Obligaţie de a face. Sentința nr. 7300/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 7300/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 7300/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI

- SECȚIA CIVILĂ -

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7300

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30.09.2015

INSTANȚA CONSTITUITA DIN:

PREȘEDINTE: A. N.

GREFIER: C. C.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect obligația de a face, privind pe reclamanții R. M. și R. I. în contradictoriu cu pârâții ASOCIAȚIA DE P. . B. M..

La apelul nominal făcut in ședință publică se prezintă reclamantul R. I., personal și asistat de apărător V. L., cu delegație la dosar și reclamanta R. M., prin același apărător, pârâtul B. M., personal, lipsind pârâta ASOCIAȚIA DE P. .>

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.

Instanța procedează la legitimarea reclamantului R. I., care prezintă CI . nr._ CNP_ și pârâtului B. M., care prezintă CI . nr._ CNP_.

Pârâtul B. M. arată că răspunde în cauză și pentru pârâta ASOCIAȚIA DE P. . delegație la dosar din partea acestei pârâtei.

Instanța constată că B. M. nu este reprezentantul legal al reclamatei (nefiind președintele asociației) și nici nu poate fi reprezentant convențional al acesteia, întrucât potrivit dispozițiilor art. 84 Cod proc.civ. persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, iar B. M. nu are aceste calități, astfel că nu o poate reprezenta pe pârâtă la acest termen și, ca atare, nu poate formula nicio cerere în numele acestuia.

Instanța având în vedere că în cauză este primul termen de judecată, în conformitate cu art.131 din Noul codul de procedură civilă pune în discuție competența generală, materială și teritorială a instanței.

Reclamanții prin apărător arată că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă să judece cererea.

Pârâtul B. M. apreciază că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă să judece cererea.

Instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, conform art. 94 pct. 1 lit. h coroborat cu art. 107 Cod proc.civ.

Instanța în temeiul art. 238 alin. 1 din Noul Codul de procedură civilă acordă cuvântul părților cu privire la estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului.

Reclamanții prin apărător estimează durata soluționării procesului la 1 termen, în situația în care se va administra doar proba cu înscrisuri, în caz contrar 2 luni.

Pârâtul B. M. estimează durata soluționării cauzei la 2 termene de judecată.

Instanța, în temeiul art. 238 din Noul Codul de procedură civilă estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 6 ani.

Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. M., invocată prin întâmpinare.

Pârâtul B. M. solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, nu s-a întâmplat nimic din partea unei persoane fizice, dovadă fiind faptul că a acționat ASOCIAȚIA DE P. . de subsemnatul, în calitate de președinte, la dosar există hotărâri judecătorești cu privire la acest lucru, respectiv acțiunea prin care s-a atacat procesul-verbal din 22.12.2012, acțiune ce a fost respinsă, nu are nicio legătură cu procesul în calitate de persoană fizică.

Reclamanții prin apărător arată că B. M. nu mai are calitatea de președinte, însă la data sesizării instanței avea calitatea de președinte, a acționat în numele asociației de proprietari, însă a apreciat că reclamanții sunt în situația să li se sisteze furnizarea de apă caldă, deși nu se aflau în această situație.

Instanța reține în primul rând că singurul capăt de cerere cu care a mai rămasă învestită, în urma anulării, în temeiul art. 200 Cod proc.civ., a capătului II din cererea principală și a cererii reconvenționale, a rămas capătul I din cererea principală, respectiv obligarea pârâților la rebranșarea apartamentului reclamanților la instalația de apă rece. Instanța admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. M., chemat în judecată în nume personal, având în vedere prevederile art. 32 coroborat cu art. 36 Cod proc.civ., potrivit cărora trebuie să existe identitate între părțile din litigiu și subiectele raportului juridic dedus judecății. Or, obligația și posibilitatea efectivă de rebranșare a apartamentului reclamanților la instalația de apă rece, respectiv puterea de decizie în acest sens, aparține asociației de proprietari, prin organele sale de conducere, și nu pârâtului B. M. personal. Prin urmare acesta nu poate sta în judecată ca pârât, pentru că nu este debitor în raportul juridic dedus judecății, pârât poate fi doar ASOCIAȚIA DE P. . i-ar putea incumba obligația de rebranșare, conform Legii nr. 230/2007.

Instanța, față de apărările pârâtei din întâmpinare, pune în vedere reclamanților să precizeze dacă apartamentul a fost rebranșat la instalația de apă rece.

Reclamantul personal arată că au apă rece în apartament din octombrie 2014 și că rebranșarea s-a făcut de către B. M., care a fost prezent.

Instanța pune în discuție rămânea cauzei fără obiect.

Reclamanții prin apărător lasă la aprecierea instanței.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.01.2015, reclamanții R. M. și R. I., în contradictoriu cu pârâții ASOCIAȚIA DE P. . M., au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților, să le rebranșeze apartamentul la instalația de apă rece a blocului M22 și să se constate că între reclamanți și Asociația de proprietari nu există datorii cu titlul de cote la întreținere și utilități.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că, au achitat cotele de întreținere către Asociația de Proprietari . luna martie 2014, conform ultimei chitanțe pe care o vor anexa. Așa cum se poate observa, pe chitanțe apare ștampila rotundă a asociației.

Cu toate că erau cu întreținerea la zi, în data de 22.04.2014 (a treia zi de Paști), reclamanții s-au trezit cu apa rece oprită. Când au văzut una ca asta, au început să se intereseze pe la vecini, iar aceștia le-au spus că apa a fost oprită de pârâtul B. M.. Reclamanții au încercat să-l contacteze pe B. M., însă nu au reușit să-l găsească. Duminica următoare, în data de 26.04.2014, fiind însoțit și de soția sa, reclamantul s-a deplasat acasă la B. M., unde l-a întâlnit pe acesta, fiind însoțit și de fratele său, precum și de numiții Cutti C. și M. G.. Reclamanții i-au explicat lui B. M. că au apa închisă de acesta, deși reclamanții nu au restanțe la întreținere și i-au prezentat chitanțele cu care achitase acel an, inclusiv pe acea din martie 2014. B. M., le-a spus că nu recunoaște chitanțele respective și că, dacă vrea să-i dea drumul la apă, trebuie să-i achite suma de 700 lei, deschiderea, sub condiția ca după acesta să-l contacteze deoarece au o restanță la întreținere în valoare de_ lei.

Datorită faptului că a fost în preajma sărbătorilor P. și că urma să vină căldura, reclamantul și-a dat seama că nu mai poate să stea fără apa rece, de fapt singura utilitate pe care o mai are blocul. Fiind impulsionați de cele de mai sus, reclamanții au fost de acord să achite suma de 700 lei, iar chitanța au primit-o după două zile. B. M. i-a contactat din nou și le-a spus că trebuie să se întâlnească, pentru ca aceștia să achite suma de_ lei, în caz contrar din nou le va închide apa.

Reclamantul s-a sfătuit cu soția sa și, în data de 31.05.2014, s-au deplasat la B. M., iar de data aceasta erau de față și fratele acestuia, precum alte persoane. B. M. i-a spus că celelalte persoane fac parte din Comitet, iar Președintele Asociației este el. Reclamantul l-a rugat să-i scrie pe hârtie numele celorlalți. B. M. i-a scris pe o hârtie format A4 și numele celorlalți, adică Cutti C., M. G., N. P., O. M., apoi din discuția avută cu aceștia, au ajuns la concluzia că reclamanții trebuie să achite minim 2000 lei, în caz contrar le va tăia apa iarăși.

Reclamanții au mers la așa zisa casieriță, S. G. și au achitat suma de 2000 lei, iar aceasta i-a înmânat o chitanță, pe care scria doar restanță la întreținere, fără să scrie și pe ce luni s-au achitat cotele restante. Când a ajuns acasă, reclamantul (R. I.) a verificat și chitanța precedentă. Deoarece și la prima cât și la a doua întâlnire, eraîntr-o oarecare stare de nervozitate și frică, pentru că B. M. îl tot amenința că îi va închide apa și îi va pune casa în executare, după ce a stat puțin și s-a calmat, și-a dat seama că a fost înșelat.

În primul rând, așa cum a arătat reclamantul, pe ambele chitanțe scria restanțe la întreținere, fără a se specifica pe luni și cât reprezintă cote de întreținere și cât penalități de întârziere iar, pe de altă parte, chitanțele în discuție poartă o ștampilă ovală, aplicată aiurea în partea din stânga sus și nu una rotundă, aplicată pe semnătura casierului, așa cum purtau chitanțele achitate către adevărata Asociație, pe care le-a primit până în luna martie 2014.

După ce și-a dat seama că, de fapt, chitanțele emise de B. M. prin casieriță, erau cele care nu se luau în seamă, reclamantul a început să se intereseze care este situația, aflând ulterior că, de fapt, procesul verbal a A. prin care B. M. a fost ales președinte, a fost anulat în instanță și că ștampila ovală aplicată pe partea din stânga sus a chitanțelor, i-a fost confiscată infractorului B. M., într-un dosar penal aflat în cercetare la Secția 20 Poliție, dosar în care B. M. a fost pus sub urmărire penală.

Reclamantul a arătat că, mai târziu, a mai aflat că pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și amenințare cu oprirea apei, B. M. a obținut tot în fals, o autorizație de separare a scărilor blocului, iar acesta, în mod abuziv, prin intermediul unei societăți comerciale, cu care a încheiat un contract nul, a tras coloane separate pentru fiecare apartament, lucru nespecificat nici în autorizația de construire, nici în proiect și nici în certificatul de urbanism. Și aceste lucruri l-au alarmat și l-au făcut să creadă că, într-adevăr, dacă nu achită sumele de bani, i se va opri apa rece.

Deși normele juridice în vigoare interzic oprirea apei reci pentru populație, în data de 19.08.2014, după ce în prealabil l-a somat, B. M. i-a oprit apa rece deși, așa cum a arătat, reclamantul a achitat la zi toate datoriile pe care le are față de Asociația de Proprietari .> În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 17, 18, 56 alin.1 lit. e din Legea nr. 230/2007, art. 35 Cod procedură civilă.

Reclamanții au depus la dosar, în copie, un set de înscrisuri (filele 18-42).

La data de 14.05.2015 pârâta ASOCIAȚIA DE P. . la dosar întâmpinare (f.69-70), solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În fapt, reclamanții sunt restanțieri la plata cotelor lunare de contribuție, contrar afirmațiilor acestora. În urma mai multor adunări generale ale asociației, s-a hotărât individualizarea alimentării cu apă rece a apartamentelor, cu scopul de a crea posibilitatea, din punct de vedere tehnic, de a sista apa rece la restanțieri. Această măsură drastică a fost adoptată începând cu adunarea generală din data de 22.12.2012, deoarece Apa N. a întrerupt, pentru neplata, cca. o săptămână apa rece la tot blocul de 455 apartamente, în noiembrie 2012, deși majoritatea apartamentelor erau la zi cu plata întreținerii.

Proprietarii apartamentului în cauză au ajuns în această situație din două motive: pe de o parte, au fost păcăliți de fosta administrație să achite „întreținere” către aceștia; pe de altă parte, au fost în incapacitate de plată.

Pârâții au menționat că plățile acestora către fosta administrație nu au fost înregistrate în contabilitatea asociației, nici în cea de care răspunde B. M., nici în cea de care răspunde total încasatorul banilor, d-na fost administrator D. V.. Acest lucru reiese clar din expertiza contabilă întocmită în dosarul penal nr._/P/2011 (inclusiv din suplimentul la expertiză), suspectă de delapidare, d-na D. V. trebuind să justifice lipsa în gestiune a 2.600.000 lei, pentru perioada 2003-2013.

Extrem de ciudat a fost faptul că reclamanții, deși au avut apa rece sistată pentru câteva zile, în perioada aprilie-mai 2014, au susținut în continuare, după aproape un an de zile de la rebranșarea la apă rece, că nu au apă rece.

Oricum, reclamanții au încheiat o eșalonare cu asociația, eșalonare pe care nu au respectat-o.

Pârâții au obținut autorizație de construire pentru lucrarea de separare a coloanelor de apă rece, separarea nefiind efectuată „după ureche”.

Astfel, nu există norme juridice care să interzică sistarea unei utilități în caz de neplată a acesteia pentru că o astfel de reglementare ar însemna că anumite persoane sunt obligate să achite consumurile altora, având răspuns din partea autorităților că, în speță, competența acestora se oprește la branșamentul Apa N., dincolo de contorul stradal, aplicându-se Legea nr.230/2007 a asociațiilor.

Reclamanții au făcut o . afirmații jignitoare la adresa lui B. M., pentru aceste motive pârâtul B. M. solicitând instanței obligarea acestora la plata către B. M. a sumei de 5.000 lei, daune morale. Chiar afirmația principală, aceea că au apa rece oprită, este o minciună de natură a-l hărțui prin instanțe.

În drept, pârâta a invocat art.411 și 583 Codul de procedură civilă.

Pârâtul B. M. a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională (f.67-68), prin care, pe cale de întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și pe fond a arătat că reclamanții sunt restanțieri la plata cotelor lunare de contribuție, contrar afirmațiilor acestora. În urma mai multor adunări generale ale asociației, s-a hotărât individualizarea alimentării cu apă rece a apartamentelor, cu scopul de a crea posibilitatea, din punct de vedere tehnic, de a sista apa rece la restanțieri. Această măsură drastică a fost adoptată începând cu adunarea generală din data de 22.12.2012, deoarece Apa N. a întrerupt, pentru neplata, cca. o săptămână apa rece la tot blocul de 455 apartamente, în noiembrie 2012, deși majoritatea apartamentelor erau la zi cu plata întreținerii.

