijloace juridice pentru îndeplinirea tuturor formalităților de publicitate prevăzute de lege, chiar și în situația unui cumpărător de rea-credință (de exemplu: acțiunea în constatare urmată de demersuri către instituțiile abilitate; acțiunea în regres împotriva cumpărătorului);
Procesul verbal de constatare a contravenției contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG nr. 15/2002, coroborat cu OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 și 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare șt Control a Rovinietei - SIEGMCR, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Pentru aceste motive, pârâta a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată iar, în subsidiar, menținerea procesului verbal de constatare a contravenției contestat ca fiind temeinic și legal.
De asemenea, pârâta a solicitat disjungerea capătului de cerere privind încuviințarea radierii din circulație a mașinii deoarece obiectul dosarului plângere contravențională îl reprezintă doar anularea procesului verbal de constatare a contravenției, încuviințarea radierii autovehiculului având ca obiect obligația de a face.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Ordinul MTI nr.769/2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
Alăturat întâmpinării, pârâta a anexat, în copie, certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală, autorizația de control a agentului constatator și proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR.
Reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a arătat că nu a negat faptul că autoturismul Dacia 1307 cu numărul de înmatriculare_ a circulat pe DN1 km149+500m, localitatea Timișul de Sus, fără rovinietă valabilă, lucru dovedit cu foto de CNADNR, nu a negat acest fapt nici în introducerea cererii ce face obiectul dosarului de față, însă a arătat instanței că, la momentul săvârșirii faptei acesta nu mai avea în proprietate autoturismul menționat din data de 26.08.2014, lucru întărit și de certificatul de atestare fiscală prin care a fost scos din obligațiile fiscale, acte recunoscute de CNADNR.
Prin întâmpinare, CNADNR nu a menționat că la dosar se află depus certificatul fiscal de scoatere din evidență a mijloacelor de transport și care se referă strict la autoturismul Dacia 1307, deci documentele fiscale nu fac referire numai la obligațiile fiscale generale, ci la autoturismul_ .
Reclamantul a învederat instanței că după întocmirea actelor de vânzare cumpărare, ca vânzător a avut datoria să înmâneze cumpărătorului certificatul de înmatriculare cu mențiunea efectuată, după această acțiune, cumpărătorul urmând să efectueze demersurile pentru înscriere, rațiunea predării certificatului de înmatriculare fiind, pentru deplasarea autoturismului și urmând să ceară radierea concomitent cu demersurile sale.
Pentru finalizarea radierii din circulație, atât reclamantul, ca vânzător, cât și cumpărătorul (împreună), să se prezinte la ghișeul de înmatriculare – radiere din cadrul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor obligatoriu, cu certificatul de înmatriculare, act pe care reclamantul nu îl mai deține, întrucât a fost predat cumpărătorului.
În soluționarea demersului de radiere, reclamantul a solicitat instanței să constate că a obținut toate documentele, s-a supus demersurilor procedurale privind înscrierea noului proprietar în certificatul de înmatriculare, a efectuat demersuri de notificare către noul proprietar fără succes, rezolvarea cauzei fiind de ordin judecătoresc.
La termenul de judecată din 01.10.2015 instanța a respins ca neîntemeiată excepția tardivității formulării plângerii invocată de intimată prin întâmpinare, cu motivarea din partea introductivă a hotărârii.
La același termen de judecată instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. A., în ceea ce privește capătul de cerere privind încuviințarea radierii din circulație și unit excepția cu fondul cauzei.
Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând probele administrate în cauză, cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale pasive, instanța reține următoarele:
Conform art.1 alin.2 din Ordinul 1501/2006 înmatricularea, radierea, autorizarea provizorie sau pentru probe se efectuează de serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, în a căror rază de competență proprietarii își au domiciliul sau sediul ori reședința, în cazul persoanelor fizice cu domiciliul în străinătate. Ca atare, soluționarea cererii de radiere reprezintă o atribuțiune ce revine serviciului menționat, iar nu pârâtei, care nu ar putea dispune radierea așa cum solicită reclamanta, aceasta nefiind titulara dreptului dedus judecății.
În contradictoriu cu pârâta reclamantul ar putea solicita obligarea acesteia să facă demersurile necesare pentru înmatricularea vehiculului pe numele ei conform art.11 din OUG 195/2002 sau pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare cumpărare de care reclamantul să se servească în fața organelor competente pentru a dovedi vânzarea, așa cum s-a reținut mai sus pârâta nefiind însă titulara dreptului de a dispune cu privire la radiere.
