Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 185/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 185/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 185/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 185
Ședința publică din data de 15.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. B. A. L.
GREFIER: T. P. C.
Pe rol judecarea cauzei civile, privind pe creditoarea ., în contradictoriu cu debitoarea . ACHIZIȚII PRIVATE SRL, având ca obiect ordonanță de plată-OUG 119/2007/art. 1013 C. ș.u.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, în cadrul listei de amânări fără discuții, a răspuns creditoarea, prin reprezentant convențional, avocat C. R., în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 6 în dosarul cauzei și debitoarea, prin reprezentant convențional, avocat M. F. C., în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 64 în dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, creditoarea, prin avocat, declară că a solicitat strigarea cauzei în cadrul listei de amânări fără discuții întrucât debitoarea urmează să depună la dosarul cauzei un set de înscrisuri și dorește acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de ele.
Debitoarea, prin avocat, depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri.
Nefiind îndeplinite condițiile pentru strigarea dosarului în cadrul listei de amânări fără discuții, instanța dispune strigarea dosarului la ordinea de pe lista de ședință.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, a răspuns creditoarea, prin reprezentant convențional, avocat C. R., în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 6 în dosarul cauzei și debitoarea, prin reprezentant convențional, avocat M. F. C., în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 64 în dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul cu privire la competența instanței, părțile, prin reprezentant convențional, declară că Judecătoria Sector 6 este competentă să soluționeze prezenta cauză.
Verificându-și competența în temeiul dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată că Judecătoria Sector 6 București este competentă să soluționeze prezenta cauză din punct de vedere general, material și teritorial, raportat la dispozițiile art. 1015, art. 94 și art. 107 alin. 1 Cod procedură civilă, fiind judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul debitoarei.
Având cuvântul cu privire la estimarea duratei procedurii, creditoarea, prin avocat, a estimat durata la acest termen de judecată iar debitoarea, prin avocat, la 45 de zile.
Creditoarea, prin avocat, declară că nu mai solicită termen pentru a lua cunoștință de înscrisurile depuse în ședință publică.
În temeiul dispozițiilor art. 238 Cod procedură civilă, instanța estimează durata procedurii la aproximativ 3 luni.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul părților pentru a propune probe.
Părțile, având pe rând cuvântul, solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În temeiul dispozițiilor art. 255 raportat la art. 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează ambelor părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
La solicitarea instanței, debitoarea, prin avocat, procedează la certificarea pentru conformitate cu originalul a înscrisurilor depuse în ședință publică.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Creditoarea, prin avocat, solicită instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Instanța atrage atenția creditoarei asupra faptului că debitoarea a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
Creditoarea, prin avocat, declară că ar trebui decăzută debitoarea din dreptul de a formula întâmpinare întrucât nu a depus-o în termenul de 25 de zile.
Instanța învederează creditoarei că debitoarea a depus întâmpinare în data de 29.12.2014.
Creditoarea, prin avocat, declară că nu invocă excepția tardivității formulării întâmpinării însă, dacă nu este depusă în termen, să fie calificată drept note scrise.
Debitoarea, prin avocat, solicită instanței respingerea cererii de recalificare ca inadmisibilă, întrucât dispozițiile Codului de procedură civilă prevăd că întâmpinarea trebuie depusă cu 3 zile înaintea termenului actual, întâmpinare ce a fost depusă în 25 de zile de la comunicarea înscrisurilor, fapt ce rezultă și din data ce figurează pe plicul atașat dosarului cauzei.
Instanța învederează creditoarei că există dispoziții speciale cu privire la depunerea întâmpinării în cazul ordonanței de plată iar termenul a fost respectat de către debitoare prin depunerea întâmpinării la data de 29.12.2014.