Proprietarii apartamentului în cauză au ajuns în această situație din două motive: pe de o parte, au fost păcăliți de fosta administrație să achite „întreținere” către aceștia; pe de altă parte, au fost în incapacitate de plată.

Pârâții au menționat că plățile acestora către fosta administrație nu au fost înregistrate în contabilitatea asociației, nici în cea de care răspunde B. M., nici în cea de care răspunde total încasatorul banilor, d-na fost administrator D. V.. Acest lucru reiese clar din expertiza contabilă întocmită în dosarul penal nr._/P/2011 (inclusiv din suplimentul la expertiză), suspectă de delapidare, d-na D. V. trebuind să justifice lipsa în gestiune a 2.600.000 lei, pentru perioada 2003-2013.

Extrem de ciudat a fost faptul că reclamanții, deși au avut apa rece sistată pentru câteva zile, în perioada aprilie-mai 2014, au susținut în continuare, după aproape un an de zile de la rebranșarea la apă rece, că nu au apă rece.

Oricum, reclamanții au încheiat o eșalonare cu asociația, eșalonare pe care nu au respectat-o.

Pârâții au obținut autorizație de construire pentru lucrarea de separare a coloanelor de apă rece, separarea nefiind efectuată „după ureche”.

Astfel, nu există norme juridice care să interzică sistarea unei utilități în caz de neplată a acesteia pentru că o astfel de reglementare ar însemna că anumite persoane sunt obligate să achite consumurile altora, având răspuns din partea autorităților că, în speță, competența acestora se oprește la branșamentul Apa N., dincolo de contorul stradal, aplicându-se Legea nr.230/2007 a asociațiilor.

Prin cererea reconvențională formulată, pârâtul B. M. a arătat că reclamanții au făcut o . afirmații jignitoare la adresa sa, pentru aceste motive pârâtul B. M. solicitând instanței obligarea acestora la plata către B. M. a sumei de 5.000 lei daune morale. Chiar afirmația principală, aceea că au apa rece oprită, este o minciună de natură a-l hărțui prin instanțe.

În drept, pârâtul a invocat art.411 și 583 c.proc.civ.

Alăturat întâmpinării și cererii reconvenționale, pârâții au depus la dosar, în copie, proces verbal din data de 29.03.2015, proces verbal din data de 22.12.2012, decizia civilă nr.631A/20.05.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a civilă, adresa nr._ din data de 21.06.2013, autorizație de construire nr.27 din data de 28.01.2014, decizia civilă nr.1268A/18.09.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a civilă, supliment la raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de P. de pe lângă Judecătoria sector 6 București, angajament de plată din data de 27.04.2014, listă de plată aferentă lunii martie 2015.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 19.02.2015 (f.47) instanța, în temeiul art.200 c.proc.civ. a anulat capătul II din cererea principală formulat de reclamanți, având ca obiect să se constate că între reclamanți și Asociația de proprietari nu există datorii cu titlul de cote la întreținere și utilități.

Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 29.06.2015 (f.164) instanța, în temeiul art.200 c.proc.civ., a anulat cererea reconvențională formulată de pârâtul B. M., prin care acesta solicitase obligarea pârâților la plata sumei de 5.000 lei daune morale.

Ca urmare a anulărilor dispuse (soluții rămase definitive prin neexercitarea căii de atac a reexaminării împotriva încheierilor menționate anterior), instanța a rămas învestită cu o singură cerere ( respectiv capătul I din cerere principală) având ca obiect cererea reclamanților de obligare a pârâților la rebranșarea apartamentului reclamanților la instalația de apă rece a blocului.

La termenul de judecată din 30.09.2015 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. M., cu motivarea cuprinsă în practicaua hotărârii, astfel că instanța va respinge cererea formulată de reclamanți împotriva acestui pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În privința cererii de rebranșare formulate împotriva pârâtei ASOCIAȚIA DE P. . va respinge ca rămasă fără obiect, având în vedere faptul că, astfel cum se arată de pârâtă în întâmpinare și cum reclamantul a recunoscut la termenul din 30.09.2015, apartamentul reclamanților este în prezent rebranșat la instalația de apă rece a blocului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea formulată de reclamanții R. M., CNP_ și R. I., CNP_, domiciliați în București, ., ., apartament 282, sectorul 6, în contradictoriu cu pârâtul B. M., CNP_, domiciliat în București, ., . 6, etaj 1, apartament 332, sectorul 6, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge cererea formulată de reclamanții R. M. și R. I. în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. . în București, ., ., etaj 6, apartament 231, sector 6, ca rămasă fără obiect.

Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6.

Pronunțată în ședință publică, azi 30.09.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.NA/Thred.MV/6 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 7300/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI