Plângere contravenţională. Sentința nr. 7093/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 7093/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 23-09-2015 în dosarul nr. 7093/2015

DOSAR nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7093

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.09.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: S. I. G.

GREFIER: U. M.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatorul V. M. în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție Locală Sector 6 București.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimata, prin consilier juridic, E. D., care depune la dosar delegație, lipsă fiind contestatorul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect plângere contravențională, aflându-se la primul termen de judecată și faptul că la dosar s-a depus prin serviciul registratură, la data de 23.09.2015, prin email, de către contestator, o cerere de amânare a cauzei din motive medicale, fiind internat în spital.

Intimata, prin consilier juridic, referitor la cererea de amânare a cauzei formulată de contestator, lasă la aprecierea instanței.

Instanța respinge cererea de amânare a cauzei formulată de contestator, având în vedere că deși a menționat că este internat în spital, nu a depus nicio dovadă în acest sens, astfel apreciază că cererea acestuia nu este întemeiată..

Instanța acordă cuvântul părții prezente asupra competența instanței.

Intimata, prin consilier juridic, arată că Judecătoria Sector 6 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere.

Instanța, verificând competența, conform art.131 alin. 1 Cod de procedură civilă, constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial, conform art. 94 pct. 3 Cod procedură civilă și art. 118 al. 1 din O.U.G. 195/2002.

Instanța pune în discuția părților, estimarea duratei de cercetare a procesului în prezenta cauză.

Intimata, prin consilier juridic, estimează durata cercetării procesului la 3 luni.

Instanța, conform art. 238 din Cod procedură civilă, estimează durata cercetării procesului în prezenta cauză la 3 luni, raportat la obiectul cauzei și susținerile părților.

Instanța pune în discuție excepția netimbrării cererii invocată prin întâmpinare de către intimată.

Intimata, prin consilier juridic arată că înțelege să renunțe la excepția netimbrării cererii, în cazul în care contestatorul a achitat taxa judiciară de timbru datorată.

Instanța constată că la fila 9 din dosar se afla atașată dovada achitării taxei de timbru și ia act de renunțarea intimatei la excepția netimbrării cererii.

Instanța acordă cuvântul asupra propunerii de probe.

Intimata, prin consilier juridic, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei .

Instanța încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisuri, în baza art. 255-258 Cod procedură civilă, apreciind-o ca fiind admisibilă și în măsură să ducă la soluționarea procesului.

Nemaifiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Intimata, prin consilier juridic, solicită respingerea plângerii, nefiind răsturnate aspectele menționate în procesul - verbal de contravenție, contestatorul staționând neregulamentar, încălcând regulamentul.

Instanța reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul instanței la data de 04.05.2015, contestatorul V. M. în contradictoriu cu intimata Direcția generală de Poliție Locală Sector 6 București, a solicitat instanței, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea procesului - verbal de contravenție . nr._/21.04.2015, prin care a fost sancționat cu amendă în sumă de 360 lei si 3 puncte de penalizare.

În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că, prin procesul - verbal sus amintit, i s-a aplicat o amenda contravențională în cuantum de 360 lei si 3 puncte de penalizare, reținându-se că autoturismul nr._ a staționat neregulamentar în data de 11.12.2014, în intervalul orar 10:29 - 10:35 pe trotuarul aferent străzii Dreptății, sector 6 și că prin modul de staționare nu a asigurat un spațiu de cel puțin 1 m pentru circulația pietonala.

A susținut că procesul - verbal contestat este viciat atât sub aspectul formei, cât și sub cel al fondului.

Astfel, a menționat că au fost încălcate dispozițiile art. 16 alin.1 din O.G. nr. 2 pe 2001, privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv numele si prenumele și calitatea agentului constatator au fost trecute într-o maniera criptică, obligând la deducții si analize tehnice ale documentului.

Totodată, a invocat dispozițiile art. 19 din O. G.2/2001, în sensul că procesul - verbal de constatare a contravenției trebuie să cuprindă și semnătură contravenientului, sau în lipsa acesteia, precizarea făcuta de agentul constatator privind motivele care au condus la încheierea procesului - verbal în acest mod, însa, în cazul de față, deși formularul procesului - verbal cuprindea rubrica „contravenient”, acesta nu este semnat de contestator și nici nu conține precizări cu privire la motivele pentru care nu este semnat de contestator, ceea ce conduce la invalidarea procesului - verbal de constatare a contravenției.

În ceea ce privește fondul cauzei, a învederat că procesul - verbal de constatare a contravenției conține constatări neadevărate, respectiv în data de 11.12.2014, a parcat auto nr._, pe trotuar în . era niciun indicator de avertizare ridicări auto în zonă, iar trotuarul fiind îngust, nu se putea lăsa spațiu chiar de 1 m pentru trecerea pietonilor, iar pe carosabil nu se putea parca, întrucât ar fi încurcat traficul rutier.

