Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 5200/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5200/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 5200/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.5200
Ședința publică din data de 26.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. S.
GREFIER: B. L.
Pe rol soluționarea cauzei civile, privind pe reclamantul I. Ș. în contradictoriu cu pârâta I. C., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul, personal și asistat de avocat B. Giia, care depune împuternicire avocațială la dosar și pârâta, personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că, prin serviciul registratură, la data de 5.06.2014 pârâta a depus note de ședință, iar la data de 18.06.2015 pârâta a depus întâmpinare.
Instanța comunică reclamantului, prin apărător, un exemplar al întâmpinării formulată de pârâtă.
Apărătorul reclamantului depune la dosar copia contractului de asistență juridică procedând astfel la semnarea cererii de chemare în judecată, în fața instanței.
Instanța procedează la legitimarea pârâtei care prezintă CI . nr._, CNP-_, după care, în temeiul art.131 alin.1 din C. instanța pune în discuția părților competența teritorială.
Reclamantul, prin apărător, arată că este competentă Judecătoria sectorului 6 București. Estimează durata soluționării cauzei la 1 termene.
Instanța în baza art. 131 rap. la art. 107 C. proc. civ., constată că este competentă teritorial cu soluționarea acestei cauze.
Conform art. 238 din Noul cod de procedură civilă estimează durata soluționării cauzei la 1 termen.
Instanța acordă părților cuvântul pentru propunerea de probe.
Reclamantul, prin apărător, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile existente la dosar, iar în cadrul acestei probe mai depune la dosar un set de înscrisuri, comunicând un exemplar pârâtei.
Pârâta, personal, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile existente la dosar. Precizează că, în prezent minorul este plecat împreună cu tatăl său fără a fi încuviințat vreun program de vizitare.
Apărătorul reclamantului susține că minorul este plecat împreună cu tatăl într-o excursie la Suceava.
Instanța, în temeiul art.255 cod pr.civ. și art.258 cod pr. civ, încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind această probă ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin apărător, având cuvântul, solicită admiterea cererii, obligarea pârâtei de a-și da consimțământul în vederea plecării minorului împreună cu tatăl său în G., în perioada 23.08._15. Așa cum a arătat și prin cererea de chemare în judecată tatăl dorește să meargă în G. împreună cu minorii însă nu are consimțământul pârâtei, considerând că cererea este întemeiată, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta, personal, având cuvântul, solicită respingerea acțiunii întrucât pe calea procedurii de ordonanță președințială reclamantul trebuia să dovedească urgența și vremelnicia cererii, ceea ce nu sunt dovedite. Pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată, întrucât nu se respectă de reclamant cele două hotărâri judecătorești, acesta înțelegând să-și facă programul după programul său personal, venind acasă la orice oră și orice zi, astfel că, nu este de acord cu plecarea copiilor în străinătate. De asemenea, arată că nu este de acord cu plata cheltuielilor de judecată solicitate de reclamant.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.06.2015, reclamantul I. Ș., a chemat în judecată pe pârâta I. C., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să-si dea consimțământul în vederea plecării minorului I. C. M. în afara granițelor țării, în caz de refuz al acesteia, hotărârea să țină loc de acord de voință.
În motivarea cererii, reclamantul arată că a solicitat in nenumărate rânduri paratei sa-si dea consimțământului necesar la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple București pentru efectuarea pașaportului individual al minorului I. C. M., născut la data de 22.09.2004 si al minorei I. S. M. născută la data de 18.01.2011, precum si sa-si dea consimțământul în vederea plecării minorilor I. C. M. si I. S. M. în afara granițelor țării,
Refuzul mamei - pârâte de a-și da consimțământul pentru eliberarea pașapoartelor celor doi minori născuți la data de 22.09.2004 si 18.01.2011, precum si refuzul mamei-parate de a-si da consimțământul in vederea plecării celor doi minori, l-au determinat sa solicite instanței o hotărâre care să țină loc de acord de voință.
Prin sentința civila nr. 1265/24.02.2014 pronunțata de Judecătoria Sector 6 București, instanța de fond a admis in parte acțiunea formulata de subemnatul, in sensul ca suplinește consimtamântul paratei in vederea emiterii pașaportului electronic simplu pentru minorii I. C. M., născut la data de 22.09.2004 si I. S. M., născută la data de 18.01.2011 si respinge neîntemeiata cererea de suplinire a consimțământului paratei cu privire la deplasarea minorilor in afara granițelor tarii.
Înțelege sa formuleze o noua cerere de ordonanța presedintiala prin care solicită suplinirea consimțământului paratei cu privire la deplasarea minorului in afara granițelor tarii, in G. in perioada 23.08._15, deoarece parata refuza cu încăpățânare sa isi dea acordul de a pleca cu minorul in concediu la mare. Mai mult decât atat nu primește nicio explicație logica in legătură cu refuzul in condițiile în care îi întocmesc obligațiile materiale si morale fata de copii.
Perioada in care solicit suplinirea acordului paratei este in concordanta cu sentinta de divorț prin care s-a stabilit petrecerea a unei jumatate din vacanta la domiciliul meu, respectiv in anii impari in a doua jumatate de vacanta, sentinta pe care o atașez.
Asa cum am mai aratat, prin sentinta civila nr. 8560 pronunțata in data de 15.10.2012 in dosarul nr._/303/2012 de Judecătoria Sectorului 6 București s-a stabilit ca autoritatea părinteasca asupra celor doi minori I. C. M. si I. S. M.,nascuti din căsătorie sa fie exercitata in comun de către ambii părinți, locuința minorilor stabilindu-se la domiciliul paratei.
Totodata, prin sentinta civila mai sus menționata i s-a încuviințat, dreptul de a avea legaturi personale cu cei doi minori, dupa cum urmeaza:
Cu minorul I. C. M., prin găzduirea acestuia dupa următorul program: in zilele de week- end, in prima si a treia saptamana din luna, de vineri ora 17,00 pana duminica la ora 17,00; prima jumatate din vacanta de primavara, prima jumatate din vacanta de vara si prima jumatate din vacanta de iarna, in anii pari, a doua jumatate din vacanta de primavara, a doua jumatate din vacanta de vara si a doua jumatate din vacanta de iarna, in anii impari.
Cu minora I. S. -M., doar la domiciliul mamei parate, dupa următorul program: in saptamana a doua si a patra din luna, in zilele de sambata, intre orele 13.00-17.00 si duminica, intre orele 13.00-17.00.
Își dorește pentru cei doi minori sa-si dezvolte abilitatile de comunicare si socializare, sa-si insuseasca cat mai multe cunoștințe, astfel incat sa-si dezvolte capacitatile intelectuale, inca de la vârste fragede.
In acest sens, a solicitat paratei, in calitate de mama, consimțământul pentru a pleca cu cei doi copii minori in vacanta, in afara garnitelor tarii, acest lucru fiind in beneficiul ambilor minori, de a veni in contact cu alte culturi, de a participa la evenimente culturale ce ar avea o deosebită înrâurire asupra dezvoltării lor intelectuale.
In mod nejustificat si fara a tine cont de interesele copiilor in dezvoltarea lor, parata refuza in a-si da acordul pentru plecarea minorilor I. C. M. si I. S. M. în afara granițelor țării.
De asemenea, orice deplasare a minorilor in afara granițelor tarii se va face cu formarea, colaborarea si consultarea prealabila a paratei, astfel incat sa ia împreuna o decizie cat mai benefică si in interesul copiilor, tinand cont astfel de dispozițiile art.486 din Codul civil.
Prin deplasarea minorului, in perioada vacantelor, in afara granițelor tarii nu prejudiciază cu nimic interesele minorului acestora, ci dimpotrivă.
Este legal si întemeiat sa se pronunțe o hotarare judecătoreasca care sa suplinească consimțământul paratei cu privire la deplasarea minorilor, atata timp cat s-a pronunțat o hotarare care se suplinește acordul paratei in vederea emiterii pașapoartelor celor doi minori, pașaport pe care in baza hotararii l-am si obtinut.
Faptul ca parata refuza in mod neîntemeiat sa-mi dea acordul cu privire la deplasarea minorilor in strainatate. Având in vedere atitudinea paratei, este mai mult decât evident ca, aceasta la momentul efectiv al deplasării va refuza sa-si dea acordul de plecare a minorilor peste garnitele tarii, nu va fi dispusa la nici un fel de colaborare in aceasta privința si nu va avea in vedere faptul ca aceste deplasări sunt necesare si utile celor doi minori, in procesul de dezvoltare cognitiva.
Prin respingerea acestei cereri, minorii sunt privați de dreptul la liberă circulație și de posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile de comunicare, de a veni in contact cu alte culturi, de a participa la evenimente culturale ce ar avea o deosebită înrâurire asupra dezvoltării sale intelectuale .
De asemenea si subsemnatul este privat de dreptul de a calatori împreuna cu copiii mei in afara granițelor tarii, drept care insa mi-a fost acordat prin lege, atata timp cat autoritatea părinteasca se exercita in comun de ambii părinți.
Potrivit prevederilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului: deplasarea copiilor în țară și în străinătate se realizează cu înștiințarea și acordul ambilor părinți; orice neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acestui acord se soluționează de către instanța judecătorească, iar conform dispozițiilor art. 30 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 248/2005 minorilor li se permite ieșirea din țară numai dacă sunt însoțiți de o persoană majoră și, în situația în care călătorește împreună cu unul din părinți, numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul său cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau statele de destinație, precum și cu privire la perioada acesteia.
În concordanță cu jurisprudența C.E.D.O., dar și cu prevederile art. 2 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Acest principiu este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului și trebuie să prevaleze în toate cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998 Cod proc. Civ, Legea nr. 272/2004, Legea nr. 248/2005, fiind însoțită de următoarele înscrisuri în copie; confirmare rezervare, certificat de naștere pentru minorul I. C. M., sentința civilă nr.8560/15.10.2012 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București, sentința civilă nr.1265 din 24.02.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București.
La data de 18.06.2015, prin serviciul registratură, pârâta a depus întâmpinare prin care solicită respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, pârâta arată că, prezenta acțiune a fost precedată de acțiunea pe calea dreptului comun având ca obiect un consimtamant general privitor la ieșirile din tara al celor doi copii si la emiterea pașapoartelor. A aratat faptul ca a fost de acord cu emiterea pașapoartelor copiilor in scopul ca aceștia sa paraseasca tara numai in cadrul unor excursii organizate de școala, intrucat cu mult timp înainte am hotarat cu tatal copiilor acest lucru.
Refuzul său față de plecarea copilului împreuna cu tatal se datoreaza mai multor evenimente neplăcute din ultimele calatorii in afara granițelor tarii, cat si evenimentelor petrecute in tara, a căror victime au fost copiii, tatal neluand nicio masura in acest sens.
Astfel, in anul 2009, pentru a putea petrece concediul de odihna in Ungaria, biletele de sejur au fost achiziționate prin intermediul unei societati de turism cu care angajatorul fostului sot, .. Biletele au fost rezervate la hotel Zuglo, iar cu ocazia cazarii, receptionerii au refuzat biletele pe motiv ca nu exista nicio rezervare. Am fost nevoita si eu si copilul sa stam cateva ore pana s-a rezolvat problema cazarii.
Pe drumul de întoarcere, unul dintre asociații societății de turism de la care a achiziționat biletele l-a interpelat pe fostul sot si au avut o discuție destul de aprinsa, in cadrul uni popas pe care l-am făcut.
Același lucru s-a intamplat si cu deplasarea din anul 2010 pe care a facut-o fostul sot cu copilul in Bulgaria la Obzor ( ramand in București, fiind insarcinata cu fetita), concediu petrecut împreuna cu finii noștri, familia N. si nașii fetitei, familia T.. Fostul sot a făcut o rezervare la hotelul undeerau cazați finii, iar cu o zi inainte, verificând voucherui, a constatat ca rezervarea era pentru alt hotel .
Fostul sot a negat ca are vreun amestec in acest sens, aruncand vina asupra neglijentei.
In ceea ce privește analizarea cererii din privința urgentei, învederează ca nu este justificata, copilul putând vizita aceasta tara sau merge pe litoralul marii si la varsta majoratului.
Este benefic pentru copil sa se bucure de apa si soare cat mai mult fara a fi „supus stresului din partea unor terte persoane,, iar mijloacele de comunicare sa fie la indemana unui copil de 10 ani in situatia in care are nevoie de ajutor sau dorește sa i-a legătură cu familia.
Desi a învederat ca nici in timpul in care copilul se afla la tata la sfarsit de saptamana, copilul are telefonul închis iar tatal refuza sa răspundă la telefon, nu respecta programul impus de instanta, nu ma sprijină material cand ii cer ajutorul,(aspect nejustificat intrucat ambii copii au fost doriți, fiind concepuți dupa 5 respectiv 12 ani de căsătorie), tatal nu si-a îndreptat comportamentul. Nici atunci cand acest aspect a devenit public.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art.996 Cod procedură civilă, instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Din analiza acestui text de lege rezultă că pentru admisibilitatea unei cereri de ordonanță președințială trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții: să fie vremelnică, să existe urgența și să nu se prejudece însuși fondul litigiului. În lipsa oricărei din aceste condiții, cererea fiind inadmisibilă.
Instanța constată că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.996 Cod procedură civilă privind pronunțarea unei ordonanțe președințiale. Astfel, urgența, vremelnicia si neprejudierea însuși a fondul litigiului sunt legate de aspectul că în cauză este vorba despre minori, subordonîndu-se principiului interesului superior al copilului, care, poate fi definit ca nevoia copilului, interesul și preocuparea din partea părinților,disciplina corespunzătoare si o educație mai bună a unuia dintre părinți, ce poate fi o garanție pentru creșterea copiilor.
Potrivit prevederilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului: deplasarea copiilor în țară și în străinătate se realizează cu înștiințarea și acordul ambilor părinți; orice neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acestui acord se soluționează de către instanța judecătorească, iar conform dispozițiilor art. 30 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 248/2005 minorilor li se permite ieșirea din țară numai dacă sunt însoțiți de o persoană majoră și, în situația în care călătorește împreună cu unul din părinți, numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul său cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau statele de destinație, precum și cu privire la perioada acesteia.
Prin sentința civila nr. 1265/24.02.2014 pronunțata de Judecătoria Sector 6 București, instanța de fond a dispus suplinirea consimtamântul paratei in vederea emiterii pașaportului electronic simplu pentru minorii I. C. M. si I. S. M. .
Avand in vedere textele legale susmentionate, sentinta civila nr.1265/2014, faptul ca in cauza este vorba de minori, ca exercitarea autoritatii parintesti se face in comun, urmand sa existe o buna comunicare intre parinti pentru cresterea minorilor iar reclamantul a demonstrat ca este preocupat de cresterea acestora, a indicat statul de destinatie si perioada pentru efectuarea calatoriei, tocmai pentru ca pârâta să aibă cunoștință de perioada, locul și toate circumstanțele personale și de fapt ale călătoriei instanta va admite cererea si va suplini consimțământul pârâtei în vederea plecării minorului I. C. M. în afara granițelor țării, respectiv G. - Paralia Vrasnon, în perioada 23 .08._15.
Fiind in culpa procesuala, instanta va obliga pârâta la plata sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecată (onorariu avocat) în favoarea reclamantului .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamantul I. Ș., cu domiciliul ales în orașul P., ., jud.Ilfov, CNP_ în contradictoriu cu parata I. C., cu domiciliul in București, ., M.P21, ., ., CNP_.
Suplinește consimțământul pârâtei în vederea plecării minorului I. C. M. în afara granițelor țării, respectiv G. - Paralia Vrasnon în perioada 23 .08._15.
Obligă pârâta la plata sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului .
Cu apel în 5 zile de la pronunțare, care se depune la Judecătoria sector 6 București .
Pronunțată în ședință publică, azi 26.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.SM/Thred.LB
6 ex./06.2015
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 5241/2015.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 5201/2015.... → |
|---|
