Anulare act. Sentința nr. 7317/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7317/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 7317/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7317
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DE LA 30.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE A. C.
GREFIER M. C.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect anulare act-dispoziție de ridicare privind pe reclamantul P. A. în contradictoriu cu pârâta Direcția G. de Poliție Locală sector 6 București.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu se prezintă pârâta, reprezentată de consilier juridic L. T., cu delegație la dosar, lipsind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Pârâta, prin consilier juridic, invocă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei sectorului 6 București, dat fiind faptul că obiectul prezentei cereri de chemare în judecată îl constituie anularea unui act administrativ, respectiv dispoziția de ridicare . nr._/21.01.2015.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei sectorului 6 București invocată de pârâtă.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 03.06.2015, sub nr._, reclamantul P. A. în contradictoriu cu pârâta Direcția G. de Poliție Locală Sector 6, a solicitat anularea dispoziției de ridicare . nr._/12.01.2015 și obligarea pârâtei la repararea prejudiciului material în suma de 677,32 lei, actualizată cu rata inflației.
În motivarea plângerii,, reclamantul a arătat că, în data de 12.01.2015 a parcat auto nr._ în stația taxi de pe .. 19. A menționat că nu era niciun indicator de avertizare ridicări auto în zonă. La momentul respectiv în stația Taxi nu era niciun vehicul taxi, doar trei sau patru autoturisme.
Văzând că mașina a dispărut s-a deplasat la llcor Auto Eco S.R.L., unde a fost obligat să achite suma de 677,32 lei pentru a recupera mașina, o sumă enormă pentru niște servicii nesolicitate și pentru care legea cere să existe un contract între părți, iar Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale nu permite unei firme private să încaseze taxe și amenzi în numele autorităților, căci nu se poate privatiza atribuția statului de a aplica pedepse. A precizat că, deși a recuperat mașina după nici o ora jumătate de la ridicare, și știind că nu se achită depozitarea în primele 24 de ore, i s-a facturat totuși și taxa de depozitare, 208,41 lei, încălcând flagrant H.C.L. S6 nr. 4/2010, anexa 2, art. 11: „Tarifele de depozitare se calculează pe intervale de 24 de ore, începând cu momentul depozitării, nefracționat.”, ceea ce constituie un grav abuz.
Prin această dispoziție de ridicare din 12.01.2015 a fost sancționat pentru fapta comisă; „Vehiculul marca Dacia, cu numărul de înmatriculare_ se află staționat neregulamentar în locul .. 19, în intervalul orar 14:04 -14:10 în stația mijloacelor de transport public local în regim de taxi.”
Fapta comisă este prevăzută de art. 142 lit G din RAOUG 195/2002 ( „Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor în stațiile mijloacelor de transport public de persoane, precum și la mai puțin de 25 m înainte și după acestea;”) și ia sancționarea ei apar doar articolele din lege privind amenda și punctele de penalizare, nu și actul normativ în baza căruia s-a ridicat mașina.
Față de cele menționate mai sus, apreciază că măsura ridicării autoturismului în ceea ce îl privește a fost dispusă și efectuată cu nerespectarea dispozițiilor legale incidente în materie, determinând astfel ca suma de bani achitată în vederea eliberării autoturismului sa fie nejustificată din punct de vedere juridic, ceea ce a determinat o micșorare a patrimoniului fără existența unui temei legal.
În aceste condiții, consideră ca prin obligarea nejustificată la plata taxei de 677,32 lei, de către petent către Ilcor Auto Eco S.R.L. în vederea ridicării autoturismului ca urmare a dispoziției agentului politiei locale sector 6 în acest sens, Direcția G. de Poliție Locală Sector 6 i-a provocat un prejudiciu material.
Față de aceasta împrejurare, a solicitat angajarea răspunderii civile delictuale a DGPL Sector 6 pentru prejudiciul material provocat, și obligarea acesteia la repararea acestui prejudiciu, conform art. 998-999 Cod Civil. Pentru angajarea răspunderii civile delictuale a DGPL Sector 6, sunt întrunite condițiile cumulative sub aspectele existenței unei fapte ilicite - aceasta condiție se verifică prin dispunerea măsurii tehnico-administrative de ridicare a autoturismului cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege; a unui prejudiciu - suma de bani achitată de subsemnatul în vederea eliberării autoturismului a fost nejustificată din punct de vedere juridic, determinând o micșorare a patrimoniului propriu fără existența unui temei legal, un raport de cauzalitate între/apta ilicită și prejudiciu și a vinovăției celui care a cauzat prejudiciul - în acest caz, vinovăția se rezultă din culpa agentului constatator în dispunerea măsurii de ridicare a autoturismului.
În lumina jurisprudenței CEDO, contravențiile referitoare la circulația pe drumurile publice sunt încadrate în sfera ’’acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf ai art. 6 CEDO. Jurisprudența CEDO, care definește acuzația în materie penala în raport de trei criterii alternative: calificarea în dreptul intern, natura faptei si gradul de severitate al sancțiunii aplicate, a statuat ca acuzația în materie penala include si domeniul contravențional (A. contra României, 2007; Lutz contra Germaniei, 1987; Otzurk contra Germaniei, 1984).
Caracterul penal al contravenției este de asemenea dovedit si de severitatea pedepsei aplicate (hotărârea Ozturk contra Germaniei).
În acest sens, sancțiunea aplicată este în valoare de 677,32 lei (eliberarea mașinii), suma cu mult peste minimul amenzii penale prevăzute de art. 63 Cod penal.
