Pretenţii. Sentința nr. 3642/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3642/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 18-05-2015 în dosarul nr. 3642/2015
DOSAR NR. _
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3642
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.05.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: T. I. L.
GREFIER: T. C.-I.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții privind pe reclamantul N. M. și pe pârâții S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, . SA.
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 04.05.2015, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acel termen, când instanța – pentru motivele consemnate în încheierea de dezbateri - a amânat pronunțarea la data de azi, 11.05.2015, hotărând după cum urmează:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 20.10.2014, sub nr._, reclamantul N. M. a chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, . SA, M. București prin Primar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la plata unei juste despăgubiri în valoare de 6000 lei pentru prejudiciul cauzat prin exercitarea dreptului de uz si de servitute asupra terenului aflat în proprietatea reclamantului, prejudiciu constând în lipsa de folosința a terenului situat în București, Bld. Anul 1864, nr.70A, prin amplasarea punctului de transformare energie electrica PT1308, pe o suprafața de 11,4 mp; la plata despăgubirilor morale în valoare de 6000 lei, pentru prejudiciul cauzat sănătății reclamantului, ca urmare a emisiilor radio-active ale punctului de transformare energie electrica PT1308; obligarea pârâtei . “SA să-i furnizeze energie electrică în mod gratuit, pe toata perioada exercitării dreptului de uz și de servitute asupra terenului, precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a menționat că prin certificatul de Legatar nr.68, autentificat la BNP “L.Lese si R.I.C.” la data de 9.11.2012,, în calitate de moștenitor legal si testamentar al soției sale N. V. C. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, Bld.Anul 1864, nr.70 A, imobil compus din teren în suprafața de 300mp si construcție, terenul fiind înscris în Cartea Funciara nr._, cu nr. cadastral_ si nr._-C1. A arătat că terenul a fost dobândit de soția sa prin certificatul de moștenitor nr.7/19.01.2004, de la tatăl său S. I., fiind atribuit în deplina proprietate si posesie prin Actul de partaj voluntar autentificat sub nr.993/1.04.2004.
Reclamantul a precizat că pe terenul sus menționat a fost amplasat un punct de transformare energie electrica-PT1308, încă din anul 1964, pentru care nu au fost plătite niciodată despăgubiri, si care a început să se degradeze în timp. A menționat ca de la data când soția sa a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului prin actul de partaj voluntar menționat, ca urmare a degradărilor suferite si a lipsei de întreținere ,punctul de transformare, aflându-se într-o stare de funcțiune precară a pus de mai multe ori în pericol întregul imobil si chiar imobilele învecinate. În urma cu câțiva ani punctul de transformare a luat foc, fără ca răspunderea pentru prejudiciile cauzate sa fie asumată de societatea în a cărei administrare se afla punctul de transformare.
Pe lângă aceste aspecte a precizat că suprafața de teren pe care este amplasat punctul de transformare nu mai poate să fie utilizata de reclamant, dreptul de folosința asupra acestei suprafețe de teren, ca prerogativa a dreptului de proprietate fiind restrâns. Astfel, dreptul de proprietate asupra terenului exista doar formal, exercitarea acestuia fiind limitata prin constituirea si exercitarea dreptului de uz si servitute în vederea satisfacerii interesului general, si anume prin alimentarea unei zone cu energie electrica, în detrimentul interesului privat al reclamantului. Reclamantul a precizat că dreptul de folosința al acestuia nu a fost restrâns numai pentru suprafața de 11,4 mp, ci pe o suprafața de teren mult mai mare, care nu mai poate să fie utilizata în scop productiv. Deși dreptul de dispoziție teoretic poate sa fie exercitat, în mod practic, atât timp cât terenul nu este liber de sarcini, si acest drept este limitat. După cum se apreciază în jurisprudența CEDO, se reduce semnificativ posibilitatea practica de exercitare a dreptului de proprietate, printr-o sarcina excesiva si împovărătoare, dreptul devenind practic afectat în însăși substanța sa.
Reclamantul a menționat că prejudiciul său nu se rezuma doar la un prejudiciu material, existând si un prejudiciu moral, prin faptul ca sănătatea acestuia este si poate fi afectata de radiațiile emise de punctul de transformare, care reprezintă o sursa de pericol permanenta, continuă pentru sănătate, putând produce în timp efecte nocive, prin cauzarea unor boli care pot conduce chiar la deces.
După cum apreciază si în jurisprudența CEDO, “In vederea respectării principiului echității si al dreptului proprietarului la respectarea bunurilor sale este obligatorie ) acordarea unor despăgubiri care sa acopere prejudiciul suportat de proprietar pentru restrângerea prerogativelor recunoscute de codul civil”. Conform art.44 alin 5 din constituție pentru lucrări de interes general, autoritatea publica este obligata sa îl despăgubească pe proprietar pentru daunele aduse solului, subsolului, plantațiilor, construcțiilor si pentru orice alta daună.
În consecința, față de toate aceste aspecte consideră că se impune obligarea pârâtelor la plata unei despăgubiri juste, atât materiale cât si morale, astfel cum au fost solicitate.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile prevăzute de art.621 c.civ, art.1357 Cod civil, art. 194 si urmat. N.C.pr.civ.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: sentința civilă nr.5451/25.11.1991 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr.7148/1991, certificat de moștenitor nr.7/19.01.2014, act de partaj voluntar nr.999/01.04.2004, certificat de legatar nr.68/09.11.2012.
La data de 07.11.2014, prin compartimentul registratură, reclamantul a depus la dosar precizările solicitate de instanță prin rezoluția din data de 22.10.2014.
Prin același compartiment la data de 22.12.2014, pârâta E. Distribuție Muntenia SA, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Pe cale de excepție, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere faptul că promovarea unei acțiuni în justiție presupune, pe lângă celelalte condiții, existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv, în raportul juridic dedus judecății, este evident faptul că aceasta condiție nu este îndeplinită atâta vreme cât pârâta nu susține faptul că ar avea calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra terenului în cauză, motiv pentru care a solicitat admiterea excepției și respingerea acțiunii ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă, atâta vreme cât terenul pe care este amplasată capacitatea energetică se află în proprietatea E., pentru care s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea reclamantului, a fost și este grefat de un drept de proprietate publică al statului recunoscut de lege.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că astfel cum rezulta din certificatul de legatar nr. 68/09.11.2012 emis de notar public R. I. C. din actul de partaj voluntar încheiat la 01.01.2004 intre S. S., N. Veronia C. (soția reclamantului) si Badukscu M., precum si din celelalte acte anexate acțiunii, dat fiind cadrul legislativ incident, este evident ca reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în cauza ulterior datei Ia care capacitatea energetica a fost date în folosința, iar regimul juridic al. terenului preluat prin celelalte acte normative, inclusiv prin Legea 123/_, era deja stabilit ca aparținând proprietății publice a statului.
Postul de transformare PT1308, edificat si pus în funcțiune în anul 1964, asa cum rezulta din fisa de inventar nr,_, anexata în copie, face parte din capacitățile energetice ce au fost edificate si puse în funcțiune în contextul juridic a legislativ al regimului socialist, iar terenurile pe care au fost amplasate nu aparțineau proprietarului de astăzi.
Așadar, terenul proprietatea reclamantului este afectat de o capacitate energetică, însă aceasta fiind edificata si pusa în funcție cu mult timp în urma, respectiv în anul 1964, orice persoana care a cumpărat/moștenit/primit la un moment dat acest teren și l-a acceptat ca atare, este obligată să respecte sarcina existenta pe acel teren, atâta timp cât capacitățile energetice sunt de interes generat, de deservind utilitatea publică.
În acest sens, legislația incidentă sectorului energetic a clarificat situația terenurilor pe care sunt amplasate aceste capacitați.
Astfel, potrivit prevederilor art. 44 alin. 4 din Legea nr. 323/2912 "terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la . prezentei legi, sunt si rămân în proprietatea publica a statului.
Din acest punct de vedere, distincția între capacitățile energetice existente la . legii si cele înființate ulterior acestui moment este clara si sub aspectul regimului juridic al terenurilor pe care sunt amplasate.
În speța, este de reținut ca terenul pe care este situată capacitatea energetică în cauză face parte din proprietatea publică a statului, iar capacitățile energetice sunt bunuri de interes general prin ele realizând-se serviciul public de distribuție a energiei termice ce constituie obiectul principal de activitate al EDM, concesionat de stat prin contractul de concesiune, în baza căruia societatea poate achita cu titlu de redevență 1% din tariful de distribuție a energiei electrice aplicat la totalul cantității energiei distribuită pe an.
Aceste limite au fost stabilite prin legea nr.123/2012 a energiei și gazelor naturale, în concordanță cu dispozițiile art.44 alin.7 din constituție.
De altfel, și drepturile de uz și servitute instituite prin lege în favoarea operatorului de distribuție, având ca obiect utilitatea publică, limitările fiind instituite prin art.12 alin.2 din legea nr.123/2012.
Față de solicitarea obligării societății la plata unei despăgubiri reprezentând prejudiciul cauzat pentru exercitarea dreptului de uz și servitute asupra terenului, pârâta a învederat că art.12 alin.9 din Legea nr.123/2012 instituie doar obligația de plată a unor despăgubiri și numai în cazul în care se produc pagube proprietarilor cu ocazia intervențiilor pentru retehnologizare, reparații, revizii sau avarii, nicidecum indemnizații pentru exercitarea dreptului de servitute asupra terenului.
În aceste condiții, numai în cazul în care s-ar produce un prejudiciu cu ocazia intervențiilor la rețeaua electrică, reclamantul ar putea beneficia de plata unei sume de bani cu titlu de despăgubiri.
În concluzie, reclamantul ar avea dreptul la despăgubiri doar dacă, în cazul intervențiilor la capacitatea energetică în speță, EDM i-ar produce un prejudiciu și nicidecum la plata unei sume pentru exercitarea dreptului de uz și servitute asupra terenului de către EDM, drept care se exercită în temeiul legii ce reglementează sectorul energetic.
Prin urmare, simpla exercitare a drepturilor de uz și servitute, instituite prin lege de către EDM nu poate produce prin ea însăși pagube, deoarece exercitarea unui drept în limitele legii nu poate vătăma pe nimeni, iar p de altă parte, reclamantul nu a invocat și nu a făcut dovada producerii vreunei pagube.
În plus, pârâta nu poate fi obligată la prestarea unui astfel de serviciu, întrucât, în calitate de operator de distribuție a energiei electrice, titular de licență de ANRE pentru prestarea serviciului public de distribuție, E. Distribuție Muntenia SA este cea care desfășoară doar activitatea de distribuție a energiei electrice, nefiind autorizată să desfășoare și activitatea de furnizare a energiei electrice.
Referitor la afirmațiile reclamantului în sensul că sănătatea i-ar fi afectată de emisiile radioactive ale postului de transformare, pârâta a solicitat să se aibă în vedere faptul că sunt doar simple alegații fără suport și fără nicio probă în acest sens.
Pe cale de consecință, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art.205 și urm. Cod procedură civilă.
La data de 29.12.2014, prin compartimentul registratură, pârâtul M. București prin Primar General a depus întâmpinare și cerere de chemare în garanție a . SA, în calitate de chemat în garanție, astfel ca în situația admiterii cererii principale si va fi obligat M. București la plata sumelor solicitate prin acțiune, sa se dispună obligarea chematului în garanție la plata sumelor solicitate de către reclamant, reprezentând despăgubiri pentru servitute si daune morale, inclusiv cheltuieli de judecata.
În raport de situația de fapt si cea de drept, pârâtul a invocat si solicita admiterea următoarei excepției lipsei calității procesuale pasive a Municipiului București prin Primarul General, având în vedere că nu este proprietarul punctului de transformare a energiei electrice PT1308, amplasat pe terenul reclamantului, astfel ca nu se justifica calitatea acestuia procesuala în prezenta cauza. Proprietarul punctului de transformare a energiei electrice este . SA.
Pe fond, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondate pentru următoarele motive:
Una dintre limitele dreptului de proprietate privata este dreptul de trecere pentru utilități publice, prevăzut art.621 c.civ. „Dreptul de trecere pentru utilități
(1) Proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a rețelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeași zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor și a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum și a oricăror alte instalații sau materiale cu același scop.”
Aceasta limita legala a dreptului de proprietate privata este reglementari si prin Legea energiei electrice nr.318/2003, conform art.16 alin.2 care prevede ca „Asupra terenurilor și bunurilor proprietate publica sau privată a altor persoane fizice sau juridice și asupra activităților desfășurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacității energetice, titularii autorizațiilor de înființare și titularii licențelor beneficiază, în condițiile legii, pe durata lucrărilor de realizare și retehnologizare, respectiv de funcționare a capacității energetice, de următoarele drepturi:
a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării sau retehnologizării capacității energetice, obiect al autorizației;
b) dreptul de uz pentru asigurarea funcționarii normale a capacității, obiect al autorizației de înființare, pentru reviziile, reparațiile și intervențiile necesare.”
Luând în considerare reglementările menționate este vorba de caracterul de utilitate publica a amplasamentului paratei . SA. Astfel, dreptul de uz al acestuia se extinde pe toata durata existentei amplasamentului punctului de transformare a energiei electrice.
Pârâtul a solicitat să se aibă în vedere si art.20 din Constituția României si Cauza C. si alții împotriva României.
Referitor la daunele morale, pârâtul a solicitat respingerea acestora:
Acordarea daunelor morale este apreciată exclusiv de instanță, în urma administrării unui probatoriu adecvat care să dovedească prejudiciul moral suferit de reclamante. Acestea nu au fost dovedite.
Consideră că reclamantul nu a făcut dovada existenței faptei ilicite, a vinovăției și a raportului de cauzalitate dintre fapta și consecința ei, pentru a fi angajată răspunderea delictuala civila.
Prin urmare acordarea daunelor morale, daca este admisibila, ca urmare a clasificării dihotomice a prejudiciului, trebuie să-și găsească suportul în prejudiciul moral suferit.
Aceasta presupune în primul rând un probatoriu adecvat din care să rezulte existența prejudiciului moral, întinderea sa și gravitatea măsurii abuzive, sau cel puțin toate acestea să poată fi prezumate, lucru care în cauză nu s-a realizat.
Cuantumul daunelor se stabilește față de noțiunea de” prejudiciu cert" adică a cărui existență este neîndoielnică și a cărui întindere poate fi sigur stabilită. Daunele morale sunt prejudiciile cauzate unei persoane, constând în suferințe de ordin psihic. Normele eticii si echitații interzic în principiu acordarea de despăgubiri materiale pentru daune morale, deoarece durerea sufleteasca este incompatibila cu un echivalent bănesc. Instanța nu a arătat în nici un fel modalitatea în care a realizat cuantificarea daunelor morale, fiind vorba doar de aprecieri pur subiective, imposibil de controlat judiciar, iar cuantumul acestora, oricum, nu a fost justificat si nici argumentat în mod corespunzător atât de către reclamând si nici de către instanța de fond.
Sub aspectul prejudiciului moral, reclamanta nu a demonstrat prejudiciul (dimensiunea suferințelor sale) în așa fel încât să se justifice suma pretinsa, ca reparație, cu acest titlu. Probele administrate nu au relevat împrejurări legate de implicațiile morale, de implicațiile pe plan afectiv. în concret, cuantumul daunelor morale acordate trebuie să aibă efecte compensatorii și nu Constituie venituri nejustificate acordate reclamantei, întrucât potrivit art. 1385 alin.2 Cod civil.
În situația admiterii acțiunii, pârâtul a solicitat solicitam să se aibă în vedere faptul că cuantumul daunelor morale a fost supraevaluat.
Potrivit considerentelor expuse, criticile aduse întemeiate sub aspectul întinderii prejudiciului, urmând sa se constate ca regulile de evaluare a prejudiciului moral trebuie sa fie Unele care sa asigure o satisfacție morala, pe baza unei aprecieri în echitate. Raportat la împrejurările spetei, o statuare în echitate, care să asigure reparația morala si nu una având exclusiv scop patrimonial impune concluzia caracterului exorbitant al cuantumului despăgubirilor stabilite de către instanța de fond, nefundamentate si nedovedite. Totodată, în absenta unor criterii pe baza carura să se poată realiza o cuantificare obiectiva a daunelor morale, acestea se stabilesc în raport cu consecințele negative suferite de reclamant, importanta valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost concepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectata situația familiala, profesionala si sociala.
În cuantificarea prejudiciului moral, aceste condiții sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile pe o bază echitabila corespunzătoare prejudiciului real si efectiv produs reclamantului, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără justa cauză a celui care pretinde dau ne morale.
În acest sens este si criteriul general evocat de CEDO consta în aceea ca despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusa, având în vedere totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea si gravitatea atingerii adusă acestora.
În situația daunelor morale datorita naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exacta a acestora în bani nu este posibila, întinderea despăgubirilor realizându-se prin apreciere raportata la elementele de fapt.
Pârâtul apreciază că reclamantul trebuie sa identifice punctual, inacțiunea sau acțiunea ilicita cauzatoare de prejudicii de ordin moral, sa dovedească legătura de cauzalitate dintre elementele menționate, sa dovedească săvârșirea cu vinovăție a faptei ținând cont de specificul relației dintre instituție si angajații săi, sa cuantifice si sa probeze prejudiciul suferit.
F. de aceste considerente pârâtul a solicitat respingerea acțiunii fiind îndreptata împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva, iar pe fond ca neîntemeiata, iar în caz contrar, admiterea cererii de chemare în garanție si obligarea chematul în garanție la plata sumelor pretinse si a cheltuielilor de judecata.
Referitor la cererea de chemare în garanție a . SA acesta trebuie obligat la plata sumelor pretinse de către reclamant, deoarece acesta este proprietarul punctului de transformare a energiei electrice.
În situația în care se va admite acțiunea, pârâtul a solicitat obligarea chematului în garanție la plata sumelor la care M. București ar fi obligat precum si la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul litigiu.
În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art.72-74 N.C.proc.civ, art.205 N.C.proc.civ.
La data de 20.01.2015, prin compartimentul registratură, reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul M. București prin Primar, însoțită de un set de înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4096/30.05.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2010, rămasă definitivă prin respingerea recursului, s-a respins acțiunea în revendicare formulată autoarea reclamantului (astfel cum rezultă din certificatul de legatar nr. 68/09.11.2012) având ca obiect lăsarea în deplină proprietatea și posesie terenul în suprafață de 11mp situat în ., sector 6 pe care se află amplasat un punct de transformare a energiei electrice PT 1308 aflat în proprietatea pârâtei . SA. Instanța a reținut cu această ocazie, aspect ce intră în puterea de lucru judecat, faptul că autoarea reclamantului este proprietara terenului, iar pârâta . SA beneficiază de un drept de uz și servitute cu titlu gratuit.
Instanța constată, prin raportare la dispozițiile art. 12 din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, faptul că exercitarea drepturilor de uz și de servitute se face cu titlu gratuit doar în măsura în care au ca obiect proprietatea statului și a unităților administrativ-teritoriale afectate de capacitățile energetice se realizează. În schimb, astfel cum prevede alin. 5 al aceluiași articol exercitarea drepturilor de uz și de servitute asupra proprietăților private afectate de capacitățile energetice, care se vor realiza după . prezenței legi, se face în conformitate cu regulile procedurale privind condițiile și termenii referitori la durata, conținutul și limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenție-cadru, precum și pentru determinarea cuantumului indemnizațiilor, a despăgubirilor și a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenția-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.
Prin urmare, instanța constată că, prin lege, se prezumă crearea unor prejudicii proprietarilor terenurilor ce fac obiectul unei astfel de drept de uz și servitute. Instanța constată că încheierea unei convenții cu titularii de licențe și autorizații reprezintă o modalitate de evaluare convențională a prejudiciului, iar nu izvor al dreptului proprietarului terenului proprietate privată, motiv pentru care apreciază că lipsa uneia astfel de convenții între părți nu afectează dreptul la despăgubiri al reclamantului.
Instanța constată că această obligație de despăgubiri incumbă celui care îi profită dreptul de servitute și uz, respectiv în cazul de față pârâtei . SA care este și proprietara punctului de transformare a energiei electrice PT 1308. Pentru aceste considerente, instanța va respinge cererea îndreptată împotriva S. R. ca neîntemeiată.
Cu privire la cuantumul acestui prejudiciu, instanța reține din completările la raportul de expertiză tehnică efectuat între părți în dosarul nr._/303/2010 media lunară a contravalorii lipsei de folosință pentru suprafața de teren ocupată de transformatorul PT 1308 o medie de 330 lei/lună în cei patru ani ce au făcut obiectul expertizei. În aceste condiții, raportat la această valoare și la perioada de timp în care reclamantul era îndreptățit să primească despăgubiri, respectiv 3 ani înainte de momentul introducerii cererii de chemare în judecată, deci 36 de luni, instanța constată că suma solicitată de reclamant cu titlu de despăgubiri este proporțională cu prejudiciul suferit de acesta având în vedere valoarea lipsei de folosință a terenului.
Instanța reține că repararea prejudiciului se poate face conform dispozițiilor legii civile în natură sau prin echivalent. Instanța constată că în cazul existenței unui drept de uz și servitute recunoscut pârâtei . SA repararea în natură a prejudiciului, respectiv eliberarea spațiului ocupat de transformator nu este posibilă, astfel cum rezultă din efectele puterii de lucru judecat a sentinței civile nr. 4096/30.05.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2010. Reparația prin echivalent presupune acordarea unor sume de bani cu titlu de daune, astfel cum a solicitat și reclamantul. Pârâta nu poate fi obligată, în lipsa unui acord al acesteia, la furnizarea energiei electrice în mod gratuit, deoarece prin aceasta s-ar încălca principiul autonomiei de voință al acesteia fără a exista o dispoziție legală care să permită limitarea acestui principiu. Pe cale de consecință, instanța va respinge cererea de obligare a pârâtei . SA de a furniza reclamantului energie electrică în mod gratuit pe toată perioada exercitării dreptului de uz și de servitute, ca neîntemeiată.
Cu privire la daunele morale solicitate de către reclamant, instanța constată că acesta nu a făcut dovada existenței prejudiciului cauzat sănătății și nici legătura de cauzalitate între acesta și emisiile radio-active ale punctului de transformare, motiv pentru care va respinge această cerere ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată împotriva pârâtului S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sect. 5, ca neîntemeiată.
Admite în parte cererea formulată de reclamantul N. M., CNP_4, domiciliat în București ..70A, sector 6 în contradictoriu cu pârâta . SA, cu sediul în București, ..41-43, sector 1.
Obligă pârâta . SA la plata către reclamant a sumei de 6.000 reprezentând daune-interese pentru contravaloarea lipsei de folosință ca urmare a exercitării dreptului de uz și servitute prin amplasarea punctului de transformare energie electrică PT1308.
Respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 3648/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Pretenţii. Sentința nr. 3650/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
