Pretenţii. Sentința nr. 1398/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1398/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 1398/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 6 BUCUREȘTI
......
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1398/2015
Ședința publică de la 19 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F.-C. M.
Grefier V. A. M.
Pe rol, pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE P. A .,B,C,D,E și pe pârât D. F., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 12.02.2015, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acel termen, când instanța – pentru motivele consemnate în încheierea de dezbateri - a amânat pronunțarea la data de azi, 19.02.2015, în aceeași compunere hotărând după cum urmează:
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 6 la data de 05.03. 2014 sub nr._, reclamanta ASOCIAȚIA DE P. ., B, C, D, E a chemat în judecată civilă pe pârâta D. F. solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, aceasta să fie obligată la plata sumei totale de_,71 lei, compusă din: suma de 14.269,90 lei, reprezentând restanțe la cotele de întreținere pentru perioada octombrie 2011 - ianuarie 2014; suma de 7930, 31 lei reprezentând penalități de întârziere de 0,2 % pe zi aferente cotelor de întreținere neachitate pentru perioada octombrie 2011 - noiembrie 2013; suma de 100 lei reprezentând restanță fond de rulment; suma de 341,50 lei reprezentând restanță fond de reparații, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
În fapt, reclamanta a arătat că, pârâta a înregistrat restanțe la cotele de întreținere, fond de reparații și penalități încă din anul 2005, perioada noiembrie 2005 - octombrie 2008 făcând obiectul dosarului nr. 9807/ 303/ 2008 soluționat de Judecătoria Sectorului 6 prin admiterea cererii (Sentința nr.1559 / 26.02.2009 a Judecătoriei Sectorului 6 - Dosar nr.1559 /303/ 2008), cotele de întreținere pentru perioada noiembrie 2008-august 2009 făcând obiectul Dosarului nr._ /303/2009 soluționat de Judecătoria Sectorului 6 prin admiterea cererii ( Sentința nr.1856 /02.03.2010 a Judecătoriei Sectorului 6 - Dosar nr._/303/2009), iar cotele de întreținere pentru perioada septembrie 2009 - septembrie 2011 făcând obiectul Dosarului nr.7817/303/ 2011 soluționat de Judecătoria Sectorului 6 prin admiterea cererii ( Sentința civilă nr._13 a Judecătoriei Sectorului 6 - Dosar nr.7817 /303/2011 - anexată și neexecutată silit încă ).
A mai arătat reclamanta că, deși a insistat, pârâta a refuzat plata sumelor restante, cu toate că aceasta și soțul acesteia, au disponibilități bănești care le-ar permite plata, înregistrând ulterior și restanțe pentru perioada octombrie 2011- ianuarie 2014, astfel cum a menționat în petitul acțiunii, conform situației contabile anexate, parte integrantă din prezenta cerere.
A precizat reclamanta că, pârâta nu înțelege să achite de mai bine de 9 ani cotele de întreținere, fondul de rulment, reparații, etc., decât după ce este dată în judecată, epuizează toate căile de atac și este executată silit.
A subliniat încă o dată că, pârâta are mijloace necesare achitării debitelor: are 3 apartamente în proprietate din care doua sunt închiriate și are o pensie mare, gospodărindu-se împreuna cu soțul, pensionar cu pensie mare si doi copii majori angajați cu venituri suficiente.
Sumele sus-menționate se solicită în temeiul art. 46 - 50 din Legea nr. 230/2007, iar penalitățile în cuantum de 0,2%/zi în temeiul art. 49 din Legea nr. 230/2007.
Contabilitatea societății se ține de către o societate de contabilitate conform dispozițiilor contabile legale.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 194 N.C.P.C., art. 46-50 din Legea nr. 230/2007 și H.G. nr. 1588/2007, iar conform art. 50 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 acțiunea este scutita de taxa de timbru.
În susținere a solicitat proba cu înscrisuri pe care le-a anexat cererii (f.5 – 108), respectiv: Situație contabilă;Liste întreținere Scara B (2) . relevante;încheiere constituire Asociație din 06.10.2000 pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 in dosarul nr. 200/PJ/2000;Certificat de înregistrare fiscala Asociație;Statut Asociație;Act constitutiv Asociație; Acord de asociere Asociație;Tabel nominal Asociație;Anexa la procesul-verbal al Adunării Generale de constituire cu proprietarii si semnăturile acestora;Proces-verbal al Adunării Generale de constituire din 19.08.2000;Proces-verbal al Adunării Generale din 16.11.2013;Sentința nr. 1559/26.02.2009 a Judecătoriei Sectorului 6 - Dosar nr._ ;Sentința nr. 1856/02.03.2010 a Judecătoriei Sectorului 6-Dosar nr._/303/2009;Sentința civilă nr. 9259/14.11.2013 a Judecătoriei Sectorului 6 - Dosar nr._ .
În temeiul art. 223 alin. 3 N.C.p.c. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 02 mai 2014, pârâta D. F. a formulat întâmpinare,la cererea de chemare in judecata prin care a solicitat recalcularea cotelor de întreținere referitoare la căldură si apa calda pentru . FI conform consumului real, pentru toata perioada si toate sumele pretinse de reclamanta si exonerarea de la plata penalităților; respingerea acțiunii formulata de reclamanta, ca neîntemeiată, sau sa fie admisa numai in parte, conform recalculării cotelor in funcție de consumul real; obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.
Pârâta a invocat lipsa calității procesuale active și a solicitat să se dispună ca reclamanta sa prezinte, in temeiul art. 172 C.pr.civ., copie după toate înscrisurile referitoarea la tinerea Adunării Generale a Asociației de P. ., B, C, D, E din 16 noiembrie 2013 (înscrisuri referitoare la Convocator, lista Proprietarilor care au votat Hotărârile Adunării Generale si semnăturile lor etc.). Aceasta, pentru a dovedi calitatea procesuala activa a reclamantei, deoarece persoana care a semnat cererea de chemare in judecata nu are calitatea de reprezentant al Asociației.
Pârâta a invocat lipsa procedurii prealabile și a solicitat instanței sa stabilească daca s-a îndeplinit procedura prealabila art. 109 C.pr.civ.
În ceea ce privesc apărările de fond, pârâta a învederat că litigiul este cauzat de modul nelegal, inechitabil de calcul al cotelor de întreținere, imputabil reclamantei, motiv pentru care nu datorează penalități.
Pârâta a arătat că recunoaște pretențiile reclamantei pentru o suma rezonabila, corespunzătoare consumului real, însa este inechitabil sa suporte costuri exorbitante. Reclamanta a încărcat nota de plata pretinzând sa plătească cote de întreținere referitoare la căldură de 10 (zece) ori mai mari decât cele ale apartamentelor de la etajul superior si inferior, apartamente identice cu al ei si cu care are tavanul si plafonul comune.
Pârâta a mai solicitat să se remarce că, modul de calcul al consumului de căldură folosind repartitoarele, practicat de reclamantă, încalcă legalitatea deoarece contravine altor legi in vigoare, cum sunt:Metrologice: OG 20/1992 art. 15 - privind metrologia;Codul Comercial (determinări de costuri, obligatoriu cu aparate verificate metrologic); Codul Penal (transfer ilegal de costuri) ; L 193/2003, 2005, abuzuri contractuale ; OG 21/1992 art. 18 - protecția consumatorilor ;L 449/03 republicata, privind vânzarea produselor; L 296/06, Codul Consumatorului, care impune informații corecte pentru produse.
Totodată a solicitat ca instanța să se pronunțe, dacă sunt permise aceste nelegalități si de ce.
Pârâta a mai arătat faptul că reclamanta încărcă nota referitoare la consumul de apa (rece si calda). Deși sunt instalate in apartament apometre, reclamanta nu tine seama de indicațiile acestora si facturează consumuri de 10 (zece) ori mai mari decât consumul real.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115 si art. 118 C.pr.civ.
În susținere, a solicitat probele cu înscrisuri, martori si interogatoriul reclamantei și expertiza tehnica (domeniul instalații termice) care sa stabilească daca cotele de căldură calculate de reclamanta pentru . consumului real, precum si o expertiza contabila care sa stabilească cu cat s-a încărcat nota de plata fata de consumul real de apa calda si rece înregistrat de apometre.
La data de 07 mai 2015, pârâta D. F. a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat să se dispună recalcularea cotelor de întreținere pe toată perioada pentru care reclamanta emite pretenții, în condițiile în care în cauză se va introduce și ANRSC în calitate de pârât și obligat să anuleze Ordinul președintelui ANRSC nr.343/2010, care încalcă legalitatea, deoarece contravine altor legi în vigoare.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 119 N.C.pr.civilă.
În susținere, a solicitat proba cu înscrisuri.
La data de 27 mai 2015, pârâta D. F. a formulat completare la cererea reconvențională, a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă a ANRSC - Autoritatea Naționala de Reglementare pentru Serviciilor Comunitare de Utilități Publice și să se remarce încă o data că, modul de calcul al consumului de căldură folosind repartitoarele practicat de reclamanta încalcă legalitatea deoarece contravine altor legi in vigoare, cum sunt:
Metrologice: OG 20/1992 art. 15 - privind metrologia;Codul Comercial (determinări de costuri, obligatoriu cu aparate verificate metrologic); Codul Penal (transfer ilegal de costuri); L 193/2003, 2005, abuzuri contractuale ;OG 21/1992 art. 18 - proiecția consumatorilor;L 449/03 republicata, privind vânzarea produselor; L 296/06, Codul Consumatorului, care impune informații corecte pentru produse.
Pârâta a solicitat să se dispună efectuarea unui calcul al cotelor de căldură care sa fie in acord cu realitatea fizica, pentru ca la ea in apartament, nu a intrat de 10 (zece) ori mai multa căldură decât la vecinii de la etajul superior si inferior, apartamente identice cu care are plafonul si tavanul comun, deoarece acest fapt este imposibil fizic.
De asemenea a solicitat sa se tina seama de indicațiile apometrelor instalate in apartamentul său, atunci când se apreciază consumul de apa rece si calda.
A menționat pârâta că, în fapt litigiul este datorat modului nelegal, inechitabil de calcul al cotelor de întreținere imputabil reclamantei, motiv pentru care nu datorează penalități.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 119 NCPC.
A anexat cererii studiul,, Anormalitățile sistemului cu repartitoare de căldură” întocmit de ing. S. L. Ordinul ANRSC nr.343/2010.
La data de 27 mai 2014, reclamanta ASOCIAȚIA DE P. ., B, C, D, E, a formulat răspuns la întâmpinare.
Prin Încheierea din data de 05.06.2014, instanța a dispus anularea cererii reconvenționale, în temeiul art. 200 alin. (3) NCPC (fila 149), încheiere rămasă definitivă, prin respingerea cererii de reexaminare, prin Încheierea din data de 17.07.2014, pronunțată în dosar nr._ /a1, atașat.
Prin Încheierea de ședință din data de 16.10.2014, instanța a respins, ca neîntemeiate, excepțiile invocate de pârâtă, prin întâmpinare (filele 175-177 vol II).
De asemenea, a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar și în completare, precum și proba cu interogatoriul.
Răspunsurile date de reclamantă la interogatoriul propus de pârâtă sunt atașate la fila 220 vol II, pârâta neprezentându-se pentru administrarea interogatoriului propus de reclamantă.
În ședința din data de 13.11.2014, reclamanta a depus la dosar cerere modificatoare (fila 205), în ședința publică din data de 27.11.2014, instanța constatând decăzută reclamanta din dreptul de a-și modifica acțiunea, ca urmare a opoziției pârâtei (fila 229 vol II).
În aceeași ședință, instanța a încuviințat, la solicitarea pârâtei, efectuarea unei expertize contabile, având obiectivele menționate în respectiva încheiere (fila 225 vol II).
Raportul de expertiză a fost întocmit de expert H. R. V. și se află atașat la filele 230-251 vol II.
Pârâta a formulat obiecțiuni împotriva raportului de expertiză, respinse de către instanță în ședința din data de 12.02.2015.
În aceeași ședință, pârâta a solicitat administrarea unei expertize care să reanalizeze cotele de căldură, la administrarea căreia reclamanta s-a opus, iar instanța a dispus decăderea pârâtei din dreptul de a mai solicita proba cu expertiză.
Analizând cererea prin prisma motivelor invocate, mijloacelor de probă administrate și dispozițiilor legale incidente în materie, instanța reține următoarele:
Pârâta este proprietarul apartamentului nr. 28, situat în blocul F1, sc. B, din ., arondat asociației reclamante.
În această calitate, pârâta avea obligația, potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007 să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce îi revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
În scopul recuperării acestor cheltuieli, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție proprietarul care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Prin cererea introductivă, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de_,90 lei, restanțe la cotele de întreținere pentru perioada octombrie 2011 – ianuarie 2014.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâta a arătat că recunoaște pretențiile reclamantei pentru o sumă rezonabilă, corespunzătoare consumului real,invocând faptul că reclamanta încarcă nota de plată pretinzând să plătească cote de întreținere referitoare la căldură și apă (caldă și rece).
Întrucât în momentul încuviințării probatoriului, pârâta, prin apărător, a solicitat administrarea numai a probei cu expertiza contabilă, pentru a verifica consumul de apă caldă și rece, instanța a dispus administrarea unei expertize care să determine să se determine din totalul sumei de 14 269,90 lei cote de întreținere pentru perioada octombrie 2011 – ianuarie 2014, contravaloarea consumului de apă caldă și apă rece determinate de reclamantă, iar pe baza înscrisurilor depuse la dosar de către pârâtă la filele 179 – 198 din volumul nr. 2 (pe baza cărora și-a întemeiat apărarea conform căreia a prezentat reclamantei listele conținând indecșii de apă caldă și rece) care este valoarea consumului de apă caldă și apă rece în raport de indexurile prezentate de către pârâtă susținute a fi fost transmise prin poștă asociației, dar că aceasta nu le-ar fi luat în considerare.
Expertul contabil a determinat, din totalul sumei de 14 269,90 lei cote de întreținere pentru perioada octombrie 2011 – ianuarie 2014 suma aferentă consumului de apă caldă și rece pretinsă de reclamantă, ca fiind 7216,16 lei, și suma de 7201,8 lei, calculată de expert în timpul expertizei.
De asemenea, expertul contabil a determinat consumul de apă caldă și apă rece pentru perioada dedusă judecății (octombrie 2011 – ianuarie 2014), luând în calcul indexurile depuse de pârâtă la dosar (filele 179 – 198 vol II), arătând că aceste indexuri vizează numai perioada iunie-octombrie 2013, iar valoarea consumului de apă caldă și rece pentru această perioadă, ținând seama de indexurile prezentate de pârâtă, este de 515,26 lei, compusă din 372,94 lei apă rece și 142,23 lei, apă caldă.
In egală măsură, ținând seama de aceste indexuri depuse de pârâtă la dosar, conform indicațiilor instanței, expertul a determinat valoarea totală a consumului de apă rece și caldă, pentru întreaga perioadă supusă verificării, octombrie 2011 – ianuarie 2014, ca fiind de 6306,75 lei (fila 233).
Instanța urmează a ține seama de concluziile raportului de expertiză contabilă în ceea ce privește contravaloarea consumului de apă caldă și rece pentru perioada octombrie 2011-ianuarie 2014, prin luarea în calcul a indexurilor prezentate de pârâtă la dosar și atașate la filele 183, 187, 191, 195 și care vizează, așa cum a arătat și expertul, perioada iunie-octombrie 2013, față de împrejurarea că s-a făcut dovada expedierii acestora către reclamantă, precum și a faptului că reclamanta nu a ridicat corespondența de la poștă. Astfel, instanța reține că, pentru perioada iunie – octombrie 2013, consumul real de apă caldă și rece este în valoare de 515,26 lei, compusă din 372,94 lei apă rece și 142,23 lei, apă caldă.
Prin urmare, instanța constată că reclamanta a solicitat, pentru perioada octombrie 2011 – ianuarie 2014, cu titlu de contravaloarea apă caldă și apă rece, o diferență de 895,05 lei (7201,8 lei contravaloare apă caldă+apă rece calculată de reclamantă – 6306,75 lei calculată de expert), din totalul general de 14 269,90 lei cote de întreținere pentru perioada octombrie 2011 – ianuarie 2014.
Prin urmare, indiferent de neînțelegerile dintre reclamantă și pârâtă, nu este legal ca pârâta să suporte o diferență de 895,05 lei cu titlul de contravaloare apă caldă și apă rece, câtă vreme cheltuielile cu apa caldă și apa rece se sunt, potrivit art. 39 alin. (1) din HG nr. 1588/2007, cheltuieli pe consumuri individuale, astfel că acestea se determină, ca regulă, pe baza consumului real individual, urmând a se recurge la consum estimat/calcul paușal numai în situația în care proprietarul nu transmite consumul real asociației de proprietari.
Or, în speță, așa cum s-a arătat, pârâta a dovedit, în ceea ce privește perioada iunie – octombrie 2013, pârâta a depus înscrisuri din care a rezultat, fără niciun dubiu, consumul real și faptul că acest consum a fost transmis reclamantei, prin poștă, cu scrisoare recomandată, însă reclamanta nu a ridicat corespondența, astfel că acest consum trebuie luat în considerare, față de prevederile art. 39 alin. (1) din HG nr. 1588/2007.
Instanța nu a avut în vedere lista cu indexurile prezentate de pârâtă în ședința din data de 12.02.2015 (fila 254), pentru susținerea obiecțiunilor la raportul de expertiză, întrucât în privința acestor indexuri, ce vizează perioada octombrie 2011 – ianuarie 2014, adică tocmai perioada dedusă judecății, nu s-a făcut dovada, cu excepția perioadei iunie 2013 – octombrie 2013, că ele au și fost transmise reclamantei și că aceasta ar fi refuzat să le primească, astfel că nu există nicio dovadă în ceea ce privește data întocmirii acestei situații, singura dată certă a depunerii la dosarul cauzei, 12.02.2015.
Instanța consideră că dacă această situație ar fi existat, ar fi fost depusă de pârâtă odată cu indexurile din perioada iunie – octombrie 2013, așa cum i s-a pus în vedere pârâtei la termenul de judecată din data de 27.11.2014 (fila 177) ; or, depunerea acestei liste după întocmirea raportului de expertiză contabilă și observarea concluziilor acestuia, doar pentru susținerea obiecțiunilor la raportul de expertiză, nu poate fi acceptată, întrucât, altfel, oricare parte și-ar putea constitui probe, cu nerespectarea condițiilor legale în ceea ce privește propunerea și administrarea, pentru a obține răsturnarea altor mijloace de probă ce nu corespund interesului propriu.
Așa fiind, instanța va scădea din suma de 14 269,90 lei cote de întreținere pentru perioada octombrie 2011 – ianuarie 2014 numai suma aferentă consumului de apă caldă și rece pretinsă, în plus, de reclamantă, pentru perioada iunie – octombrie 2013, respectiv 895,05 lei, rezultând o diferență de 13 374,85 lei, cu titlul de cheltuieli de întreținere pentru perioada octombrie 2011 – ianuarie 2014.
Instanța reține că potrivit art. 25 alin. (1) din HG nr. 1588/2007, „cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia, după caz, în termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă.”
În speță, această obligație nu a fost îndeplinită de către pârâtă, astfel că în temeiul art. 46 din Legea nr. 230/2007, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei_,85 lei, cheltuieli de întreținere pentru perioada octombrie 2011 – ianuarie 2014, iar pentru diferența de 895,05 lei pretinsă de reclamantă, în plus, pentru consumul de apă caldă și apă rece, pretențiile reclamantei vor fi respinse, ca neîntemeiate.
Reclamanta a mai solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 7930,31 lei, penalități de întârziere, penalități pe care pârâta a considerat că nu le datorează, pentru că „litigiul este cauzat de modul nelegal, inechitabil al cheltuielilor de calcul al cotelor de întreținere, imputabil reclamantei”.
Art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 prevede că Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Prin procesul-verbal din data de 19.08.2000, pct. 3 (fila 77) a fost stabilit sistemul propriu de penalizări,la 03% pe zi, aplicabil după 30 de zile de la data afișării listei de plată.
Instanța constată acest procent de penalizări, stabilit anterior intrării în vigoare a legii nr. 230/2007, depășește maximul procentual legal, de 0,2%/zi de întârziere, prevăzut de art. 49 alin. (1) din Lege. Instanța mai constată că la determinarea sumei de 7930,31 lei, penalități de întârziere, solicitate pentru perioada octombrie 2011-ianuarie 2014, reclamanta a utilizat procentul de 0,2% pe zi, fiind astfel respectate, din acest punct de vedere prevederile art. 49 alin. (1) din legea nr. 230/2007 (fila 6).
Din concluziile raportului de expertiză contabilă rezultă că în ceea ce privește consumul real de apă caldă și apă rece (determinat prin luarea în calcul și a indexurilor depuse la dosar de pârâtă la filele 183, 187, 191, 195), penalizările sunt în cuantum de 3731,09 lei, iar reclamanta a calculat pentru aceleași cheltuieli (apă caldă și rece) penalizări în cuantum de 3867,61 lei (anexa nr. 4 a raportului de expertiză, fila 243).
Prin urmare, reclamanta a calculat, în plus, suma de 136,52 lei, penalizări de întârziere, pe care instanța o va scădea din totalul penalizărilor solicitate de reclamantă pentru perioada octombrie 2011 – ianuarie 2014, rezultând suma de 7.793,79 lei ( 7930,91 lei penalizări calculate de reclamantă – 136,52 lei suma calculată în plus pentru consumul de apă caldă și apă rece) .
Cum, în speță, pârâta nu a făcut dovada achitării cotelor de întreținere pentru perioada octombrie 2011-ianuarie 2014, obligație legală și cu executare succesivă, în raport de prevederile art. 1523 alin. (2) lit. c) din NCC, pârâta este de drept în întârziere, fiind vorba despre neîndeplinirea unei obligații cu executare succesivă pe care pârâta nu numai că a neglijat, ci a refuzat în mod repetat să și-o execute.
Ca atare, instanța o va obliga să achite reclamantei suma de 7.793,79 lei, penalizări de întârziere pentru perioada octombrie 2011-ianuarie 2014, iar pentru diferența de 136,52 lei suma calculată în plus pentru consumul de apă caldă și apă rece, pretențiile reclamantei vor fi respinse, ca neîntemeiate.
Ca neîntemeiate vor fi respinse pretențiile reclamantei și în ceea ce privește suma de 100 lei fond de rulment și 341,5 lei fond de reparații.
Pentru a hotărî astfel, instanța are în vedere că, în regulă generală, art. 46 din Legea nr. 230/2007 stabilește obligația proprietarului de a contribui la fondurile constituite de Asociația de proprietari este stabilită în art. 46 din Legea nr. 230/2007, mai sus-redat.
În ceea ce privește modul de constituire a fondului de rulment, art. 24 alin. (1) – (2) din HG nr. 1588/2007 prevede că (1) În scopul asigurării fondurilor necesare pentru plăți curente, asociația de proprietari stabilește cuantumul și cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment. De regulă, fondul de rulment se dimensionează astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociația de proprietari în anul expirat, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflației, iar în cazurile asociațiilor de proprietari nou-înființate, prin constatarea și însușirea experienței în domeniu a unor asociații de proprietari echivalente ca mărime. (2) Fondul de rulment se constituie prin plata anticipată a cotei ce revine fiecărui proprietar, potrivit hotărârii adunării generale a asociației de proprietari, iar reîntregirea fondului de rulment se face lunar, prin plata sumelor afișate pe lista de plată. Pentru încasarea fondului de rulment, casierul asociației de proprietari eliberează chitanță personalizată separată.
In conformitate cu art. 11 din Statutul Asociației (fila 45) fondul de rulment se constituie prin hotărâre a Adunării Generale a Asociației de proprietari. Reclamanta nu a prezentat instanței o astfel de hotărâre a Adunării Generale a Asociației de proprietari prin care să fi stabilit fondul de rulment în cuantum de 100 de lei și modul de colectare a acestuia de la proprietarii din condominiu pentru perioada dedusă judecății.
Susținerea reclamantei din cuprinsul precizărilor atașate la fila 104 vol I, respectiv trimiterea la art. 24 din HG nr. 1588/2007 nu este suficientă pentru a da naștere, prin sine însăși, la obligația în sarcina pârâtei de a achita suma de 100 de lei, fond de rulment, de vreme ce norma legală în discuție prevede condițiile în care se stabilește și se colectează fondul de rulment, condiții nerespectate de reclamantă.
In ceea ce privește fondul de reparații, 341,5 lei, din explicațiile depuse de reclamantă în scris (fila 8) se constată că acesta este aferent perioadei iulie 2011, august 2011, octombrie 2011 și iunie 2012 și este aferent unor lucrări de reparații efectuate la subsolul blocului, din contravaloarea cărpra pârâtei îi revine cota de 0,91% (fila 104). Instanța reține că potrivit art. 45 alin. (3) din legea nr. 230/2007, Proprietarii membri ai asociației de proprietari au obligația să aprobe și un fond de reparații anual, necesar pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune. Comitetul executiv va pregăti și va prezenta adunării generale suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea acestui fond, care se alimentează în avans, în tranșe lunare egale, prevăzute în lista de plată a cheltuielilor asociației de proprietari. Plățile pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune se vor face din fondul de reparații. Proprietarii membri ai asociației de proprietari pot aproba și alte fonduri cu caracter special.
Cu privire la modalitatea de aprobare și constituire a acestui fond, art. 24 alin. (5) din HG nr. 1588/2007 prevede că Asociația de proprietari va constitui un fond pentru repararea părților de construcții/instalații aflate în proprietate comună, fond cu perioadă de folosire limitată, care va fi depus în contul asociației de proprietari și nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a asociației de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri și cheltuieli.
In speță, reclamanta nu a făcut dovada constituirii unui astfel de fond de reparații, respectiv hotărârea adunării generale prin care s-a stabilit cuantumul și modul de colectare a acestuia pentru anul 2011 și 2012 din care fac parte lunile pentru care se solicită fondul de reparații.
Ca atare, instanța va respinge, ca neîntemeiate, capetele de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 100 lei fond de rulment și 341,5 lei fond de reparații.
În temeiul art. 451-453 NCPC, instanța va obliga pârâta să achite reclamantei suma de 1870 lei, cheltuieli de judecată, proporțional cu pretențiile admise, constând în onorariu de avocat. Astfel, pretențiile reclamantei au fost admise în proporție de 93,5%, respectiv din totalul valoric solicitat de reclamantă,_,71 lei, acesteia i s-a acordat suma de 21 168,64 lei. Prin urmare, proporțional cu pretențiile admise, din suma de 2000 de lei achitată de reclamantă cu titlu de onorariu de avocat (f. 258 vol II), instanța îi va acorda numai 93,5 %, respectiv suma de 1870 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, cererea formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. ., B, C, D, E, cu sediul în București, ., b1.F1,sector 6, în contradictoriu cu pârâta D. F. (CNP-_), domiciliată în București, în ., ., .,
Obligă pârâta să achite reclamantei:
- suma de 13.374,85 lei cheltuieli de întreținere aferente apartamentului nr. 28, ., pentru perioada octombrie 2011-ianuarie 2014;
- suma de 7.793,79 lei, penalizări de întârziere aferente aceleiași perioade.
Respinge, ca neîntemeiate, restul pretențiilor referitoare la suma de 895,05 lei, cheltuieli de întreținere, și 136,52 lei, penalizări de întârziere.
Respinge, ca neîntemeiate, capetele de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 100 lei fond de rulment și 341,5 lei fond de reparații.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 1870 lei, cheltuieli de judecată, proporțional cu pretențiile admise, constând în onorariu de avocat.
Cu drept numai de apel, de competența Tribunalului București, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.02.2015.
Președinte, Grefier,
F. – C. M. F. – C. M.
Dactilo G.M/05.03.2015
Red.F.C.M.
2 ex.
Comunicat + 2 ex V.A.M.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1374/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 1431/2015.... → |
|---|
