Plângere contravenţională. Sentința nr. 1413/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1413/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 1413/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1413
Ședința publică din data de 20.02.2015
Instanța constituita din:
P. E. L.
GREFIER Z. F.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe contestatorul B. C. în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție Locală Sector 6.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă intimata, prin consilier juridic E. D., care depune la dosarul cauzei delegația, lipsind contestatorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect plângere contravențională.
Intimata, prin reprezentant depune la dosarul cauzei desfășurător cu privire la plângerile contravenționale ale contestatorului.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat si probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe fondul cauzei.
Intimata, prin reprezentant solicită respingerea plângerii contravenționale, având în vedere că nu au fost răsturnate prezumția de nelegalitate și temeinicie a procesului verbal, solicitând a se înlătura presupusele probele ale contestatorului, atât foaia de parcurs cât si martorul audiat, având in vedere faptul că foaia de parcurs este un înscris privat întocmit pro-cauza, iar conform 324 NCPC apreciază că se impune înlăturarea depoziției martorului. Totodată, arată că a depus la dosarul cauzei toate înscrisurile întocmite de către agentul constatator, iar încercările contestatorului nu ar trebui avute in vedere, având in vedere si numărul contravențiilor săvârșite de către acesta. Pentru aceste motive solicită respingerea plângerii, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
După rămânerea in pronunțare asupra cererii, dar nu înainte de terminarea ședinței de judecată, se prezintă contestatorul, personal care depune la dosar foaia de parcurs in original, solicitând admiterea plângerii, anularea procesului verbal, având in vedere si declarația martorului audiat in cauză.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul instanței la data de 22.07.2014, sub nr._, contestatorul Bacică C. în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție Locală a Sectorului 6 București, a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 12.07.2014, ca netemeinic și nelegal și exonerarea de sancțiunea aplicată respectiv punctele de penalizare.
În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că, în data de 12.07.2014, în jurul orei 17.45, se afla pe Bolentin V. la capătul liniei de traseu de maxi taxi de transport persoane, în timp ce era staționat în B. V. cu auto marca Mercedes cu nr._ .
Contestatorul a menționat că procesul verbal este lovit de nulitate, în acest sens depunând la dosarul cauzei copie de pe foaia de parcurs și copie de pe licența de transport care arată ora plecării din B. V..
Contestatorul a invocat nulitatea procesului-verbal față de încălcarea dispozițiilor art.16 alin.1 din OG nr.2/2001, învederând că în speța de față procesul verbal nu cuprinde detalierea faptei respective, dacă s-a reținut o dovadă a susținerilor agentului constatator. Simpla afirmație că obstrucționând mijloacele de transport în comun să pătrundă în stație, fără dovezi în acest sens reprezintă un abuz al organului de constatare.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile codului rutier în vigoare.
În dovedirea plângerii, contestatorul a depus în copie următoarele înscrisuri: procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 12.07.2014, cartea de identitate, foaia de parcurs .&S, nr._, licența de traseu, graficul de circulație ., nr._.
Plângerea a fost legal timbrată.
La data de 07.10.2014, prin compartimentul registratură, intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecată, pe toate capetele de cerere, ca neîntemeiată și nesusținută.
În fapt, intimata a arătat că în data și ora menționate în cuprinsul procesului verbal, polițiștii locali din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală Sector 6, care-și desfășurau activitatea pe zona de competență, au constatat faptul că vehiculul marca Mercedes, având numărul de înmatriculare_, era oprit neregulamentar chiar în stația RATB Valea Cascadelor, respectiv la mai puțin de 25 metri de aceasta, împiedicând călătorii să se îmbarce sau să debarce din mijloacele de transport în comun.
Fapta sus-menționată constituie contravenție, fiind prevăzută de art. 142 lit. g) din H.G nr. 1391/2006 și sancționată de art. 99 alin. 2 coroborat cu art.108 alin. 1 lit. a) pct. 8 din O.U.G nr. 195/2002, și sancționată cu 3 puncte amendă, în cuantum de 270 lei și 2 puncte penalizare, care în speță se aplică in mod obligatoriu.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare contravențională, s-a apreciat că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute la art. 16 si art. 17 din O.G. nr. 2/2001- privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, fapt ce îi conferă valabilitate, iar fapta a fost corect încadrată, aceasta fiind prevăzută și sancționată de O.U.G nr. 195/2002 și H.G nr. 1391/2006.
Intimata a menționat că petentul nu a invocat cauze reale de nulitate absolută ale procesului verbal, iar eventualele cauze de nulitate relativă ale acestuia sunt condiționate de invocarea și dovedirea de către contestator a unei vătămări și a imposibilității înlăturării în alt mod decât prin anularea procesului verbal; petentul nu a indicat care ar fi aceste presupuse vătămări, nu le-a invocat și nici nu le-a susținut cu probe, astfel cum a hotărât prin Decizia nr. XXII din 19.03.2007 înalta Curte de Justiție și Casație, admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al parchetului de pe lângă ICCJ, în sensul că toate celelalte cauze de nulitate în afara celor prevăzute în mod expres și limitativ de art. 17 din OG 2/2001, atrag nulitatea relativă a procesului verbal.