În consecință, față de cele reținute mai sus, instanța va admite excepția invocată din oficiu și va respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâta C. A., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește plângerea contravențională, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/10.12.2014, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 750 lei, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din același act normativ.
Prin procesul verbal s-a reținut faptul că, la data de 02.09.2014, pe DN1, Românești, Prahova, vehiculul cu numărul de înmatriculare_, aparținând contestatorului, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Procesul verbal de contravenție a fost generat și semnat electronic conform legii 455/2001 și HG 1259/2001.
Analizând legalitatea procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că acesta este lovit de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, conform deciziei nr.6/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial 199/25.03.2015, obligatorie pentru instanțe conform art.517 alin.4 Cod procedură civilă.
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Ținând cont de decizia pronunțată în recurs în interesul legii menționată anterior, constatând că procesul verbal contestat în cauza de față nu poartă semnătura olografă a agentului constatator și a fost comunicat contestatorului pe suport de hârtie, instanța reținând că acesta încalcă prevederile art.17 din OG 2/2001 fiind lovit de nulitate absolută.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța reține că vehiculul a fost înstrăinat de către contestator la data de 26.08.2014, prin încheierea unui contract de vânzare cumpărare (f.7 dosar) cu numita C. A., în calitate de cumpărător. De asemenea, autovehiculul în discuție a fost scos din evidențele serviciului public de finanțe publice, respectiv radiat din acest registru, de pe numele contestatorului și înregistrat pe numele cumpărătorului la data de la 27.08.2014, așa cum rezultă din procesul verbal de scoatere din evidență mijloace de transport din data de 27.08.2014 aflat la fila 9 dosar și certificatul fiscal de la fila 10 dosar.
În drept, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, utilizatorii români au obligația legală de a achita tariful de utilizare în lei, la cursul de schimb al zilei comunicat de Banca Națională a României, valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării tarifului, iar în conformitate cu art. 7 din același act normativ, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Nerespectarea acestei obligații legale este sancționată prin instituirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, în conformitate cu care fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă, cuantumul amenzii fiind prevăzut în anexa 2.
Astfel, fapta petentului nu se suprapune cu fapta contravențională prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, având în vedere că aceasta nu mai avea calitatea de utilizator a autoturismului cu nr. de înmatriculare_, astfel cum impun dispozițiile legale menționate anterior.
Totodată, instanța apreciază că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români (art. 7 din O.G. nr. 15/2002), iar termenul de utilizator este definit ca persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, potrivit art. 1 alin. 1 lit. b din aceeași ordonanță.
În procesul de constatare a faptei contravenționale, intimata apelează la sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR, conform art. 9 din O.G. nr. 15/2002, iar utilizatorul autoturismului este identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (MAI-DRPCIV), în baza unui protocol încheiat între instituții.
Inexistența informațiilor necesare în baza de date a M.A.I.-D.R.P.C.I.V., întrucât proprietarul nu a îndeplinit formalitățile de desemnare a noului utilizator, nu este de natură să atragă răspunderea petentului. Rămâne autorităților competente să ia măsurile necesare pentru acuratețea informațiilor din bazele de date, acest fapt neputând fi imputat petentului.
Astfel, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului, potrivit art. 11 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002„în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului”, nerespectarea acestei obligații legale constituie contravenție.
Ca atare, petentul contestator nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa la data de 02.09.2014, de vreme ce acesta înstrăinase vehiculul din data de 27.08.2014, iar mențiunile privind transmiterea proprietății au fost înregistrate pentru opozabilitate la organul fiscal, dobândind astfel dată certă și fiind deci opozabile terților. Această concluzie rezultă în mod evident din coroborarea celor două înscrisuri menționate mai sus, respectiv contractul de vânzare cumpărare și procesul verbal de scoatere din evidenta mijloace de transport din data de 27.08.2014 aflat la fila 9 dosar.
Pentru aceste motive, instanța va admite plângerea și va dispune anularea în tot a procesului verbal de contravenție contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. A..
Respinge cererea formulată de reclamantul I. V., CNP._, cu domiciliul în București, ..16, ., ., în contradictoriu cu pârâta C. A., domiciliată în București, ., ., etaj 1, apartament 66, sector 4, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite plângerea formulată de contestatorul I. V., în contradictoriu cu intimata CNADNR SA, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, Cod Unic de înregistrare_, număr de ordine Registrul Comerțului J40/552/15.01.2004.
Anulează în întregime procesul verbal de contravenție contestat . nr._/10.12.2014.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 01.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.CAE/Thred.MV/5 ex./14.10.2015
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 7393/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7418/2015.... → |
|---|