Conform art. 6 CEDO, rezultă că petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție, deci nu este obligat să-și dovedească nevinovăția, sarcina probei revenind intimatului, care trebuie să facă dovada că aspectele consemnate în procesul-verbal de contravenție sunt întemeiate și corespund realității.
Pentru toate aceste considerente, reclamantul a solicitat anularea Dispoziției de ridicare emisă abuziv de poliția locală sector 6.
Sancțiunea ridicării auto aplicată pentru staționarea vehiculului în stația mijloacelor de transport public local în regim de taxi este totuși prea severă, prin suma totală de 677,32 RON, dar și prin ingerința în dreptul de proprietate.
Pe cale de consecință, reclamantul a solicitat obligarea intimatei D.G.P.L. Sector 6 la repararea prejudiciului material cauzat, constând în taxa de 677,32 lei, achitată către Ilcor Auto Eco S.R.L.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 5, art. 6, art. 7, art. 15, art. 16, art. 17, art. 19, art. 21 alin. 3, art. 26 alin. 1, art. 38 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, art. 180 și 181 din O.U.G. nr. 195/2002, art. 1, art. 8 și art. 9 din H.C.L.S. 6 nr. 4/2010.
În dovedirea plângerii, reclamantul a depus înscrisuri. (f.8 -10).
La data de 20.07.2015, pârâta a depus întâmpinare și cerere de chemare în garanție.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat admiterea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București, deoarece obiectul cererii îl constituie anularea unui act administrativ, respectiv dispoziția de ridicare . nr._/21.01.2015 contestată de reclamant și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția a II a C. Administrativ Fiscal; admiterea excepției lipsei plângerii prealabile; excepția lipsei calității procesual pasive pe capătul de cerere privind repararea prejudiciului, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii pe toate capetele ca neîntemeiată și nesusținută.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Ilcor Auto Eco S.R.L., cu privire la capătul de cerere în pretenții, având ca obiect obligarea D.G.P.M.B. S 6 la plata sumei de 677,32 lei, aceasta în calitate de operator autorizat care a încasat suma reprezentând taxa de ridicare, transport și depozitare să fie obligată la restituirea acesteia către reclamant.
Întâmpinarea a fost însoțită de înscrisuri. (f.30 - 36).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin dispoziția de ridicare . nr._/12.01.2015, s-a dispus de către agenții comunitari din cadrul Direcției Generale de Poliție Comunitară, ridicarea, transportul și depozitarea vehiculului marca Dacia, cu numărul de înmatriculare_, staționat neregulamentar în locul .. 19, în intervalul orar 14:04 -14:10 în stația mijloacelor de transport public local în regim de taxi.
Întrucât în accepțiunea legiuitorului, dispoziția de ridicare este un act administrativ, având în vedere că:
În înțelesul legii nr. 554/2004, potrivit art. 2 alin.1 privind semnificația unor termeni și expresii, actul administrativ este „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ”, iar
Consiliului Local Sector 6, în calitatea sa de unitate administrativ-teritorială care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public, art. 2 lit.b din Legea nr. 554/2004, prin Hotărârea nr. 4/2010, Anexa nr. 2 a statuat că a „Operațiunile de blocare, ridicare, transport, depozitare și eliberare a vehiculelor/remorcilor se execută numai de către operatorul autorizat care a obținut atribuirea contractului de achiziție publică. Aceste operațiuni se pot realiza numai în prezența agentului comunitar, în baza Dispoziției de ridicare…”, prin coroborarea textelor legale menționate, instanța urmează a aprecia că în speță, operează dispozițiile acestui act normativ, Legea nr. 554/2004.
Astfel, în raport de natura administrativă a măsurii ridicării autovehiculului, care decurge atât din textele sus indicat, cât și din prevederile art. 97 alin. 1 lit. d din O.U.G. 195/2002 coroborate cu cele ale art.2 alin.1 lit.c din Legea 554/2004, și ținând seama totodată că, potrivit art. 2 alin.5 din OG nr. 2/2001 „Hotărârile consiliilor locale sau județene ori, după caz, ale sectoarelor municipiului București, prin care s-au stabilit contravenții cu nesocotirea principiilor prevăzute la alin. (2) - (4), sunt nule de drept. Nulitatea se constată de instanța de contencios administrativ competentă, la cererea oricărei persoane interesate”, instanța apreciază că devin aplicabile dispozițiile art. 2 alin.1 lit.d) Cod de procedură civilă, potrivit cărora tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afara celor date prin lege în competența curților de apel.
Mai mult, în speță nu se poate reține incidența dispozițiilor Codului de procedură civilă, privind prorogarea legală de competență, instituită de legiuitor pentru cazuri expres individualizate privind cererile accesorii sau incidentale, întrucât obiectul cererii este contestația împotriva măsurii ridicării autovehiculului, înseși.
Pe cale de consecință, contestarea unui act cu caracter administrativ emis de o autoritate publică, astfel cum este definită aceasta de art. 2 lit.b din Legea nr.554/2004, este de competența instanței de contencios administrativ, mai precis, a Tribunalului București - secția de contencios administrativ și fiscal.
Fiind vorba de o competență cu caracter absolut de la care părțile nu pot deroga, astfel cum se prevede în mod expres, în art. 129 Cod procedură civilă, instanța va admite excepția de necompetență materială și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București - secția de contencios administrativ și fiscal,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale, invocată de instanță.
Declină competența de soluționare a cererii privind pe reclamantul P. A., domiciliat în B., ., ., ., jud. Ilfov în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. DE POLIȚIE LOCALĂ SECTOR 6, cu sediul în București, ., sector 6, în favoarea Tribunalului București - secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30.09.2015
PREȘEDINTE GREFIER
RED.AC/Thred.MM
5 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7417/2015. Judecătoria... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
