Plângere contravenţională. Sentința nr. 7787/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 7787/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 12-10-2015 în dosarul nr. 7787/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7787

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12.10.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: T.-D. I. L.

GREFIER: T. C.-I.

Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională privind pe contestatoarea T. R. COMMUNICATIONS SA (T.) în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE LOCALA SI CONTROL A MUNICIPIULUI BUCURESTI.

La apelul nominal efectuat în ședința publică, la ordine, a răspuns reclamanta, prin avocat E. L., cu împuternicire aflată la dosar – fila 10, lipsind intimata. A răspuns și numitul I. M. F..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că nu s-a depus răspuns la întâmpinare, după care,

Instanța pune în discuție competența Judecătoriei Sectorului 6 București.

Reclamanta, prin avocat, arată că instanța este competentă să soluționeze prezenta cauză.

Instanța având în vedere că în cauză este primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, în conformitate cu art. 131 C.pr.civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, față de disp. art. 32 din OUG 2/2001 și locul unde a fost săvârșită presupusa contravenție.

Nefiind alte cereri de prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probelor.

Reclamanta, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, în special fotografiile depuse și proba testimonială cu martorul deja citat.

În temeiul art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, precum și proba testimonială cu martorul I. M. F., apreciind aceste probe ca fiind admisibile și utile pentru soluționarea cauzei.

Instanța procedează la audierea martorului I. M. F., cu respectarea dispozițiilor art. 318, 319 și art. 321 C.pr.civ., declarațiile acestuia fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei, conform art. 323 C.pr.civ.

Nemaifiind probe de administrat și constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 392 C.pr.civ., instanța declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul părților prezente.

Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată, precizând că apărările din întâmpinare formulate de agentul constatator sunt neîntemeiate, bazându-se doar pe inscripționarea capacului, fără niciun alt argument. Ca înscris doveditor arată că există atât fotografiile depuse de reclamantă cât și de intimată din care rezultă că respectivul canal era abandonat și înfundat și nu avea cum să aparțină unui canal de telecomunicații întrucât ar fi însemnat că nu funcționează. Mai precizează că în canalele T. R. COMMUNICATIONS SA (T.) există spații de mișcare și în niciun caz nu poate fi acoperit un canal de telecomunicații, astfel cum reiese din fotografii. Prin urmare, având în vedere planșele fotografice aflate la dosar și declarația martorului de la prezentul termen, solicită admiterea plângerii astfel cum este formulată, anularea procesului-verbal și exonerarea de la plata amenzii.

Instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.06.2015, contestatoarea T. România Communications SA (T.), în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București, a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 22 mai 2015, întocmit de către agentul constatator Patrana S., polițist local din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală și Control a Municipiului București, prin care contestatoarea Romtelecom SA a fost amendată cu suma de 2000 lei.

Conform mențiunilor din procesul-verbal, fapta contravențională a fost descrisă astfel: T. „în calitate de administrator al rețelei de telefonie fixă nu a înlocuit capacul căminului de vizitare rețea din carosabilul Bulevardului Geniului nr. 48, sector 6, banda 3 de circulație (în dreptul stâlpului de electricitate cu nr.123), acesta fiind spart și cu bucăți lipsă, existând risc major de avariere a autoturismelor care tranzitează zona”.

Sancțiunea a fost aplicată în temeiul art.4, alin. 1 Anexa 1 și art.3, din HCGMB nr.306 din 2002, privind aprobarea „Regulamentului privind instalarea capacelor gurilor de acces la rețelele edilitare subterane și răsuflătoarelor de gaz și a grătarelor gurilor de scurgere a apelor pluviale pe teritoriul municipiului București”.

Pentru motivele pe care le va expune, în baza probatoriului administrat și a actelor depuse la dosar, contestatoarea a solicitat admiterea plângerii astfel cum a fost formulată, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 22 mai 2015 și exonerarea . la plata amenzii dispuse de către agentul constatator, pentru lipsa vinovăției contestatoarei, întrucât capacul și rețeaua aferentă din ., sector 6, nu aparțin T..

În motivarea plângerii, contestatoarea a arătat că, așa cum rezultă din procesul-verbal contestat, în data de 21.05.2014, în urma unui control a stării echipamentelor edilitare, efectuat de către Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București, s-a constatat existența unui capac de acces rețea edilitară în stare necorespunzătoare, situat în ., sector 6, București.

Ulterior, în data de 22.05.2014, agentul constatator a încheiat procesul-verbal . nr._, ce face obiectul prezentei plângeri, întrucât a apreciat în mod superficial că acel capac ar aparține T., fără nicio verificare cu privire la apartenența rețelei și respectiv a capacului aferent.

Față de cele de mai sus, contestatoarea a învederat instanței că T. nu este vinovată și a fost în mod eronat sancționată, întrucât pe . numărului 48, sector 6, nu deține niciun canal de rețea cu acces din carosabil, informație ce a fost transmisă telefonic către Primărie - Poliția Locală anterior întocmirii procesului-verbal, respectiv în luna martie 2015.

Mai mult decât atât, deși T. a comunicat cine este deținătorul rețelei edilitare și a capacului - în speță RADET București - agentul constatator nu a ținut cont de informațiile transmise, întocmind abuziv și cu rea credință procesul-verbal de sancționare contestat prin prezenta plângere.

Agentul constatator a aplicat amenda fără a ține cont și de prevederile art. 5 din HCGMB nr.306 din 2002, care stipulează că „Primăriile sectoarelor municipiului București prin compartimentele specializate sau/și unitățile subordonate vor verifica și identifica capacele și grătarele situate pe teritoriul municipiului București care sunt în stare tehnică necorespunzătoare și vor solicita administratorilor acestora să le înlocuiască”.

În speță, agentul constatator a efectuat verificări superficiale și nu a identificat deținătorul rețelei și nici nu a ținut cont de informațiile transmise de T. cu privire la faptul că nu deține rețea de telecomunicații în ., sector 6, București.

În susținerea celor de mai sus, contestatoarea a precizat că prima sesizare a fost transmisă telefonic de Primăria Capitalei către T. (Dispeceratul de securitate), prin dl. T. M., dispecer la primărie, în data de 12 martie 2015.

Acesta a transmis următoarea sesizare: „capac de canal dislocat în carosabil pe . ., București”.

Cu această ocazie, T. a comunicat telefonic faptul că nu deține canal de rețea la adresa indicată în sesizare și că acel canal aparține RADET București.

Prin urmare, din cele descrise mai sus, rezultă explicit faptul că sancțiunea contravențională a fost aplicată în mod greșit de către Primăria Municipiului București Direcția Generală de Poliție Locală și Control, pentru o faptă care nu există și aplicată împotriva unei persoane care nu are calitatea de contravenient.

Față de situația de fapt prezentată, contestatoarea a solicitat să se constate că, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei contravenții, care să poată atrage răspunderea contravențională a contestatoarei, lipsind atât latura obiectivă cât și latura subiectivă a contravenției, respectiv vinovăția T..

Legiuitorul prevede că elementele unei contravenții trebuie îndeplinite cumulativ, iar lipsa lor sau a unuia dintre acestea, conduce la inexistența contravenției și implicit în speță, la imposibilitatea angajării răspunderii contravenționale a .>

Sub acest aspect, contestatoarea a invocat lipsa laturii obiective ca element constitutiv obligatoriu al contravenției, constând în acțiunea sau inacțiunea producătoare a urmărilor socialmente periculoase, care amenință anumite valori, sau nu respectă normele legale aplicabile.

Greșit a reținut agentul constatator faptul că acțiunea în această cauză ar consta în neefectuarea unei lucrări de către contestatoarea Romtelecom când, de fapt, în speță, aceste lucrări erau în sarcina altui deținător de rețea edilitară, în speța RADET București.

Totodată, contestatoarea a invocat și lipsa laturii subiective, vinovăția, neputându-se reține în sarcina T. săvârșirea niciunei fapte ilicite cu intenție sau din culpă, întrucât nu are calitate de subiect activ al contravenției.

În concluzie, față de considerentele de fapt și de drept prezentate mai sus, contestatoarea a solicitat admiterea plângerii astfel cum a fost formulată, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 22 mai 2015 și exonerarea . SA de la plata amenzii dispuse de către agentul constatator.

În drept, contestatoarea a invocat prevederile OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și HCGMB nr. 306/2002.

În dovedirea cererii, contestatoarea a depus la dosar, în copie, adresa nr.1158 din data de 26.05.2015, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 22 mai 2015, cu dovada de comunicare către Romtelecom SA și planșă fotografică.

Prin compartimentul registratură, la data de 15.07.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare la plângerea contravențională formulată de către . SA.

În fapt, la data de 21.05.2015, orele 14:00, la controlul efectuat în Bulevardul Geniului nr. 48, sector 6, s-a constatat faptul că petenta . SA, în calitate de administrator al rețelei de telefonie fixă, nu a înlocuit capacul canalului de vizitare rețelei din carosabil de pe bulevardul menționat, încălcând astfel prevederile art. 4 alin. 1 din Anexa nr. 1 din HCGMB nr. 306/2002, contravenienta fost sancționată contravențional prin procesul-verbal . nr._/22.05.2015, cu amendă în cuantum de 2.000 lei, de către agentul constatator P. S. din cadrul DGPLCMB - serviciul Control Lucrări Edilitare și Afișaj Stradal.

Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/22.05.2015, adresa de înaintare nr. 1158/26.05.2015, a fost comunicat și primit de către contravenientă în data de 03.06.2015 (potrivit confirmării de primire anexate în copie).

Articolul 4 pct. 1 din HCGMB nr. 306/2002 prevede că, administratorii rețelelor edilitare care au în componență capace și grătare instalate pe teritoriul municipiului București, au obligația întreținerii acestora în stare tehnică corespunzătoare, în așa mod ca pe toată durata existenței lor să fie asigurate funcțiile carosabilă, pietonală și de acoperire (nu sunt acceptate capace și grătare cu fisuri, cele deformate care nu reazăme continuu pe locașul din ramă, cele necorespunzătoare cerințelor de trafic din zonă, precum și cele situate la cofe ce depășesc abaterile admise de normativele în vigoare).

Așa cum se poate observa din planșele foto depuse la dosarul cauzei, . SA, și cele prevăzute de Regulamentul menționat la art.1 din HCGMB nr. 306/2002, se aplică în cazul capacelor ce acoperă gurile de acces la rețelele edilitare, răsuflătoarelor de gaz și a grătarelor gurilor de scurgere a apelor pluviale, situate pe teritoriul municipiului București, aferente serviciilor de canalizare, alimentate cu apă potabilă, apă industrială, apă caldă, iluminat public, serviciul de circulație, serviciilor de distribuție a gazelor, a energiei electrice și termice, serviciilor de transmitere a informațiilor prin cablu și fibră optică, serviciilor de telefonie fixă și a serviciilor de transport public locală (Metrorex, RATB) precum și în cazul tuturor instalațiilor și construcțiilor subterane ale căror guri de acces sunt acoperite de capace situate pe teritoriul municipiului București.

Din actele depuse la dosarul cauzei, petenta nu a făcut dovada contrarie celor menționate în procesul-verbal de sancționare, precum și din planșele foto, și nu a dovedit o altă situație de fapt contrară.

Mai mult decât atât, cu privire la motivația petentei, intimata a menționat că echipamentul pentru care contestatoarea a fost sancționată contravențional are capacul de acoperire personalizat cu sigla rețelei de telefonie.

Înlăturarea caracterului contravențional al faptei este prevăzută la art. 11 din OG nr. 2/2001, iar împrejurarea respectivă nu înlătură nici vinovăția contestatoarei în săvârșirea faptei, ci poate avea implicații numai sub aspectul individualizării sancțiunii, în aprecierea gravității, faptei, conduita contravenientului constituind unul dintre criteriile de apreciere a gravității faptei în conformitate cu art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001.

Cu privire la aplicarea prezumției de temeinicie a procesului-verbal de constatare a contravenției în prezenta cauză este în acord cu principiile în materie conturate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, menținându-se un raport de proporționalitate între aplicarea prezumției menționate pe de o parte și gravitatea mizei, respectiv sancțiunea potențial aplicabilă-amenda contravențională și dreptul la apărare al contravenientului, pe de altă parte.

Intimata a solicitat ca instanța să constate că procesul-verbal de contravenție . nr._/22.05.2015 a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de formă și fond prevăzute de art.16 și art.17 din OG nr.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificărilor și completările ulterioare și nu conțin inexactități de natură să atragă anularea acestuia.

Cu privire la încălcarea prevederilor art. 16 alin. 1. din OG nr. 2/2001 legiuitorul nu a prevăzut sancțiunea nulității procesului-verbal, iar în privința alin. 7 din același articol, intimata a menționat că, prin Decizia XXII din 19 martie 2007, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 833 din 05.12.2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin.7 din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției.

În cazul nulității relative, anularea actului este condiționată de producerea unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Vătămarea presupune că partea a fost împiedicată să uzeze de mijloacele de apărare recunoscute prin lege sau că acestea au fost serios perturbate.

De asemenea, susținerile petentei reprezintă simple afirmații nedovedite prin nici o probă utilă, pertinentă și concludentă, făcând și dovada erorii de drept prin necunoașterea legii, astfel că procesul-verbal de contravenție beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care este relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenindu-i. Simpla declarație a petentei nu poate avea relevanță probatorie, câtă vreme aceasta nu a administrat probe în sprijinul celor afirmate.

În privința lipsei martorului asistent, agentul constatator a respectat prevederile art. 19 alin.3, „în lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod”.

Se poate observa din planșele foto de la dosarul cauzei, că petenta avea obligația legală de a înlocui capacul canalului de vizitare rețea din carosabil amplasat în Bulevardul Geniului nr. 48, sectorul 6, în scopul înlăturării pericolului de accidente în zona carosabilului și a cărei simplă nerespectare vădește dezinteresai pentru normele rutiere elementare și poate avea consecințe foarte grave pentru viață și integritatea corporală a pietonilor.

Având în vedere cele mai sus menționate, intimata a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal de contravenție . nr._/22.05.2015, ca temeinic și legal întocmit.

În drept, intimata a invocat dispozițiile art.205 Noul Cod de procedură civilă, HCGMB nr. 306/2002, OG nr.2/2001.

Alăturat întâmpinării, intimata a anexat, în copie, procesul-verbal de contravenție, adresa nr.1158 din data de 26.05.2015, confirmare de primire și planșe fotografice.

Contestatorul a administrat proba testimonială, în cadrul căreia, la termenul de judecată din data de 12.10.2015, a fost audiat martorul I. M. F., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 22.05.2015 de intimată, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în sumă de 2.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 4 alin. 1 din HCGMB nr. 306/2002.

S-a reținut că la data de 21.05.2015, orele 14:00, la controlul efectuat în Bulevardul Geniului nr. 48, sector 6, s-a constatat faptul că petenta . SA, în calitate de administrator al rețelei de telefonie fixă, nu a înlocuit capacul canalului de vizitare rețelei din carosabil de pe bulevardul menționat.

Conform art. 34 alin. (1) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Referitor la legalitatea procesului verbal, instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.

Examinând procesul-verbal și prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că acesta este legal, neidentificându-se niciunul dintre deficiențele procesului-verbal care să îi atragă ineficacitatea, în conformitate cu dispoziția legală antemenționată.

Referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei, astfel cum a fost reținută de agentul constatator.

Mai mult, având în vedere dispozițiile art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, instanța constată că agentul constatator a indicat un temei de drept corect atunci când a precizat textul de lege care prevede drept contravenție fapta reținută în sarcina petentei, respectând astfel principiul legalitătii care trebuie să guverneze încheierea oricărui act de autoritate.

În consecință, referitor la cerința legalității, instanța constată că aceasta este îndeplinită.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din acest act normativ rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Procesul-verbal de contravenție, întocmit de un agent al statului, pe baza propriilor constatări, beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, procesul-verbal urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi. Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, conform art. 31-36 din OG nr. 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor (cauza A. contra României, cauza I. P. c. Romaniei).

Potrivit depoziției martorului capacul canalului de vizitare a rețelei nu aparține petentei, ci societății RADET, care are aceeași inscripție. Instanța reține, de asemenea, din declarația martorului faptul că petenta nici nu are o canalizare care să aparțină acesteia pe . vedere faptul că intimata s-a bazat doar pe baza acestei inscripții, fără a aduce alte dovezi suplimentare de unde să rezulte faptul că petentei îi aparție respectivul capac, instanța constată faptul că petenta a făcut dovada contrară celor reținute în actul de constatare a contravenției.

Prin urmare, instanța va admite plângerea și va anula procesul verbal de contravenție . nr._/22.05.2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea formulată de contestatoarea T. România Communications SA (T.), cu sediul în București, P-ța Presei Libere nr. 3-5, sector 1, clădirea City Gate, Turnul de Nord, etajele 7-18, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr. J40/8926/11.11.1997, Cod Unic de înregistrare_, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București, cu sediul în București, Bulevardul Libertății nr. 18, ..

Anulează procesul-verbal . nr._/22.05.2015.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.

Pronunțată în ședință publică azi, 12.10.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.LT/Thred.MV

4 ex./28.12.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 7787/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI