Plângere contravenţională. Sentința nr. 7518/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7518/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 05-10-2015 în dosarul nr. 7518/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 7518
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 05.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. D.
GREFIER: M. A.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatorul P. G., în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul, personal, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, în temeiul art. 131 Cod Procedură Civilă, procedând, din oficiu, la verificarea competenței sale, constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece prezenta cauză, având în vedere și dispozițiile art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În temeiul art. 238 Cod procedura civilă, estimează durata procesului la 3 luni.
Instanța acordă cuvântul contestatorului pentru propunerea de probe.
Contestatorul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În temeiul art. 258 Cod de Procedură Civilă, instanța încuviințează pentru contestator și pentru intimată proba cu înscrisuri, considerând că acestea sunt utile și că pot conduce la soluționarea cauzei.
În ceea ce privește cererea intimatei de emitere a unei adrese către Serviciul de Telecomunicații Speciale pentru a se comunica copia convorbirii telefonice purtată între fiul contestatorului și acest serviciu, anterior evenimentului pentru care s-a aplicat amenda contravențională, instanța o respinge, ca nefiind utilă cauzei, având în vedere că din raportul depus la dosar la fila 22 rezultă că inițial nu s-a confirmat solicitarea din apelul telefonic. Așadar, acea înregistrare nu are relevanță.
Instanța acordă cuvântul contestatorului pe fondul plângerii contravenționale.
Contestatorul arată că era în curte la el, în bucătărie. Fiul său, care nu locuiește la adresa sa, vrea să îi facă acte pentru casă. L-a invitat să iasă afară și să îl lase, pentru că este bolnav și nu vrea să îl terorizeze. Recunoaște că l-a jignit. Fiul său a ieșit până la poartă și, după o jumătate de oră, a venit cu polițistul, care a intrat în curte împreună cu fiul său, fără să îi ceară permisiunea. Polițistul i-a spus că îl amendează imediat ce a intrat în curte. L-a întrebat pe polițist de ce a intrat în curte fără să sune la poartă și pentru ce să îl amendeze. Fiului său i-a spus, de față cu polițistul, să iasă din curte. Polițistul a spus că a văzut despre ce este vorba și apoi a primit procesul verbal. L-a jignit pe fiul său de față cu polițistul. Menționează că locuiește singur în curte și nu avea pe cine să deranjeze. Nu era nimeni în zonă, contestatorul era singur în curte. Mai are un copil, care locuiește cu contestatorul. Acesta este la serviciu în permanență și vine doar noaptea. Nu a țipat, astfel cum s-a consemnat. Nu a semnat procesul verbal, întrucât nu s-a întocmit în prezența sa.
Instanța rămâne în pronunțare pe fondul plângerii contravenționale.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.04.2015, contestatorul P. G., în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București, a contestat procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 21.04.2015 de către un agent de poliție din cadrul Secției 20, arătând că fiul său, P. C., îi forțează mereu . pentru care are neînțelegeri cu acesta, rugându-l să nu îl mai deranjeze întrucât acesta este singurul proprietar.
Contestatorul a menționat că la data de 21.04.2015, înainte cu o jumătate de oră ca agentul constatator să intre în curtea acestuia, fiul său a venit din nou peste acesta în curte, fapt pentru care l-a dat afară, iar acesta l-a amenințat că vine când dorește și îl aranjează el. La data de 21.04.2015, ora 09:30, fiul său s-a întors din nou împreună cu un polițist, forțând . față cu polițistul, fără ca petentul contestator să le deschidă poarta. Polițistul l-a întrebat cine este proprietarul, iar acesta i-a răspuns că el este, după care le-a cerut la amândoi să părăsească proprietatea. Polițistul i-a spus că îl va amenda, ieșind din curte împreună cu fiul contestatorului.
Contestatorul a menționat că, la data de 24.04.2015, a primit procesul verbal de constatare contestat. De asemenea, contestatorul a menționat că procesul verbal nu a fost întocmit în prezența sa, motiv pentru care nu a avut cum să îl semneze.
În dovedirea plângerii, contestatorul a depus la dosar, în copie, procesul verbal de constatare a contravenției contestat.
La data de 09.06.2015, prin compartimentul registratură, intimata a depus la dosar întâmpinare la plângerea formulată de petentul P. G. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/21.04.2015 întocmit de Secția 20 Poliție.
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție sus-menționat, s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea faptei prevăzută de dispozițiile art. 2 pct. 1 din Legea nr.61/1991 (republicată), constând în aceea că la data de 21.04.2015, ora 09:30, în București, sector 6, Calea Giulești nr. 328, susnumitul a fost observat tulburând liniștea publică prin strigăte, țipete și adresând injurii fiului său, P. C. M., în prezența copiilor.
Potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 1. din Legea nr. 61/1991 (republicată) reprezintă contravenție „săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice”.
După cum se poate observa, fapta reținută în sarcina petentului întrunește toate elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textul normativ redat anterior.
Analizând legalitatea procesului-verbal atacat, intimata a considerat că acesta întrunește condițiile de formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv dispozițiile art. 17 ale actului normativ, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute. Astfel, actul constatator al contravenției cuprinde numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, fiind îndeplinite condițiile de formă cerute de lege.
Sub aspectul temeiniciei actului constatator, intimata a solicitat a se avea în vedere dispozițiile art. 270 din codul de procedură civilă conform cărora „înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condiția legii” coroborate cu dispozițiile art. 269 din Codul de procedură civilă conform cărora „înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile stabilite de lege; autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identității părților, exprimarea consimțământului acestora privire la conținut, semnătura acestora și data înscrisului; este, de asemenea, autentic orice alt înscris emis de către o autoritate publică și căruia legea îi conferă acest caracter”.
De asemenea, în conformitate cu art. 249 din Codul de procedură civilă „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească”.
Mai mult decât atât, fapta contravențională descrisă în procesul-verbal contestat, este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ - actul fiind emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege, coroborat cu prezumția de autenticitate - actul emanând de la instituția emitentă cât și cu prezumția de veridicitate.
Prin decizia Curții Constituționale nr. 183/08.05.2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 425/17.06.2003 s-a statuat faptul că, prevederile O.G. nr. 2/2001 sunt constituționale și în deplin acord cu dispozițiile art. 6 din CEDO, deoarece permit persoanei interesate să se adreseze justiției, cât și să îi fie respectate garanțiile procesuale, generale și speciale, prevăzute de acest text.
Prin urmare, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor reprezintă un act autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinicie cu privire la cele constatate și consemnate până la proba contrară ce revine celui care contestă actul respectiv.
Totodată, intimata a solicitat a se ține cont de faptul că, înscrisurile de la dosar se coroborează nemijlocit cu constatarea personală a faptei de către agentul de poliție, precum și cu actul constatator al contravenției.
Constatarea personală a agentului de poliție semnifică aprecierea nemijlocită de către acesta a acțiunilor și inacțiunilor ilicite, a gradului de pericol social, a circumstanțelor contravenției, a celorlalte împrejurări care țin de fapta sau persoana contravenientului pentru a putea stabili fapta săvârșită și a-i aplica regimul juridic corespunzător.
De asemenea, au fost respectate de către agentul constatator, atât dispozițiile art.5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, precum și cele ale art. 21 alin. 3 din același act normativ, care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, sancțiunea aplicată în cauză fiind de 500 de lei.
Față de cele expuse mai sus, intimata a considerat că măsurile luate de agentul constatator sunt adecvate unei astfel de situații, motiv pentru care a solicitat respingerea plângerii formulată de petentul P. G. ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție . nr._/21.04.2015, ca legal și temeinic întocmit.
Alăturat întâmpinării, intimata a anexat, în copie, procesul verbal de constatare a contravenției contestat, fișa intervenției la eveniment și raportul întocmit la data de 21.04.2015.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._/21.04.2015 întocmit de intimată, s-a aplicat contestatorului o amendă în cuantum de 500 lei, în temeiul art. art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, pentru aceea că, la aceeași dată, în jurul orelor 9:30, în București, sector 6, Calea Giulești nr. 328, a fost observat tulburând liniștea publică prin strigăte, țipete și adresând injurii fiului său, P. C. M., în prezența copiilor (proces-verbal – fila 3).
Procedând, din oficiu, la verificarea legalității procesului – verbal de contravenție, instanța constată că acesta conține toate mențiunile ale căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută conform dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, agentul constatator a făcut mențiunile corespunzătoare cu privire la numele, prenumele și calitatea sa, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită data și locul comiterii acesteia.
De asemenea, instanța constată că fapta constatată a fost în mod corect încadrată, iar sancțiunea a fost aplicată în limitele legale.
În drept, potrivit art. 2 pct. 1. din Legea nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice,reprezintă contravenție „săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice”.
În privința temeiniciei procesului-verbal, persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din modul în care este reglementată procedura plângerii contravenționale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că toate sistemele legale cunosc și operează cu ajutorul prezumțiilor și că, în principiu, Convenția nu interzice aceasta, dar în materie penală obligă statele să nu depășească o anumită limită. În funcție de gravitatea sancțiunii la care este expus acuzatul, se stabilește și limita rezonabilă până la care poate opera prezumția, asigurându-se totodată respectarea drepturilor apărării sub toate aspectele (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Vastberga Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar aceasta din urmă nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoană învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate în acuzare instanța nu poate fi convinsă de vinovăția acuzatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În cauză, fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții.
De asemenea, instanța reține că petentul a recunoscut, în parte, fapta pentru care i s-a aplicat sancțiunea contravențională, în sensul că a adresat injurii fiului său de față cu agentul de poliție, însă a negat faptul că de față are fi fost prezente și alte persoane în zonă care să fi auzit ceea ce s-a întâmplat.
În condițiile în care contestatorul nu a administrat probe de natură a răsturna prezumția de temeinicie a procesului-verbal, instanța reține că situația de fapt reținută în procesul-verbal corespunde cu cea reală.
Pe de altă parte, potrivit art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Având în vedere faptul că nu s-a făcut dovada de către intimată a existenței unor fapte similare săvârșite anterior de contestator, urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea faptei, precum și circumstanțele în care s-a petrecut fapta, pe fondul unor neînțelegeri mai vechi între contestator și fiul său, instanța consideră că aplicarea unei amenzi contravenționale în cuantum de 500 de lei nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, urmând a modifica procesul-verbal, în sensul aplicării minimului de amendă prevăzut de lege pentru fapta reținută, și anume 200 lei.
Prin urmare, în temeiul art. 7 și art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite în parte plângerea și va dispune înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei aplicată prin procesul-verbal . nr._/21.04.2015 cu sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de contestatorul P. G., domiciliat în București, Calea Giulești nr.328, sector 6, în contradictoriu cu intimata Direcția generală de Poliție a Municipiului București – Secția 20, cu sediul în București, Calea Victoriei nr.19, sector 3.
Dispune înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei aplicată prin procesul-verbal . nr._/21.04.2015 cu sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 200 lei.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.DD/Thred.MV
4 ex./29.10.2015
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 6619/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7522/2015.... → |
|---|