Pe fondul cauzei, creditoarea, prin avocat, declară că, afară de faptul că s-au înțeles cu privire la obiectul contractului și cu privire la toate anexele prin semnătură, ștampilă, se poate observa că nu a fost niciun fel de obiecțiune cu privire la conținutul lor, după realizarea lucrărilor au fost întocmite dovezi de predare-primire care au fost primite și ștampilate. Arată că, dacă se presta o parte din serviciu, se făcea predarea și recepționarea prin semnătură și ștampilă.
Declară creditoarea că în cel mai important proces-verbal de predare-primire din 18.05.2012 se certifică faptul că „se predă, recepționează și acceptă aplicația care face obiectul contractului dintre părți la data de 18.05.2012 în conformitate cu art. 7 din procesul verbal din 25.04.2011”. Au convenit ca la finalizarea tuturor deficiențelor sau eventualelor cerințe suplimentare, furnizorul va preda versiunea actualizată.
Creditoarea, prin avocat, arată că în aprilie 2012 părțile s-au înțeles că dacă există defecțiuni se pot semnala și vor remedia și au încheiat procesul verbal din luna mai unde acceptă și partea adversă că s-au remediat toate defecțiunile pentru ca în conformitate cu acel articol preiau, recepționează și acceptă lucrarea.
Declară că prin înscrisurile depuse de către debitoarea sunt prevăzute aceleași sume din fișele cont depuse la dosar.
Pentru aceste motive, creditoarea, prin avocat, apreciază că cererea sa este admisibilă și întemeiată, motiv pentru care solicită instanței emiterea unei ordonanțe de plată prin care să fie obligată debitoarea la plata debitului principal și a penalităților de întârziere.
Debitoarea, prin avocat, solicită instanței respingerea ordonanței ca neîntemeiată, având în vedere că la dosarul cauzei nu s-au depus înscrisuri privind predarea-primirea. Arată că acel proces-verbal între părți, în ceea ce privește predarea-primirea aplicației finalizate, nu s-a încheiat, respectiv aplicația finalizată nu s-a predat. Au fost acte adiționale încheiate la acest contract în raport cu fiecare actualizare, urmând ca după încheierea actualizată, respectiv a finalizării operațiunilor web să se încheie acel proces-verbal de predare-primire finalizat.
Pe de altă parte, debitoarea, prin avocat, solicită instanței să observe că factura aflată la fila 35 în dosarul cauzei nu i-a fost comunicată, nu rezultă din niciun înscris depus la dosarul cauzei că această factură chiar și acceptată, având în vedere dispozițiile art. 12 din contract care prevăd în mod obligatoriu o modalitate de comunicare a actelor, respectiv a facturilor, respectiv prin scrisoare cu confirmare de primire.
Totodată, debitoarea, prin avocat, declară că, caracterul incert al creanței rezidă și din aceea a faptului că, pe de o parte, a achitat conform fișei de calcul datoriile din facturile care i-au fost comunicate. În anul 2011 și 2012 soldul era zero. Pe de altă parte cuantumul penalităților este specificat, și aici vorbește de caracterul incert al creanței, procentul este specificat într-un anumit cuantum pe facturi iar pe baza cererii de chemare în judecată îi apare un alt cuantum care denotă caracterul incert al creanței.
Debitoarea, prin avocat, declară că nu solicită obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de judecată.
Având cuvântul în replică, creditoarea, prin avocat, declară că s-a îndeplinit procedura de comunicare a facturii despre care face vorbire debitoare precum și toate celelalte facturi emise în mod legal, însă faptul că nu și-a ridicat în mod voit corespondența de la poștă nu o absolvă de vină.
Creditoarea, prin avocat, declară că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Instanța declară dezbaterile închise și reține cererea spre soluționare.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.11.2014, sub nr._ creditoarea L. G. SRL, în contradictoriu cu debitoarea S. E. de Achiziții Private SRL, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea debitoarei la plata sumei de 63.055,72 lei, dintre care suma de care 39.939,54 lei, debit principal și 23.116,18 lei, penalități de întârziere, conform art. 3, capitol 2, din contractul privind acordarea serviciilor cu nr. M199 din data de 12.09.2011, după cum urmează: plata sumei de 39.939,54 lei, reprezentând debit principal, conform Anexa 2 a contractului mai sus numit, plata sumei de 23.116,18 lei, reprezentând penalități de întârziere în valoare de 0,2% pe zi de întârziere, conform art.3, capitol 2 din același contract, plata cheltuielilor de judecată, ocazionate de prezenta cerere, reprezentate prin taxa de timbru si onorariul de avocat
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că, la data de 12.09.2011, a fost încheiat contractul privind acordarea serviciilor cu nr. M199 prin care creditoarea, în calitate de furnizor, s-a obligat să realizeze o aplicație de internet (Website Licitații B2B), urmând ca debitoarea, în calitate de beneficiar, să plătească prețul stabilit în anexele la contract, semnate și ștampilate de ambele părți în conformitate.
Creditoarea și-a îndeplinit obligațiile izvorâte din contractul de acordare servicii, a predat lucrarea de creație către beneficiar, conform proceselor verbale de predare-primire semnate și ștampilate de ambele părți, și a emis în mod valabil mai multe facturi, pe care însă beneficiarul nu le-a achitat în integralitate conform înțelegerii părților.
Faptul că debitoarea a preluat sub semnătură procesele verbale, fiecare etapă din lucrarea executată de creditoare, reprezintă o dovadă clară a prestării serviciilor din partea societății creditoare. Astfel, nu există nici un dubiu cu privire la îndeplinirea obligațiilor față de S. E. de Achiziții Private SRL după cum a solicitat creditoarea instanței să constate din Anexa 2 la prezenta cerere.
Mai mult decât atât, la data de 20.02.2013, debitoarea a achitat suma de 1.000 lei, conform chitanței . - 100, acest fapt reprezentând acceptul la plată al facturilor emise în contraprestația serviciilor și, totodată, un început de recunoaștere a pretențiilor acesteia.
După încercări repetate de soluționare pe cale amiabilă a acestei situații, fără vreun rezultat, creditoarea a recurs la îndeplinirea procedurii prealabile a comunicării somației de plată prin scrisoare recomandata, cu continui declarat si confirmare de primire, conform dispozițiilor art.1014 Cod procedură civilă.
Creditoarea și-a îndeplinit obligația legală de a comunica somația de plată, dar scrisoarea a fost returnată, astfel cum reiese din Anexa 9 atașată cererii.
Astfel, la data prezentei, societatea debitoare mai are de achitat: suma de 13.891, 05 lei debit restant conform facturii LWEB1044/11.06.2012, din care a fost efectuată plata parțială de 1000 lei la data de 20.02.2013 conform chitanței LWEBB-100, suma de 27,048,49 lei conform facturii LWEBB 1595/19.09.2014, la care se adaugă penalitățile de întârziere, stabilite de către părți prin prevederile art. 3, capitol 2, din contractul menționat, respectiv 2% pe zi de întârziere, în cuantum de 23.116,18 lei, calculate după cum urmează: factura nr. LWEBB1044 din data de 11.06.2012 - perioada 18.06._12 = 196 zile întârziere; 01.01.2013- 19.02.2013 = 48 zile întârziere - rezultat: 13.891,05 lei x 0,2% x 244 zile = 6.778,83 lei; perioada 20.02._13 = 314 zile întârziere; 01.01._14 - 284 zile întârziere - rezultat: 12.891,05 Iei x 0,2% x 598 zile = 15.417,70 lei - rezultat final 22.196,53 lei; factura nr. LWEBB1595 din data de 19.09.2014 - perioada 26.09._14 = 17 zile întârziere - rezultat:_,49 lei x 0,2% x 17 zile - 919,65 lei.
Valoarea totala a dobânzii datorate, conform calculului mai sus menționat, este 23.116,18 lei.
Pentru aceste motive, creditoarea a solicitat admiterea cererii și emiterea ordonanței de plată împotriva debitorului . Achiziții Private SRL pentru un debit de 63.055,72 lei, compus din 39.939,54 lei debit principal și 23.116,18 lei, dobândă datorată.
În drept, creditoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 101.3 Noul Cod de procedură civilă.
În dovedirea cererii, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri depus la dosar, în copie, contract privind acordarea serviciilor nr. M199/12.09.2011, procesele verbale de predare - primire ale lucrării, chitanță achitare parțială debit, notă de inventar - trimitere factură, facturi, informații actualizate de la Oficiul Registrului Comerțului de unde rezultă sediul actual al debitoarei, dovada comunicării somației de plată cu confirmare de primire și conținut declarat, dovadă plic returnat, calcul penalități de întârziere.
La data de 18.11.2014, prin compartimentul registratură, creditoarea a depus la dosar precizările solicitate de instanță, conform rezoluției din data de 11.11.2014, la care a anexat în copie, furnizare informații de bază eliberate de ONRC.
La data de 29.12.2014, prin compartimentul registratură, debitoarea a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea ordonanței de plata formulată de L. G. SRL ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
L. G. SRL nu și-a îndeplinit obligațiile izvorâte din contractul de acordare servicii nr. M199, prin care și-a asumat realizarea unei aplicații de internet web-site, licitații B2B, în sensul că aplicația nu a fost finalizată nici până acum.
Totodată, debitoarea a învederat că L. G. SRL nu a pus-o în întârziere prin comunicarea facturilor restante, potrivit dispozițiilor contractuale.
De asemenea, debitoarea a învederat faptul că sumele solicitate de către L. G. SRL nu sunt conforme obligațiilor care îi incumbă potrivit contractului încheiat între părți, întrucât aceasta a achitat conform cu obligațiile care îi reveneau și în raport cu prestările L. G. SRL realizate, toate sumele datorate.
Sumele solicitate de către L. G. SRL cu titlul de penalități trebuie raportate la debitul principal pe de o parte care nu este conform cu realitatea iar, pe de altă parte, cu facturile care reprezintă punerea în întârziere a acesteia, care nu s-a realizat în fapt potrivit dispozițiilor contractuale, în sensul că acestea nu i-au fost comunicate efectiv.
De asemenea, L. G. SRL nu i-a comunicat efectiv factura nr. LWEBB- 1044/11.06.2012 pentru suma de_.05, astfel încât debitoarea nu a fost pusă în întârziere cu privire la suma pretinsă de către așa-zisa creditoare, în acest sens debitoarea neacceptând factura propriu-zisă, nesemnarea acesteia, respectiv prin necomunicarea către debitoare a acesteia.
De asemenea, în ceea ce privește factura nr. LWEBB-1595/26.09.2014, debitoarea a învederat faptul că nici această factură nu i-a parvenit, în sensul că nu a luat cunoștință de aceasta, respectiv creditoarea nu i s-a născut dreptul de a-i solicita sumele pe care le considera debit al debitoarei față de L. G. SRL.
În esență, este de menționat faptul că, în vederea aprecierii de către instanță a îndeplinirii condițiilor contractuale, respectiv a neîndeplinirii acestora, se va putea realiza pe calea unei acțiuni care să aibă ca obiect pretenții, separat față de procedura specială prevăzută de ordonanța de plată formulată în cauză.
În concluzie, debitoarea a solicitat respingerea somației de plată ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În drept, debitoarea a invocat dispozițiile prevăzute de art. 205 și următoarele Noul Cod de procedură civilă.