Cât privește sancțiunea aplicată, intimata a considerat că aceasta se încadrează în limitele prevăzute de lege și a fost individualizată în mod legal și corect față de gradul de pericol social al faptei și împrejurările de săvârșire a acesteia, ținând cont de criteriile de individualizare ale sancțiunii prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G 2/2001, polițiștii locali aplicând amendă în cuantum de 270 lei și două puncte penalizare.
La stabilirea cuantumului amenzii agentul constatator a avut în vedere dispozițiile art. 98 din O.U.G nr. 195/2002, prin care legiuitorul a stabilit clase de sancțiuni în funcție de gravitatea faptei reținute și gradul de pericol social pe care aceasta îl prezintă.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, conform art. 34 din O.G nr. 2/2001, rezultă că acesta se bucură de o prezumție relativă de temeinicie și face dovada până la proba contrară, tăcută prin mijloacele de probă prevăzute de lege, probă care nu a fost făcută în cazul de față, iar în concluzie prezumția nu a fost răsturnată.
Din cuprinsul procesului verbal de constatare și sancționare contravențională precum și din recunoașterea din cuprinsul plângerii contravenționale, reiese faptul că autoturismul sus menționat, a fost oprit neregulamentar.
Obligația conducătorilor auto prevăzută de dispozițiile sus menționate, nu este condiționată de existența vreunui indicator rutier cu această semnificație. În speță, nu există un indicator rutier care să interzică oprirea/staționarea vehiculelor la mai puțin de 25 metri de stația mijloacelor de transport, acesta fiind o obligație general valabilă.
În ceea ce privește susținerile neîntemeiate și nesusținute ale petentului, intimata a învederat că acesta nu a invocat cauze de nulitate relativă ale acestuia (simpla eroare materială privind numărul autovehiculului nu poate atrage anularea procesului verbal ) sunt condiționate de invocarea și dovedirea de către contestator a unei vătămări și a imposibilității înlăturării în alt mod decât prin anularea procesului verbal - ( petentul nu a indicat și dovedit existența acestor presupuse vătămări și nici imposibilitatea înlăturării acestora ) - astfel cum a hotărât prin Decizia nr XXII din 19.03.2007 Înalta Curte de Justiție și Casație, admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al parchetului de pe lângă ICCJ, în sensul că toate celelalte cauze de nulitate în afara celor prevăzute în mod expres și limitativ de art.17 din OG nr.2/2001, atrag nulitatea relativă a procesului verbal.
Mai mult, la rubrica alte mențiuni, agentul constatator a notat că, deși a fost avertizat cu 15 minute înainte despre faptul că autoturismul este staționat neregulamentar, petentul nu s-a conformat și nu a deplasat vehiculul într-un loc permis.
Procesul verbal este legal întocmit, cuprinzând elementele cerute de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității, respectiv descrierea faptei, constând în oprirea neregulamentară în stația RATB ( fapta care constituie elementul material al contravenției ), data, ora și locul săvârșirii faptei, precum și marca și numărul de înmatriculare al vehiculului numele contravenientului și al agentului constatator, etc.
Intimata a menționat că se opune reindividualizării sancțiunii și înlocuirii amenzii contravenționale cu avertismentul, întrucât fapta prezintă un grad de pericol social ridicat, astfel încât legiuitorul a prevăzut un cuantum ridicat al amenzii contravenționale, precum si aplicarea obligatorie a punctelor penalizare, care de regulă sunt lăsate la aprecierea agentului constatator, precum și a măsurii ridicării vehiculului staționat neregulamentar.
S-a mai arătat că petentul nu a prezentat un cazier administrativ contravențional din care să reiasă faptul că nu a săvârșit alte contravenții.
Reclamantul nu a prezentat un cazier administrativ contravențional (istoric de rol fiscal de la DITL Sector 6 ) din care sa reiasă faptul ca nu a mai săvârșit alte contravenții.
Atitudinea petentului care nu recunoaște și nu regretă săvârșirea faptei, astfel intimata apreciază ca sancțiunea avertismentului nu își va atinge scopul și nu va împiedica pe acesta să săvârșească alte contravenții.
Pentru aceste motive, intimata a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată pe toate capetele sale ca neîntemeiată și nesusținută, având în vedere faptul că petentul nu a dovedit existența unor cauze de nulitate absolută sau a unei vătămări, cumulativ cu îndeplinirea condiției privind imposibilitatea înlăturării acesteia în alt mod decât prin anularea actului, cât și pentru faptul că nu a administrat probe concludente, pertinente și utile din care să reiasă o altă situație de fapt decât cea reținută prin actul contestat și menținerea procesului-verbal și a sancțiunilor contravenționale astfel cum au fost aplicate prin acesta ca fiind legale și temeinice.
În drept, intimata a invocat dispozițiile C. Proc. Civ., O.G nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 155/2010. O.U.G nr. 195/2002, H.G nr. 1391 2006, si a tuturor celorlalte acte normative menționate în cuprinsul prezentei întâmpinări și a actelor contestate.
Intimata a anexat, în copie, procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 12.07.2014, confirmarea de primire, foaia de parcurs.
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri și proba testimonială cu declarația martorului I. G. F. (fila 49 dosar).
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/12.07.2014 (fila 7), contestatorul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 99 alin. 2 coroborat cu art. 108 alin. 1 lit. a din O.U.G. nr. 195/2002, raportat la art. 142 lit. g din R.A.O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se în sarcina sa faptul că la data de 16.07.2014 ora 07.55, a oprit voluntar auto marca Mercedes-Benz cu numărul de înmatriculare_ în stația mijloacelor de transport public local RATB Valea Cascadelor pentru a aștepta călători, reținându-se, totodată, că stația RATB este marcată și semnalizată prin indicator și marcaj, prin modul de oprire fiind îngreunată . autobuzelor RATB.
Contestatorului i-a fost aplicată amendă în cuantum de 270 lei.
Analizând plângerea, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Instanța constată că nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 este de natură a atrage nulitatea relativă a procesului-verbal numai dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act. Având în vedere faptul că, în cauză, fapta a fost descrisă în mod complet, fiind indicate și locul săvârșirii faptei, modalitatea staționării precum și că au fost administrate probe cu privire la împrejurările referitoare la fapta descrisă în procesul-verbal, probe care vor fi avute în vedere de către instanță cu ocazia analizării temeiniciei procesului-verbal, instanța apreciază că acest motiv de nelegalitate nu este întemeiat.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit. O interpretare contrară nu poate fi primită, având în vedere rațiunea care stă la baza recunoașterii unei asemenea valori probatorii, respectiv împrejurarea că în cuprinsul procesului-verbal de contravenție sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat, se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din modul în care este reglementată procedura plângerii contravenționale.
Potrivit dispozițiilor art. 33 și art. 34 din OG 2/2001, instanța, odată învestită cu soluționarea unei plângeri contravenționale, este obligată să verifice, pe baza materialului probator administrat în cauză, legalitatea și temeinicia actului atacat.
Astfel, procesul-verbal de contravenție nu face dovada absolută a aspectelor consemnate în conținutul său, prezumția de temeinicie având caracter relativ, persoana sancționată având posibilitatea de a propune probe din care să rezulte o altă situație de fapt.
Instanța apreciază că, prin recunoașterea faptului că procesul-verbal de contravenție, încheiat pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, face dovada situației de fapt consemnate în cuprinsul său, până la dovada contrară, și a posibilității persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară, nu numai că nu este cu nimic încălcată prezumția de nevinovăție a persoanei sancționate, dar se realizează și un echilibru între interesul general, al statului, în reglementarea măsurilor privind constatarea contravențiilor și interesul particular.
Instanța nu poate reține declarația martorului I. G. F. pentru stabilirea situației de fapt (fila 49) având în vedere faptul că martorul a fost sancționat contravențional la rândul său pentru o faptă asemănătoare cu cea reținută în sarcina contestatorului, aceștia fiind și colegi de serviciu.
În ceea ce privește foaia de parcurs aflată la fila 8 verso, instanța constată că aceasta se referă la un alt autovehicul decât cel condus de către contestator la data sancționării sale, și anume la autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ și nu_ .
În consecință, afirmațiile contestatorului potrivit cărora nu a încălcat regulile de circulație, nu sunt susținute de probele administrate în cauză astfel încât, având în vedere și dispozițiile art. 249 Cod procedură civilă, nu pot fi reținute de către instanță.
Mai mult, instanța constată că, la data de 16.07.2014, contestatorul a fost sancționat contravențional pentru aceeași faptă, astfel cum rezultă din sentința civilă nr. 8297/07.11.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._ (filele 45-47), contestatorul obișnuind, astfel, să staționeze în modalitatea evidențiată în procesul-verbal contestat în prezenta cauză.
În consecință, instanța constată că, din probele administrate în cauză, nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal contestat, apreciind că în mod corect a fost reținută în sarcina contestatorului săvârșirea contravenției prevăzute de art. 99 alin. 2 corob cu art. 108 alin. 1 lit. a din OUG 195/2002, raportat la art. 142 lit g din RAOUG 195/2002.
Având în vedere toate aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal de contravenție contestat a fost legal și temeinic întocmit, și, în consecință, urmează a respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de B. C., cu domiciliul în B. V., . G. în contradictoriu cu DIRECȚIA G. DE POLIȚIE LOCALĂ A SECTORULUI 6 BUCUREȘTI, cu sediul în București, ., sector 6, ce neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. L.E./Thred. F.Z./2015
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1326/2015. Judecătoria... → |
|---|
