Pretenţii. Sentința nr. 229/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 229/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 16-01-2015 în dosarul nr. 229/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 229
Ședința publică din data de 16.01.2015
Instanța constituita din:
P. E. L.
GREFIER Z. F.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții privind pe reclamanta . prin Rowex Insolvency IPURL în contradictoriu cu pârâta ..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect pretenții.
Instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, având in vedere lipsa părților.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect pretenții, aflându-se la primul termen de judecată.
Instanța constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei in lipsă.
Instanța in baza art. 131 NCPC constată că este competentă general, material si teritorial să soluționeze prezenta cerere, potrivit art. 94 lit. j NCPC si art. 107 alin. 1 NCPC.
Instanța in baza art. 238 NCPC față de obiectul cererii estimează durata cercetării procesului la un an.
Instanța invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune și rămâne in pronunțare asupra acesteia.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.09.2014 sub nr._, reclamanta . prin Rowex Insolvency IPURL, în contradictoriu cu pârâta ., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1.287,81 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate și neachitate de aceasta din urmă.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în baza comenzii comerciale a pârâtei de astăzi, . a livrat acesteia bunuri în valoare de 4.153,94 lei, marfa livrată pârâtei constând în: Disc metal K115 x 1 (200 bucăți), K115 x 1,6 (150 bucăți), K125 x 1 (300 bucăți), K125 x 1,6 (150 bucăți), K115 x 2,5 (75 bucăți), K125 x 2,5 (50 bucăți) și K230 x 1,9 (100 bucăți), Rola ABR KG 80 (2 bucăți), KG 100 (3 bucăți), KG 120 (3 bucăți), KG 150 (2 bucăți), KG 180 (2 bucăți), fiind emisă, în acest sens, factura fiscală nr. GG0004619/19.07.2010, cu suma de 3.560,97 lei (încasată parțial); Diblu polistiren 10 x 160 500/bax (5 bucăți), Banda hârtie 50 mm (72 bucăți), fiind emisă, în acest sens, factura fiscală nr. GG0004645/30.07.2010, cu suma de 592,97 lei.
Cu toate că . și-a executat integral și corespunzător obligațiile asumate contractual față de pârâtă, până la data întocmirii prezentei cereri de chemare în judecată, pârâta are un sold restant față de firma G. G. SRL în cuantum de 1.287,81 lei, debit care provine din neplata la termen a facturilor fiscale mai sus indicate.
Pe de altă parte, reclamanta a menționat că toate produsele comandate de pârâtă, au fost livrate acesteia, fără obiecțiuni, dovadă în acest sens fiind lipsa oricărei corespondențe prin care să se invoce deficiențe ale mărfii achiziționată de pârâtă.
Reclamanta a menționat că lichidatorul judiciar al firmei G. G. SRL a încercat soluționarea pe cale amiabilă a prezentului litigiu, prin comunicarea unei somații care, însă, a rămas fără nici un răspuns din partea pârâtei.
De asemenea, fiind o acțiune în pretenții introdusă de lichidatorul judiciar, prezenta cerere de chemare în judecată este scutită de la plata taxelor de timbru și timbru judiciar, în conformitate cu prevederile art. 115 din Legea nr. 85/2014.
În concluzie, față de toate aceste aspecte, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata debitului restant în cuantum de 1.287,81 lei.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1350, art. 1516, art. 1518 Noul Cod Civil, art. 64, lit. g și art. 115 din Legea nr. 85/2014 și orice altă dispoziție legală incidentă.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, facturile nr. GG0004619 din data de 19.07.2010, GG_ din data de 30.07.2010, furnizare informații date de identificare ONRC, cu privire la societatea pârâtă și confirmare de primire.
La data de 14.10.2014, prin compartimentul registratură, reclamanta a depus la dosar precizările solicitate de instanță conform rezoluției din data de 25.09.2014.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Pârâta nu a formulat întâmpinare în cauză.
Analizând excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța o apreciază ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:
Instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 4 N.C.civ., prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit. În consecință, prescripția dreptului material la acțiune privind plata contravalorii facturilor fiscale nr. GG_/19.07.2010 (fila 5) și nr. GG_/30.07.2010 (fila 6) este supusă dispozițiilor legale cuprinse în Decretul nr. 167/1958.
Conform art. 3 din Decretul nr. 167/1958, termenul prescripției este de 3 ani, iar potrivit art. 7 al aceluiași act normativ, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită, în cauză la data scadenței fiecărei facturi, și anume la data emiterii fiecărei facturi în lipsa indicării unei alte scadențe.
Prin urmare, față de dispozițiile art. 1 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescripție al dreptului material la acțiune privind plata sumei de 1.287,81 lei s-a împlinit anterior introducerii cererii de chemare în judecată (23.09.2014), și anume s-a împlinit la data de 19.07.2013 respectiv la data de 30.07.2013.
În ceea ce privește plata parțială invocată de către reclamantă cu privire la factura fiscală nr. GG_/19.07.2010, instanța constată că plata parțială nu reprezintă o recunoaștere a pretențiilor reclamantei decât în măsura sumei deja achitate. Mai mult, instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada datei unei asemenea plăți parțiale deși sarcina probei îi incumba sub acest aspect.
Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția și, în consecință, va respinge cererea ca fiind prescrisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Respinge cererea formulată de reclamanta . prin Rowex Insolvency IPURL cu sediul în București, . G. V. nr. 16-18, etaj 1, apartament 2, sector 4, în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în București, .. 11, ., etaj 5, apartament 35, sector 6, ca fiind prescrisă.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.EL/Thred.MV/2015
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 271/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 226/2015. Judecătoria... → |
|---|