La termenul de judecată din data de 15.01.2015, debitoarea a depus la dosar, în copie, listare de la contul 401.L. la contul 401.L. pentru perioada 01.01._12, tabel facturi emise, listare de la contul 401.L. la contul 401.L. pentru perioada 02.01._11, contract privind acordarea serviciilor nr. M199 din data de 12.09.2011, cu anexe, proces verbal de predare primire încheiat la data de 26.03.2012, extrase internet, proces verbal de predare primire încheiat la data de 15.03.2012, proces verbal de predare primire încheiat la data de 21.03.2012, proces verbal de predare primire încheiat la data de 18.05.2012, proces verbal de predare primire încheiat la data de 25.04.2012.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat, la solicitarea creditoarei, proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost depuse la dosar, în copie, următoarele: contract privind acordarea serviciilor nr. M199/12.09.2011, procesele verbale de predare - primire ale lucrării, chitanță achitare parțială debit, notă de inventar - trimitere factură, facturi, informații actualizate de la Oficiul Registrului Comerțului de unde rezultă sediul actual al debitoarei, dovada comunicării somației de plată cu confirmare de primire și conținut declarat, dovadă plic returnat, calcul penalități de întârziere, listare de la contul 401.L. la contul 401.L. pentru perioada 01.01._12, tabel facturi emise, listare de la contul 401.L. la contul 401.L. pentru perioada 02.01._11, contract privind acordarea serviciilor nr. M199 din data de 12.09.2011, cu anexe, proces verbal de predare primire încheiat la data de 26.03.2012, extrase internet, proces verbal de predare primire încheiat la data de 15.03.2012, proces verbal de predare primire încheiat la data de 21.03.2012, proces verbal de predare primire încheiat la data de 18.05.2012, proces verbal de predare primire încheiat la data de 25.04.2012.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 1025 C.pr.civ., procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței. Făcând aplicarea textului mai sus menționat, din prisma alin. 2 și 3 ale aceluiași articol, instanța constată că cererea, astfel cum este formulată de către reclamantă, este admisibilă, putând fi judecată potrivit procedurii speciale referitoare la cererile de valoare redusă.
Între creditoare, în calitate de furnizor, și debitoare, în calitate de beneficiar a fost încheiat contractul nr. M199 din data de 12.09.2011 prin care creditoarea s-a obligat să execute proiectări și realizări aplicații internet și prestare de servicii de creare și editare de conținut de text pentru website-ul specific în anexă în baza specificațiilor prevăzute în anexele la prezentul contract, iar debitoarea s-a obligat să achite valoarea contractului conform anexelor. Conform anexei nr. 2 a contractului pentru aplicația de la anexa nr. 1, părțile au stabilit valoarea de 7110 euro, conform anexei nr. 3 au stabilit suma de 1150 euro, conform anexei 4 suma de 1432,75 euro, iar în conformitate cu anexa nr. 5 au stabilit suma de 1415 euro.(f. 8-19)
Astfel, instanța reține că între părți s-au desfășurat relații comerciale, creditoarea executând lucrările asumate conform contractului, aspect care rezultă din procesele-verbale de predare-primire încheiate între părți care sunt semnate și poartă ștampila debitoarei și în care aceasta nu a înțeles să insereze nicio observație sau obiecție față de lucrările recepționate(f. 24-25, f. 30-32).
Instanța reține că pârâta nu a contestat creanța pretinsă de reclamantă anterior prezentului litigiu ci numai ulterior, după introducerea cererii de chemare în judecată.
În ceea ce privește susținerile debitoarei în sensul că nu i-au fost comunicate facturile emise de creditoare, instanța reține că scadența obligațiilor de plată nu a fost stabilită de părți în raport de data recepționării facturilor și nici nu a fost condiționată de comunicarea facturilor către debitoare. Astfel, în art. 2 al contractului părțile au inserat clauza conform căreia termenul de plată este cel menționat în anexa nr. 2.
Pe de altă parte, în ceea ce privește factura nr. 1044/11.06.2012(f. 35) instanța reține că debitoarea, deși susține că nu i-a fost comunicată, debitoarea a achitat suma de 1000 lei din contravaloarea acesteia, astfel cum rezultă din chitanța nr. 100/20.02.2013(f. 33), ceea ce reprezintă o recunoaștere a acestei creanțe și, implicit a luării la cunoștință a existenței facturii menționate.
Referitor la apărarea debitoarei în sensul că aplicația nu este finalizată în prezent, instanța reține că această susținere nu este susținută de probele administrate de cauză luând în considerare procesele-verbale de predare primire însușite de debitoare.
Pe de altă parte instanța constată că pârâta nu a depus nici un mijloc de probă în dovedirea apărărilor formulate prin întâmpinare.
În conformitate cu prevederile art.1270 C.civ., convențiile legale încheiate au putere de lege între părțile contractante, acestea dobândind drepturi și obligații pe care trebuie să le aducă la îndeplinire cu bună credință, conform art. 1170 C.civ., în caz contrar fiind angajată răspunderea contractuală a acestora.
Având în vedere regula potrivit căreia, în materia obligațiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între creditor și debitor, în sensul că, după ce primul probează existența obligației, debitorului îi incumbă sarcina dovedirii executării acesteia, și întrucât debitoarea nu a făcut dovada liberării de obligație prin plată sau alt mod prevăzut de lege, instanța reține că, pârâta, deși a beneficiat de produsele livrate de reclamantă, până în prezent nu a achitat contravaloarea acestora.
Conform art. 1350 C.civ., în materia răspunderii civile contractuale, atunci când, fără justificare, o parte nu își îndeplinește obligațiile pe care le-a contractat, aceasta este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
Astfel, având în vedere că pârâta nu a făcut dovada executării obligațiilor asumate (plata în integralitate a facturilor emise) și nici nu a invocat vreo cauză exoneratoare de răspundere, constatându-se culpa acesteia în neexecutarea obligațiilor contractuale, instanța apreciază că se impune angajarea răspunderii contractuale a acesteia.
Pe cale de consecință, instanța va admite cererea și o va obliga pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de_,54 lei reprezentând contravaloare servicii.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect penalitățile de întârziere, instanța constată că, potrivit art. 2 din contractul părților, în cazul neefectuării plății la termen, se va percepe o penalitate de 0,2% pe zi de întârziere din suma totală de plată.
În conformitate cu prevederile art. 1530 C.civ., creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației. Astfel, daunele-interese pe care instanța le poate acorda unui creditor în vederea acoperirii prejudiciului cauzat de neexecutarea prestației debitorului sunt daune-interese moratorii și daune-interese compensatorii.
Potrivit art. 1535 C.civ., în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de către părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
Având în vedere că pârâta nu a făcut dovada achitării facturilor emise de către reclamantă în temeiul contractului, aceasta din urmă este îndreptățită și la plata penalităților, conform art. 1523 alin. 2 lit. d C.civ., pârâta fiind pusă de drept în întârziere, de la data scadenței facturii. Astfel, pârâta datorează și penalități de întârziere în cuantum de_,18 lei calculate de la data scadenței facturii și până la data sesizării instanței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de creditoarea L. G. SRL, cu sediul în București, Șoseaua C. nr. 24, apartament 56, sector 2, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_, având CUI RO_, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la avocat E. G. în București, Piața Pache P. nr. 1, etaj 2, apartament 6, sector 2, în contradictoriu cu debitoarea S. E. de Achiziții Private SRL, cu sediul în București, .. 38H, mansardă, apartament 4, sector 6, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_, CUI_.
Ordonă debitoarei ca în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei să achite creditoarei suma de_,72 lei, dintre care suma de_,54 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, iar suma de_,18 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal calculate de la data scadenței și până la data sesizării instanței.
Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sector 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
B. B. AlexandraToma P. C.
Red.BBAL/Thred.MV
4 ex./30.03.2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 345/2015. Judecătoria... → |
|---|