A mai susținut că, prin cuantumul concret al sancțiunii aplicate, s-a încălcat principiul proporționalității acesteia cu periculozitatea faptei și circumstanțele săvârșirii acesteia, principiu reluat și de dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2 /2001.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile art. 30 din C., raportate la art. 15, 16, 17, 19 si 21 din Ó.G. 2/2001, art. 143 lit. a și art. 142 lit. n din RAOUG nr. 195/2002, și art. 100 și 108 din OUG 195/2002 .

În dovedirea cererii, contestatorul a depus în copie procesul -verbal de contravenție . nr._/21.04.2015.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei, potrivit dispozițiilor art. 19 din O.U.G. 20/2015, fiind depusă chitanța la fila 9.

Prin compartimentul registratură, la data de 01.07.2015, intimata a depus întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, în situația în care reclamantul nu a făcut dovada achitării taxei de timbru, iar pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată pe toate capetele sale ca neîntemeiată și nesusținută.

În apărare, intimata a arătat că, în data de 11.12.2014, o echipă operativă din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală Sector 6, care-și desfășura activitatea în zona de competență . M., sector 6 a identificat autovehiculul sus-numitului, marca Renault cu număr de înmatriculare_, în timp ce staționa neregulamentar neasigurând spațiul de cel puțin 1 metru necesar circulației pietonale.

A susținut că procesul - verbal de contravenție contestat cuprinde toate mențiunile prevăzute la art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001- privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, fapt ce îi conferă valabilitate, iar fapta a fost corect încadrată, aceasta fiind prevăzută și sancționată de actul normativ sus-menționat, respectiv O.U.G. nr. 195/2002.

Cât privește sancțiunea aplicată, a arătat că aceasta se încadrează în limitele prevăzute de lege și a fost individualizată în mod legal și corect față de gradul de pericol social al faptei și împrejurările de săvârșire a acesteia, ținând cont de criteriile de individualizare ale sancțiunii prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, limitele acesteia fiind prevăzute între 4 si 5 puncte-amendă, agenții aplicând în concret sancțiunea în limitele cuantumului prevăzut de lege, respectiv 4 puncte-amendă în cuantum de 390 lei.

Totodată, a menționat că procesul-verbal se bucură de o prezumție relativă de temeinicie și face dovada până la proba contrară (faptele prevăzute fiind constatate prin mijloace tehnice certificate de către Poliția Locală Sector 6) făcută prin mijloacele de probă prevăzute de lege, probă care nu a fost făcută în cazul de față, reclamantul limitându-se la a contesta procesul-verbal fără a-și dovedi susținerile, iar în concluzie prezumția nu a fost răsturnată.

A susținut că solicitarea reclamantului de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertismentul, este neîntemeiată, întrucât amenda a fost aplicată cu respectarea dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, iar prin modul de staționare neregulamentară a autovehiculului său, contestatorul a pus în pericol siguranța circulației rutiere, astfel cum reiese din planșele foto depuse la dosarul cauzei.

În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205 C. proc. civ, dispozițiile OUG 195/2002 - privind circulația pe drumurile publice, O.G. nr. 2/2001.

Intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus dispoziția de ridicare . nr._/11.12.2014, nota de constatare . nr._/11.12.2014, proces verbal de afișare din data de 11.12.2014, planșe foto, procesul - verbal de contravenție . nr._/21.04.2015 cu confirmare de primire. (f. 24 - 30).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal . nr._/21.04.2015 (fila 4) s-a constatat săvârșirea de către contestator a contravenției constând în faptul că, la data de 11.12.2014, a staționat neregulamentar cu autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_, în intervalul orar 10:29-10:35 pe trotuarul situat la intersecția dintre .. I. M. și nu a asigurat un spațiu de cel puțin 1 m pentru circulația pietonală.

Instanța mai reține faptul că, la data de 11.12.2014, contestatorul a staționat cu autoturismul în modalitatea indicată în procesul-verbal, și anume asigurând un spațiu de 80 cm pe trotuar pentru pietoni, astfel cum rezultă din planșele foto aflate la filele 27-28 din dosar.

Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:

Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.

Referitor la susținerile contestatorului privind viciile de formă ale procesului-verbal contestat, de natură a atrage nulitatea absolută, instanța are în vedere dispozițiile art. 16 alin.1 din O.G. 2/2001 care statuează că “procesul verbal va cuprinde în mod obligatoriu data și locul când a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și sancționează contravenția”.

Instanța apreciază că lipsa unora din mențiunile enumerate mai sus nu atrage de plano anularea a procesului verbal, ci trebuie analizată în raport de împrejurările concrete ale faptei în vederea stabilirii producerii unei vătămări în sarcina petentului ce nu poate fi înlăturată decât în acest mod.

Așadar, instanța va respinge afirmația contestatorului, în sensul că numele, prenumele, calitatea agentului constatator și instituția din care acesta face parte au fost trecute într-o manieră criptică, fiind vădit neîntemeiate, în condițiile în care, din simpla analiza procesului-verbal contestat, rezultă cu claritate aceste elemente.

Totodată, instanța constată că nu au fost încălcate dispozițiile art. 19 din O.G. 2/2001, invocate de contestator, întrucât din probele administrate în cauză, rezultă cu certitudine faptul că procesul-verbal a fost întocmit în lipsa contestatorului, în condițiile în care procesul-verbal de contravenție a fost întocmit la un moment ulterior celui constatării faptei, față de specificul acesteia, astfel că lipsa acestor mențiuni, nu sunt de natură a produce vreo vătămare petentului. În acest sens, instanța reține că potrivit art. 109 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol, în cazurile prevăzute la alin. 2, procesul-verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul, menționându-se aceasta în procesul-verbal fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.

Astfel, instanța constată că dispozițiile art. 109 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 derogă de la cele ale art. 19 din O.G. nr. 2/2001, aplicându-se cu prioritate în condițiile art. 109 alin. 9 din O.U.G. nr. 195/2002.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din cuprinsul art. 34 rezultând că procesul-verbal face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Instanța are în vedere în cauza de față și jurisprudența Curții europene a drepturilor omului în materie – contravențiile fiind circumscrise de Curte noțiunii de „acuzație în materie penală”; într-o decizie de inadmisibilitate (H. și alții contra României), dar și în cauza N. G. contra României, Curtea reamintește că, în materie contravențională, art.6 par.2 nu se opune unui mecanism prin care procesul-verbal să beneficieze de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție față de care ar deveni aproape imposibilă reprimarea faptelor ce constituie contravenții (par.12).

Prezumția este una evident relativă, putând fi răsturnată prin administrarea oricărei probe prevăzută de legislația națională, instanțele având însă rolul de a cerceta dacă nu cumva prin aplicarea acesteia s-ar depăși ceea ce Curtea numește „limite rezonabile”.

Instanța apreciază că aceste limite nu au fost depășite, contravenientul având dreptul, potrivit art. 249 Cod procedură civilă, să propună toate probele de care înțelege să se folosească și pe care o instanță independentă și imparțială să le analizeze.

Instanța constată că procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. În plus, constatările personale ale agentului de poliție se coroborează cu planșele foto depuse la dosar de către intimată la filele 27-28, din care rezultă faptul că petentul a nesocotit normele rutiere, astfel că, la data de 21.04.2014, a staționat voluntar neregulamentar cu autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_, în intervalul orar 10:29-10:35 pe trotuarul situat la intersecția dintre .. I. M. și nu a asigurat un spațiu de cel puțin 1 m pentru circulația pietonală, fiind întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 143 lit. a rap. la art. 142 lit. n din R.A.O.U.G. nr. 195/2002.

Cu toate acestea, instanța constată că, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Sub acest aspect, instanța apreciază că, în raport de circumstanțele concrete ale săvârșirii faptei, aceasta prezintă un grad de pericol social redus. În aprecierea gradului de pericol social, instanța are în vedere faptul că, în cauză, contestatorul a lăsat un spațiu de 80 cm pentru circulația pietonală, diferența până la 1 metru fiind una foarte mică și dificil de apreciat fără un instrument de măsurare la dispoziția conducătorului auto. Mai mult, instanța constată că, în concret, circulația pietonală pe trotuar nu a fost blocată, astfel cum rezultă din planșele foto depuse la dosar.

Așadar, instanța apreciază că se impune aplicarea sancțiunii avertismentului, potrivit art. 7 și art. 5 alin. 2 lit. a din O.G. nr. 2/2001, scopul educativ - preventiv al sancțiunii, dar și cel punitiv putând fi atins și prin aplicarea sancțiunii avertismentului..

În consecință, față de dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 raportate la art. 21 al. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța va dispune admite în parte plângerea contravențională și va dispune sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 360 lei aplicate prin procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 21.04.2015 de intimată, cu sancțiunea „avertisment”, urmând a menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte plângerea contravențională formulată de contestatorul V. M., CNP_5, domiciliat în București, ..61, ., etaj 9, apartament 114, sector 6 în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție Locală Sector 6, cu sediul în București, ., sector 6.

Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 360 lei aplicate prin procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 21.04.2015 de intimată, cu sancțiunea „avertisment”.

Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție contestat.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.

Pronunțată în ședință publică, azi 23.09.2015.

P. GREFIER

Red .IS/Thred. MM

4 ex/.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 7093/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI