Pretenţii. Sentința nr. 5002/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 5002/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 5002/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 5002

Ședința publică din data de 23.06.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. G.

GREFIER: Ș. G.

Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. T.S.A. S. S.R.L. PRIN ADMINISTRATOR AMANOLESEI S. în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S. TELECOM S.R.L. având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta, prin reprezentant convențional, avocat D. A. L., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2015, aflată la dosarul cauzei, fila 73 și pârâta, prin reprezentant convențional, avocat S. Clotilda, în baza delegației de substituire care se depune la dosarul cauzei în ședință publică.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită și s-a atașat dosarul_/303/2013.

Instanța acordă cuvântul asupra competenței privind soluționarea cauzei.

Reclamanta, prin avocat, având în vedere dispozițiile art. 94 și art. 107 C.pr.civ. menționează că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă să soluționeze cererea de chemare în judecată.

Pârâta, prin avocat, precizează că instanța este competentă să soluționeze cauza dedusă judecății.

Instanța, verificând competența conform art.131 alin.1 C.pr.civ.,constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial în temeiul art.94 pct.1, lit. j, art.107 alin.1 C.pr.civ. coroborat. cu HG. nr.337/1993.

Instanța acordă cuvântul asupra excepției de netimbrare a cererii de chemare în judecată invocată de către pârâtă prin întâmpinare.

Pârâta, prin avocat, depune în ședință publică dovada achitării onorariului de avocat precum și extras de pe portalul instanțelor de judecată cu privire la soluția dată în dosarul_/303/2013, menționând că a fost pronunțată o hotărâre pronunțată cu privire la obiectul prezentei cauze. De asemenea menționează că, în urma studierii dosarului, a constatat că cererea de chemare în judecată a fost timbrată corespunzător, motiv pentru care nu insistă în susținerea excepției netimbrare.

Reclamanta, prin avocat, solicită respingerea excepției de netimbrare a cererii de chemare în judecată având în vedere faptul că a fost achitată taxa judiciară de timbru în cuantumul stabilit de către instanță.

Instanța ia act de renunțarea la excepția netimbrării cererii de chemare în judecată invocată de către pârâtă.

Instanța acordă cuvântul asupra excepției lipsei calității de reprezentant invocată de către pârâtă.

Pârâta, prin avocat, menționează că la dosarul cauzei nu a fost depusă dovada calității de reprezentant legal al reclamantei precum și dovada calității de reprezentat convențional, nefiind depus nici contractul de asistență juridică a avocatului care a semnat cererea de chemare în judecată.

Reclamanta, prin avocat, menționează că sunt depuse toate dovezile din care rezultă atât calitate de reprezentant legal cât și a calității de reprezentant convențional și depune în ședință publică certificat ONRC.

Instanța aduce la cunoștința pârâtei că din certificatul ONRC depus rezultă calitatea de reprezentant legal al reclamantei arătând că cererea de chemare în judecată a fost însușită de către Amanolesei Ș., reprezentantul legal al reclamantei.

Pârâta, prin avocat, precizează că cererea de chemare în judecată a fost semnată de către un domn avocat care a renunțat, motiv pentru care lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant.

Reclamanta, prin avocat, solicită respingerea excepției invocate de către pârâtă.

Instanța respinge excepția lipsei calității de reprezentant, având în vedere că reclamanta, prin reprezentant legal Amanolesei S. a făcut dovada calității sale în condițiile art.151, alin.4 Cod proc. civ. și-a însușit conținutul cererii de chemare în judecată, formulată de mandatarul avocat, M. L. cu extrasul ONRC, în care este menționată imputernicirea sa, iar la dosarul cauzei se află împuternicire avocațială dată avocatului D. A. L., semnată reprezentantul legal al reclamantei, astfel că pentru însușirea celorlalte cereri formulate în cauză s-a făcut dovada mandatatului dat acestui avocat în conditiile art. 151, alin.2 cod proc civ.

Instanța acordă cuvântul asupra excepției autorității de lucru judecată invocate de către pârâtă prin întâmpinare.

Pârâta, prin avocat, având în vedere dispozițiile art. 430 C.pr.civ., menționează că hotărârea judecătorească prin care se soluționează în tot sau în parte fondul cauzei are autoritate de lucru judecat. Dosarul_/303/2013 a avut ca obiect pretenții și s-a judecat între același părți ca și în cauza dedusă judecății, sentința pronunțată în dosar fiind definitivă.

Reclamanta, prin avocat, solicită respingerea excepției invocate, având în vedere că sentința civilă 1824/17.03.2014 a Judecătoriei Sectorului 6 București a fost pronunțată într-un dosar având ca obiect „ cerere de valoare redusă” care face parte dintr-o procedură specială, judecându-se în baza unui formular completat și semnat de către pârâta. Cererea de valoare redusă nu presupune o analiză amplă a cererii de chemare în judecată, iar probațiunea nu este complexă astfel încât să permită părților să își susțină pretențiile și apărările, rezultând nu există identitate de obiect și de părți între cele 2 cauze.

Pârâta, prin avocat, menționează că solicită acordarea cheltuielilor de judecată, onorariu de avocat, fiind depusă la dosarul cauzei dovada acestora.

Reclamanta, prin avocat, precizează că nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.

Instanța reține cauza spre soluționare pe excepția autorității de lucru judecat.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 6 București la data de 09.02.2015, sub nr._, reclamanta .. S. SRL, a chemat în judecată pe pârâta . SRL, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 6.000 lei cu titlu de creanța, la plata dobânzii contractuale în cuantum de 0.15% aferente debitului, calculată începând cu data de 26.04.2012, conform art. 5 din contract, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în calitate de prestator și pârâta, în calitate de beneficiar a fost încheiat contractul de prestări-servicii nr. 20/01.05.2010, având ca obiect executarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică I.P.J.F. antenă radiocomunicatii-Masivul R. Județul Suceava.

În baza dispozitiilor contractuale reclamanta a precizat că s-a obligat să respecte termenul de execuție a lucrărilor stabilite, alimentarea cu energie electrică și ulterior obținerea documentației aferente, iar beneficiarul, pârâta s-a obligat să achite contravaloarea facturilor emise de către prestator în condițiile art. 3 din contract. Astfel lista de prețuri face parte integrantă din contractul de prestări servicii și poartă semnătura și ștampila societății pârâte.

În derularea raporturilor contractuale, reclamanta a emis factura nr._/26.03.2012 pentru suma de 6.000 lei, factura reprezentând contravaloare diferență de lucrare alimentare cu energie electrică I.P.J.F. antenă radiocomunicatii-Masivul R. Județul Suceava.

Așa cum rezultă din procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr.346/06.07.2012 executată în cadrul contractului nr._/07.12.2011, încheiat între executant S.C. T.S.A. S. S.R.L. și E-On M. Distribuție S.A., comisia de recepție, în urma constatărilor făcute, a propus admiterea recepției lucrărilor prin terminarea lucrărilor la părțile de instalație care au fost puse sub tensiune. Potrivit comunicării interne nr. 2572/07.2012 emisă de către E-On M. Distribuție S.A., s-a adus la cunoștința finalizării lucrării menționate, conform contractului de racordare nr. 2162/18.11.2011 și a contractului de execuție nr._/07.12.2012 cu proces-verbal de recepție nr. 346/06.07.2012.

În continuare reclamanta a menționat că și-a îndeplinit obligațiile contractuale, respectiv furnizarea energiei electrice către I.P.J.F. Antenă radiocomunicatii-Masivul R. Județul Suceava, fiind realizată așa cum rezultă din conținutul facturii . EON nr._/28.02.2011 pentru perioada de facturare 14.08._11, situație în care emiterea facturii nr._/26.03.2012 pentru suma de 6.000 lei este justificată.

Factura nr._/26.03.2012 a fost transmisă debitoarei conform adresei de înaintare nr. 403/27.03.2012 și confirmarea de primire, AWB datat 28.03.2012, serviciul Fan Courier Expres, persoana de contact din partea debitoarei fiind d-na. I. Baca, la adresa de corespondentă indicată de către pârâtă, iar solicitarea de plată a venit din partea reclamantei la data de 21.12.2012 prin adresele nr.590 și 591.

Pârâta a refuzat în mod nefondat să efectueze plata unui serviciu efectuat de către societatea reclamantă, în ciuda faptului că aceasta prin dispozițiile contractului de prestări servicii nr. 20/01.05.2010, având ca obiect executarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică I.P.J.F. antenă radiocomunicatii-Masivul R. Județul Suceava, avea ca și obligație plată serviciilor efectuate și ulterior facturate, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii iar pe cale de consecința, obligarea pârâtei la plata sumei de 6000 lei, a dobânzilor contractuale în procent de 0.15%, calculate pentru fiecare zi întârziere și a cheltuielilor de judecată, constând în taxă judiciară timbru și onorariu avocat.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.1516 și următoarele, coroborat cu dispozițiile art.1350 C.civ și art.195 C.proc.civ.

În susținerea cererii a solicitat încuviințarea administrarea probei cu înscrisuri și a probei cu interogatoriul pârâtei și a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, contract nr. 20/01.05.2010, factura nr._/26.03.2012, aviz tehnic de racordare nr._/19.10.2010, aviz tehnic de racordare nr._/09.08.201, contract racordare nr.2162/18.11.201, contract de furnizare nr._-27.10.2010, adresa STPF Suceava, factura . EON nr._/28.02.2011, proces-verbal de recepție nr. 346/06.07.2012, comunicare internă nr. 2572/07.2012, AWB și chitanța curierat, adresa corespondenta nr. 590, 591/21.12.2012.

Cererea a fost legal timbrată.

La data de 27.02.2015, reclamanta a depus la dosar cerere precizatoare, arătând că valoarea penalităților pe care le solicită se ridică la suma de 9171 lei și sunt calculate pentru perioada 26.04.2012 – 09.02.2015, iar temeiul de drept pe care își întemeiază această solicitare este art. 5 din contractul de prestări servicii.

Reclamanta a depus la dosar certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului și interogatoriul propus spre a fi luat pârâtei.

La data de 01.04.2015, pârâta a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiata și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

A invocat pârâta excepția lipsei calității de reprezentant, motivat de faptul că în conformitate cu dispozițiile N.C.proc.civ. și cu rezoluția premergătoare din data de 11.02.2015 (fila 71), reclamanta a fost citata cu mențiunea de a face dovada calității de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată.

În acest sens, instanță de judecată a solicitat reclamantei să depună procura avocațiala sau contractul de asistenta juridică încheiat cu Cabinetul de Avocat M. L., având în vedere faptul că cererea de chemare în judecată a fost formulată și semnată de către avocatul ales, deși împuternicirea avocațiala depusă la dosar nu era semnată și ștampilată de către clientul sau, societatea reclamantă.

În răspunsul formulat de către reclamanta la adresa instanței de judecată, avocatul ales D. A. L., arata la pct. 3 faptul că reclamanta nu mai este reprezentată de către Cabinetul de Avocat M. L., mandatul acestuia încetând cu privire la acest dosar.

Față de aceasta precizare, în opinia sa, instanță de judecată urmează să rețină mai multe aspecte ce conduc la concluzia admiterii lipsei calității de reprezentant, după cum urmează: acțiunea introductivă de instanță a fost formulată de către o persoană fără calitate de reprezentant - CA M. L., la data introducerii cererii, reclamanta nefăcând dovada până la data comunicata a existenței și întinderii acestui mandate; reclamanta prin reprezentantul său legal nu și-a manifestat în scris consimțământul cu privire la renunțarea la dreptul de a fi reprezentată de către CA M. L.; CA D. A. L., nu are mandat expres de renunțare la serviciile de asistenta juridică furnizate pentru reclamantă de către CA M. L.; CA D. A. L., în numele clientului sau - societatea reclamantă arata că își menține cererea de chemare în judecată formulată și semnată de către o persoană fără calitate de reprezentant - CA M. L., la data introducerii cererii; CA D. A. L. depune precizări ale acțiunii introductive de instanță, acțiune pe care o depune atașata precizărilor în copie conform cu originalul, semnată și ștampilată de către reprezentantul legal al reclamantei;

Ulterior, reclamanta prin CA D. A. L., redepune la dosarul cauzei acțiunea semnată în copie conform cu originalul, cerere de chemare în judecată în petitul căreia reclamanta este reprezentată tot de către CA M. L., fără calitate de reprezentant.

În mod legal, în conformitate cu dispozițiile art. 151 alin. 2 și 4 N. C.proc.civ., la data introducerii cererii de chemare în judecată reclamantă avea obligația să facă dovada calității de reprezentant legal al administratorului persoanei juridice - Dl. Amanolesei Ș. și de reprezentant convențional a avocatului ales - Dl. M. L..

Din coroborarea tuturor inscrisurilor depuse, rezulta că reclamanta nu a făcut dovada solicitată de către instanță de judecată, cu privire la calitatea de reprezentant, respectiv că cererea de chemare în judecată nu a fost formulată și semnată prin reprezentant.

Potrivit dispozițiilor art.151, alin.4 N C.proc.civ. ,,reprezentanții persoanelor juridice de drept privat, vor depune în copie un extras din registrul public în care este menționata împuternicirea lor. Ori, Dl. Amanolesei Ș. care la rândul său l-a împuternicit pe Dl. M. L., în calitatea sa de avocat, nu a făcut dovada deținerii mandatului de administrator, respectiv dovada calității de reprezentant legal al societății reclamante.

Potrivit dispozițiile art.151, alin.2 N.C.proc.civ. ,,avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii”. Formularea articolului menționai se referă cu precădere la legea specială de organizare a profesiei și condițiile acordării și val abilitații mandatului.

Pentru aceste motive, solicită admiterea excepției invocată și, pe cale de consecința anularea cererii ca fiind redactata și semnată, de o terță persoană, ce nu are calitatea de reprezentant al reclamantei în cauză.

A invocat pârâta excepția autorității de lucru judecat.

În conformitate cu dispozițiile art.430 și urm, hotărârea judecătoreasca ce soluționează în tot sau în parte fondul procesului are de la pronunțare autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșata.

În acest sens, prin sentința civilă nr.1824/17.03.2014 rămasă definitivă și irevocabilă, Judecătoria Sector 6 s-a pronunțat în cauza ce a format obiectul dosarului nr._/303/2013, dosar ce a avut aceleași părți și obiect cu prezența cauza.

Din înscrisurile pe care le depune, rezulta în mod evident faptul că pretențiile reclamantei sunt aceleași ca și în cauza sus menționata, cauza în care instanță competenta analizând fondul și probele existente s-a pronunțat în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

Reclamanta a formulat apel împotriva sentinței civile sus menționata, iar prin Hotărârea nr. 851/27.10.2014 pronunata de către Tribunalul București, instanță de apel a admis excepția lipsei calității dovezii de reprezentant.

Din punct de vedere procedural, în conformitate cu dispozițiile art.431 alin. 1 N.C.p.c., autoritatea de lucru judecat își produce efectele în sensul că, nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.

Excepția invocată are prioritate față de celelalte excepții invocate în cauza și nu va putea fi unită cu fondul cauzei, datorită faptului că soluționarea ei împiedica cercetarea temeiniciei acțiunii.

Pentru aceste motive, solicită atașarea la dosarul cauzei a dosarului nr._/303/2013 soluționat în mod definitiv și irevocabil de către Judecătoria Sector 6, să se constate că există autoritate de lucru judecat în cauză, admiterea excepției și să respingerea acțiunii în temeiul existenței autorității de lucru judecat.

Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că între părți s-au derulat relații comerciale în baza contractului de prestări servicii nr. 20/01.05.2010, prin care societatea reclamantă, în calitate de prestator s-a obligat să efectueze la cererea și pentru societatea parată, în calitate de beneficiar, lucrări de alimentare cu energie electrică, în conformitate cu dispozițiile înscrise în contractul menționat.

În cursul executării contractului de prestări servicii sus menționat, în cursul lunii octombrie 2010, beneficiarul și prestatorul au convenit executarea de lucrări de alimentare cu energie electrică pentru Turn Radiocomunicații situat localitatea Câmpulung Moldovenesc - Vf. R. - jud. Suceava.

Lucrarea de alimentare cu energie electrică pentru turn radiocomunicații situat în loc. Câmpulung Moldovenesc - Vf. R. - jud. Suceava face parte din categoria lucrărilor necesare pentru realizarea și implementarea sistemului integrat pentru securitatea frontierei de stat a româniei, la care au participat următoarele autorități contractante și societăți comerciale: autoritatea contractantă: M.A.I. - Poliția de Frontieră Romană, antreprenor general Cassidian - An Eads Company, Antreprenor Interactive Technical S. S.A., subcontractor S.C. E. S. Telecom S.R.L., executant lucrări alimentare energie electrică S.C. T.S.A. S. S.R.L.

În vederea executării lucrărilor de alimentare cu energie electrică sus menționate, societatea reclamantă, în calitate de executant s-a obligat să efectueze lucrările, în conformitate cu normele și normativele legale în vigoare, cu respectarea dispozițiilor contractului de prestări servicii nr. 20/01.05.2010.

În conformitate cu încredințarea acordată, societatea reclamantă în calitate de proiectant s-a obligat ca durata de elaborare a documentației tehnico-economice studiu de soluție să fie de 30 de zile, respectiv până cel mai târziu la data de 05.11.2010.

Cu încălcarea dispozițiilor contractuale și a obligațiilor asumate prin încredințarea directă primită, societatea reclamantă a elaborat studiul de soluție solicitat cu o întârziere foarte mare de 5 luni în raport de condițiile impuse, respectiv abia în cursul lunii aprilie 2011. Întârzierea lucrărilor de proiectare solicitate a determinat în mod automat imposibilitatea de parcurgere a etapelor de lucrări prezentate mai sus, lucrări ce nu puteau fi în mod legal executate în lipsa avizelor și acordurilor necesare ce trebuiau emise de către E-ON M. Distribuție.

Din corespondenta electronică existenta între societatea parată și societatea reclamantă, cât și din corespondenta electronică cu antreprenorul Interactive Technical S. S.A., rezulta în mod evident faptul că de întârzierea acestor lucrări se face responsabilă societatea reclamantă în calitate de executant. La solicitarea autorității contractante și a antreprenorului general, antreprenorul Interactive a făcut nenumărate demersuri în vederea soluționării cu prioritate a lucrărilor contractate.

Ca urmare a acestor demersuri, la rândul său a intervenit și a solicitat în mod expres executantului S.C. T.S.A. S. S.R.L. în repetate rânduri urgentarea lucrărilor de proiectare a lucrărilor încredințate.

Cu privire la lucrările de alimentare cu energie electrică propriu-zise, ce urmau a fi achitate de către S.C. E. S. Telecom S.R.L., la data de 02.02.2011 a fost aprobată valoarea devizului de lucrări, în suma totală de 2910,80 Euro + TVA.

Prin acordul părților contractante la data de 15.02.2011 s-a convenit ca plata devizului de lucrări să fie efectuată în 2 tranșe, după cum urmează: transa 1 - avans reprezentând 60% din valoarea devizului și transa 2 - rest de plată reprezentând 40% din valoarea devizului.

În acest sens, societatea reclamantă în calitate de executant a emis factura de avans nr._/18.02.2011, în valoare de 9203,95 lei, achitata integral de către pârâtă.

La aceeași dată, părțile contractante au convenit faptul că factura reprezentând transa 2, va putea fi emisa și achitata numai cu condiția predării de către executant a documentației finale privind lucrările efectuate de către executant.

În calitate de beneficiar direct și-a îndeplinit în integralitate obligațiile asumate, inclusiv plata avansului convenit reprezentând 60% din valoarea totală a lucrărilor.

Consideră că cererea formulată în fața instanței de judecată este neîntemeiata, iar plata în valoare de 6.000 lei solicitată de către societatea reclamantă prin factura nr._/26.03.2012 este nedatorată, pentru următoarele motive:

Nici până la data prezenta, societatea reclamantă nu și-a îndeplinit obligația de predare către subscrisa a documentației la finalizarea lucrărilor, deși conform documentelor atașate cererii de chemare în judecată procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor a fost întocmit la data de 06.07.2012.

Societatea reclamantă în calitate de prestator nu a informat-o cu privire la existența documentelor sus menționate, despre existența procesului verbal sus menționat a luat la cunoștința la data de 29.10.2013, la primirea cererii de chemare în judecată, inițial formulată.

În același mod nelegal a luat la cunostita și de existența facturii nr._/26.03.2012, deoarece aceasta factura nu i-a fost transmisă la adresa sediului social, motiv pentru care nu a recepționat-o și nu a semnat și ștampilat pentru primirea ei. Din acest motiv, factura menționata nu figurează înregistrata în evidențele contabile ale societății.

În măsura în care ar fi recepționat, fie și prin transmitere electronică, factura menționata ar fi avut posibilitatea de a contesta suma ce ne este percepută, cu nerespectarea obligațiilor contractuale asumate. În opinia sa, creanța solicitată de către societatea reclamantă nu este certa, lichidă și exigibila, astfel încât cererea formulată este vădit neîntemeiata.

În urma analizării contractului de furnizare depus de către reclamanta, sentința: ,,instanță constata că nu există dovada existenței contractului de furnizare de energie electrică menționat la art. 3 din contract. Deși reclamanta a depus contractul de furnizare reglementată a energiei electrice la micii consumatori finali, industriali și similari la tarife reglementate încheiat cu Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră la data de 27.10.2010 (filele 97-116), instanță apreciază că nu există dovada că acest contract este cel menționat în contractul de prestări servicii, în condițiile în care în comunicarea internă nr. 2572/07.2012, E-On M. Distribuție SA face referire la contractul de racordare nr. 216/18.11.2011.

În speța, instanța reține ca factura fiscala depusă de reclamanta în sprijinul pretențiilor sale, emanând de la această, nu a fost însușită de către parata, întrucât aceasta nu cuprinde nicio semnătură de primire și nici stampila societății parate.

Având în vedere că reclamanta nu a făcut dovada existenței contractului de furnizare a energiei electrice și, implicit executarea propriilor obligații, instanța apreciază ca emiterea facturii nr._/26.03.2012 nu face prin ea însăși dovada executării obligațiilor asumate prin contractul de prestări servicii”, aspecte inserate de altfel în cuprinsul sentinței civile apelate - fila 6 din sentința.

Pentru aceste motive prin sentința civilă apelata nr. 1824/17.03.2014, instanță a respins cererea formulată de reclamanta ca neîntemeiata.

Așa cum a mai precizat, conform înțelegerii parților, diferența de 40% din valoarea devizului trebuia facturata după obținerea contractului de furnizare energie electrică, respectiv după predarea către pârâtă a documentației finale pentru lucrările realizate.

În mod evident, rezulta că societatea reclamantă a fost de rea credința la data emiterii facturii - 26.03.2012, în condițiile în care nu putea fi predata documentația deoarece era nefinalizata la acea dată. Acest aspect este confirmat de procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 346/06.07.2012, proces verbal întocmit ulterior emiterii facturii menționate, respective după 3 luni distanță.

Reaua-credinta a reclamantei rezulta în mod evident și indubitabil, în primul rând din demersul depunerii în acest dosar a contractului de furnizare reglementată a energiei electrice la micii consumatori finali, industriali și similari la tarife reglementate încheiat cu Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră la data de 27.10.2010.

Reclamanta tinde să formeze convingerea instanței de judecată asupra identității de obiect între cele 2 contracte existente, pe care le considera unul și același, respectiv contractul final de furnizare energie electrică.

În speța dedusă judecații, au existat 2 contracte diferite, ambele de furnizare energie electrică, dintre care primul contract preliminar (cel depus de reclamantă) și cel de-al doilea contract final (cel solicitat de parata numai predarea contractului final, și nu existența sa, reprezintă dovada că reclamanta și-a îndeplinit obligații stipulate în contractul de prestări servicii, și dovedește legalitatea creanței solicitate prin cererea de chemare în judecată.

Într-o atare situație, în opinia sa, instanță de fond a decis întemeiat, prin sentința constatând că contractul depus la dosarul cauzei de către reclamanta este contractul preliminar, iar nu contractul final, prevăzut de către părți în cadrul pct. 3 din contractul de prestări servicii nr. 20/01.05.2010 și a cărui obligație de predare a fost stipulata în mod expres că fiind necesară pentru finalizarea lucrării contractate de către reclamantă.

În motivarea acestei afirmații, solicită a se analiza diferențele existente între contractul de furnizare energie electrică final, încheiat pentru consumator probabil în cursul anului 2012 (denumit în continuare contract 2) și contractul de furnizare energie electrică preliminar, încheiat exclusiv pentru organizarea de șantier Ia data de 27.10.2010 (denumit în continuare contract 1).

Dovada că nu exista identitate de obiect între cele 2 contracte, ambele de furnizare energie electrică, este dată de următoarele aspecte:

Contractul 1 (preliminar) este încheiat la data de 27.10.2010, fiind în opinia reclamantei, unul și același cu contractul final, deși în mod tehnic și juridic era practic imposibil, cu respectarea reglementarilor legale în vigoare.

Astfel, Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră, în calitate de beneficiar client final, în baza acestui contract 1 inițial nu i s-ar fi putut furniza energie electrică, mai mult decât pentru organizarea de șantier, atâta timp cât contractul 1 (preliminar) este încheiat pe durata determinată: 27.10._11; este încheiat în condițiile stabilite prin avizul tehnic de racordare (denumit tehnic ATR 1 nr._/19.10.2010.

ATR-ul menționat, care este inclus în anexa 2 din Contractul 1 (fila 108 din dosarul de fond) este depus instanței de judecată de către reclamanta, în mod intenționat, trunchiat și ilizibil, astfel încât să nu poată fi analizat și verificat.

Depune alăturat întâmpinării, ATR-ul inițial nr._/19.10.2010, în baza căruia s-a semnat contractul inițial - pentru organizare de șantier - ATR care are un număr de 7 pagini, în care se menționează încă din titlu, în mod expres că este încheiat pentru organizare de șantier, iar nu 1 pagina ilizibila, cum rezultă din înscrisurile reclamantei.

În data de 15.02.2011, în perioada de valabilitate a contractului 1 (preliminar) a solicitat ,,ATR-ul pe soluție definitiva”, reprezentând ATR-ul necesar pentru contractul 2 (final), prin e-mailul transmis în acest sens reclamantei (atașază răspunsului depus în cadrul dosarului de fond). Ulterior, la data de 09.08.2011, ATR-ul final a fost până la urma obținut, cu o întârziere de 6 luni.

A comunicat reclamantei prin același e-mail, faptul că nu va accepta nici o factură și nu va efectua plata finală, decât după predarea către pârâtă, în integralitate a întregii documentații întocmite pentru lucrare, în conformitate cu pct. 3 din contractul de prestări servicii încheiat între cele două societăți.

Nu este încheiat în baza procesului verbal de recepție la finalizarea lucrărilor nr. 346/06.07.2012, depus de către pârâtă atașat răspunsului transmis către instanță de fond și nici nu face vorbire reclamantă de existent vreunui proces verbal de recepție, ca și cum lucrările de execuție și racordare nu s-ar fi finalizat la un moment dat, în baza unui astfel de document obligatoriu.

Contractul 2 (final) este încheiat pe durata nedeterminată. În comparație cu contractul 1 preliminar, depus de către reclamanta, un model extras dintr-un alt contract 2 final, întocmit pentru același beneficiar Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră, însă pentru o altă lucrare este încheiat în condițiile stabilite prin avizul tehnic de racordare (denumit tehnic ATR) nr._/09.08.2011). Depune alăturat prezenței întâmpinări, și ATR-ul final nr._/09.08.2011, ce i-a fost transmis prin e-mail de către reclamanta la data de 30.08.2011, astfel cum rezultă din corespondenta depusă atașat răspunsului pe care l-a formulat în cadrul dosarului de fond.

În baza ATR-ului final sus menționat, ulterior a fost semnat contractul 2 final - pe care deși l-a solicitat pentru finalizarea lucrărilor, nu a fost predat până în prezent nici societății și nici instanței de judecată. Este încheiat în baza procesului verbal de recepție a lucrărilor nr.346/06.07.2012, depus de cătrepârâtă atașat răspunsului formulat la dosarul de fond, proces verbal încheiat la rândul său în baza contractului de racordare nr. 2162 din 18.11.2011 și a contractului de execuție nr._ din 07.12.2011.

Din analiza lucrărilor și probelor administrate în cauză, urmează să se constate ca reclamanta este de rea-credința, deoarece pe de o parte sentința pronunțata are autoritate de lucru judecat, iar pe de altă parte, reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor contractuale, reclamanta nu este în drept nici în prezent să emită o factură fiscala a cărei plată să o solicite, și cu atât mai puțin plata dobânzii de 0,15% conform art. 5 din contract, atâta timp cât aceasta plată este condiționată conform art. 3 din contract, de îndeplinirea propriilor obligații,.

Deoarece societatea reclamantă nu i-a predat documentația privind finalizarea lucrărilor, a fost în imposibilitate de a își executa obligațiile contractuale asumate față de antreprenorul Interactive. La rândul său antreprenorul nu a putut efectua predarea lucrării către antreprenorul general, tot din lipsa documentației menționate, fapt ce a determinat contestarea devizului de lucrări de către antreprenor și refuzul de a îi achita contravaloarea lucrărilor executate cu întârziere de către societatea reclamantă.

Consideră că suma solicitată de către societatea reclamantă prin prezenta cerere este nedatorată, iar cererea de obligare la plata este neîntemeiată. În condițiile în care debitul principal este nedatorat și având în vedere că societatea reclamantă nu poate face dovada îndeplinirii propriilor obligații și nici a comunicării facturii menționate, consideră că nu poate fi obligată la plata penalităților contractuale solicitate. În opinia sa, neachitarea debitului principal este rezultatul propriei culpe a societății reclamante, astfel încât în mod legal aceasta nu este în drept să solicite achitarea unor penalități de întârziere la plată.

În ceea ce privesc probele solicitate de către reclamanta, cu privire la interogatoriu depus la dosarul cauzei la data de 27.02.2015, solicită să se constate ca acest a fost depus tardiv, nefiind atașat cererii de chemare în judecată. În măsura în care se va încuviința proba propusă, pentru egalitate de șanse, solicită să încuviințați și pentru parata administrarea probei cu interogatoriul ce urmează a fi depus la termenul pe care instant de judecată îl va stabili în acest sens.

Pentru motivele expuse, solicită admiterea excepției autorității de lucru judecat și respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiata, urmând a obliga societatea reclamantă la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezenței cereri.

În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 201, art. 430 și urm., art. 451 C.proc.civ. și orice alte dispoziții legale incidente în materie.

Pârâta a depus la dosar, în copie, înscrisurile menționate în cuprinsul întâmpinării (filele nr. 98-152 dosar).

La data de 22.04.2015, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare, solicitând înlăturarea apărărilor invocate ca neîntemeiate.

În ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant solicită respingerea acesteia, având în vedere următoarele considerente:

În principal, reclamanta l-a mandatat pe dl. Avocat M. L. să formuleze și să depună la instanță cererea de chemare în judecată împotriva S.C. E. S. Telecom S.R.L în vederea recuperării sumelor de bani pe care această societate o datorează. Ulterior, după introducerea cererii de chemare în judecată a renunțat la mandatul dlui. avocat și a mandatat pe d-na. avocat D. A. să ne reprezinte în acest dosar pe tot parcursul desfășurării sale.Dovada calității de reprezentant a dnei. avocat este dată de delegația avocațiala depusă la dosarul cauzei și de contractul de asistenta juridică încheiat în acest sens.Cu toate că cererea de chemare în judecată a fost semnată și ștampilată de dl. avocat M., acesta a avut mandatul societății în vederea efectuării acestui demers procedural.Pentru a nu exista niciun dubiu că și-a însușit acțiunea principală, a depus la dosarul cauzei cererea de chemare în judecată semnată de către reprezentantul legal.

Mai mult decât atât, depune atașat o adresă semnată și ștampilată de reprezentantul legal al societății prin care declară că își însușește cererea de chemare în judecată și că renunța expres la mandatul dlui. avocat M., urmând că reprezentantul convențional care să o reprezinte în continuare în această cauză să fie dna. avocat A. D..

Prin urmare, consideră că nu poate fi admisă aceasta excepție având în vedere că a făcut dovada calității de reprezentant a dnei. avocat D. A..

În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, arată că este neîntemeiata și trebuie respinsă.

Consideră că prezenta acțiune nu are autoritate de lucru judecat, sentința civilă nr. 1824/17.03.2014 a Judecătoriei Sector 6 fiind pronunțata într-un dosar ce a avut ca și obiect cerere cu valoare redusă. Această procedură este una specială care se judecă în baza unui formular tip completat de reclamant și care presupune o analiză mult mai superficială asupra fondului cauzei. Probațiunea în această procedură nu este una complexă care să dea posibilitatea parților să își dovedească prin toate mijloacele de probă acțiunea formulată.

Prin urmare, consideră că nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 430 NCPC cu privire la autoritatea de lucru judecat în prezența cauza.

În ceea ce privește apărările pe fondul cauzei invocate de parata, solicită respingerea actiunii intrucat a respectat Contractul de prestări servicii nr. 20/01.05.2010 prin care s-a obligat să efectueze lucrări de alimentare cu energie electrică a unui turn Radiocomunicații aparținând I.P.J.F din Câmpulung Moldovenesc - Vf.R., J. Suceava.

Cu toate că a existat o întârziere în finalizarea acestei lucrări, aceasta nu poate fi imputata societății întrucât aceasta este justificată și se datorează atât termenelor foarte scurte impuse de contractanți subscrisei cât și de faptul că pentru punerea abonatului IPJF Suceava sub tensiune definitiva E-ON M. ne-a solicitat întocmirea și avizarea unui proiect tehnic, proiect a cărei avizare este imposibil de obținut într-un termen foarte scurt.

Mai mult decât atât, întârzierea s-a datorat și faptului că furnizorul de energie electrică E-ON M. i-a solicitat efectuarea de intariere a rețelei electrice iar lucrările au fost executate pe timp de iarnă în condiții deosebit de grele și a necesitat săparea în stânca pe porțiuni foarte mari de aproximativ 150 m.Toate aceste aspecte apărute pe parcursul efectuării lucrării au fost aduse la cunoștința contractanților societății și li s-a comunicat faptul că pot afecta termenul contractual.

Ceea ce este important de menționat este faptul că în final lucrarea a fost executată iar consumatorul final IPJF Suceava a fost racordat la rețeaua de eneregie electrică încă din data de 27.10.2010. Aceasta racordare provizorie a fost făcută încă de la începutul lucrării prin organizarea de șantier (ATR) aprobată de E-ON M., devenita definitiva ulterior.

Finalizarea lucrării este atestată de procesul verbal de recepție la terminarea lucrării nr. 346/06.07.2012, de bonul de mișcare contor electric . nr._ din noiembrie 2011 și de prima factură emisă de E-ON pentru acest punct electric pentru perioda 14.08._11.

Mai mult decât atât, finalizarea lucrării rezulta și din comunicarea internă nr. 2572/07.2012 din care reiese finalizarea lucrării conform contractului de racordare nr. 2162/18.11.2011 și a contractului de execuție nr._/07.12.2011 cu proces verbal de recepție 346/06.07.2012.Toate aceste documente nu fac decât să demonstreze efectuarea lucrărilor contractate și au fost puse la dispoziția societății parate.

În ceea ce privește apărarea paratei potrivit căreia factura fiscala a cărei contravaloare o solicităm nu i-a fost comunicată la sediul acesteia este nereala. Aceasta factură a fost trimisă paratei prin Fan Courier la data de 27.03.2012 conform AWB ( fila 62 din dosar) cât și prin corespondența electronică.Susținerea paratei potrivit căreia nu i-a fost pusă la dispoziție documentația finală pentru lucrarea realizată este total nereala. Toate aceste documente au fost predate paratei inclusiv contractul de furnizare a energiei electrice.

În contractul de prestări servicii încheiat cu parata se precizează clar la art. 3 ca factura fiscala se va emite după obținerea Contractului de Furnizare de Energie Electrică.

Această obligație a fost respectată întocmai întrucât factura neachitata de parata a fost emisă după finalizarea lucrării și după obținerea contractului de prestări servicii și execuție lucrări nr._/07.12.2011 încheiat cu E-ON M. Distribuție.

Prin urmare consideră că apărările paratei sunt neîntemeiate și ca a făcut dovada executării lucrărilor și îndeplinirii obligațiilor contractuale asumate.

Cerere legal timbrată

Analizând actele și lucrările dosarului precum si ale dosarului nr._/303/2013, atașat prezentei cauze, instanța reține următoarele:

Prin prezenta prezenta cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 6 București, sub nr._, reclamanta .. S. SRL, a chemat în judecată pe pârâta . SRL, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 6.000 lei cu titlu de creanța, la plata dobânzii contractuale în cuantum de 0.15% aferente debitului, calculată începând cu data de 26.04.2012, conform art. 5 din contractul de prestări-servicii nr. 20/01.05.2010, având ca obiect executarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică I.P.J.F. antenă radiocomunicatii-Masivul R. Județul Suceava.

În derularea raporturilor contractuale, reclamanta a emis factura nr._/26.03.2012, pentru suma de 6.000 lei, factura reprezentând contravaloare diferență de lucrare alimentare cu energie electrică I.P.J.F. antenă radiocomunicatii-Masivul R. Județul Suceava.

Prin cererea înregistrat pe rolul Judecătoriei Sector 6 București, sub nr._/303/2013, reclamanta S.C. T.S.A. S. S.R.L. a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S. Telecom S.R.L., să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 6.000 lei reprezentând contravaloare factură nr. 75/26.03.2012 și la plata dobânzii în cuantum de 0,15% calculate, începând cu data de 26.04.2012, conform art. 5 din contractul de prestări-servicii nr. 20/01.05.2010.

Cauza a fost solutionată prin Sentința Civilă nr.1824/17.03.2014, pretențiile reclamantei cu privire la plata sumei de 6.000 lei, reprezentând contravaloare factură nr. 75/26.03.2012 și a dobanzii contractuale fiind respinse în mod definitiv prin Decizia Civilă nr.851/27.10.2014, pronunțată de Tribunalul București

Referitor la exceptia autoritatii de lucru judecat cu privire la cererea dedusă judecății, invocată de pârâtă, pe care instanța a reținut-o spre soluționare cu prioritate în conditiile art.248, alin.1, Cod proc. civ.

Potrivit art.430 cod proc. civ.,,1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. ,,

In esență, o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar puterea pe care legea o dă autoritatii de lucru judecat este o prezumție legală.

Intre prezenta cerere dedusa judecății și cererea care a facut obiectul nr._/303/2013 de Judecătoria Sector 6 București, se constată existența identității de părți, ambele fiind formulate de reclamanta S.C. T.S.A. S. S.R.L, în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S. Telecom S.R.L, motivele de fapt pe care se își întemeiază pretențiile reclamanta în prezenta cerere sunt absolut identice cu motivele de fapt pe care și-a întemeiat pretențiile în cauza, soluționată prin Sentința Civilă nr.1824/17.03.2014, prin care instanța a verificat jurisdicțional toate motivele supuse dezbaterii si a tranșat chestiunile litigioase privind plata sumei de 6.000 lei, reprezentând contravaloare factură nr. 75/26.03.2012 și a dobanzii contractuale aferente, astfel reclamanta nu mai poate pune în discuție acest aspect într-un nou proces.

Instanta apreciază ca lipsite de fundament juridic susținerile reclamantei care consideră că nu sunt incidente dispozitiile art. 430 Cod proc. civ., întrucât Sentința Civilă nr. 1824/17.03.2014 a Judecătoriei Sector 6 a fost pronunțata în procedură specială cu privire la cererile de valoare redusă,, ce nu se bucură de autoritate de lucru judecat.

Chiar dacă legiuitorul, potrivit art.1026 cod proc. civ. a prevăzut posibilitatea reclamantului de a opta între procedura cu privire la cererile de valoare redusă și procedura de drept comun, nu înseamnă că după ce a sesizat instanța cu o cerere de valoare redusă, nemultumit de soluția obținută, reclamantul are posibilitatea de deduce judecății pretenții similare pe calea procedurii de drept comun.

Instanța observă că reclamanta face confuzie între procedura privind cererea de valoare redusă și procedura ordonanței de plată, deosebirea cea mai importantă între cele două proceduri speciale vizează efectele hotărârii de respingere sub aspectul autorității de lucru judecat: în vreme ce încheierea de respingere a cererii de ordonanță nu împiedică introducerea unei noi cereri fiind reglementat în mod expres acest aspect potrivit art. 1020 cod proc. civ, hotărârea prin care se respinge cererea de valoare se bucura de autoritate de lucru judecat într-o procedura de judecata similar, dar si în cazul promovarii unei acțiuni identice în procedura obișnuita, astfel cum este situația de speță.

În concluzie, reținându-se îndeplinirea în cauză a condițiile impuse de art.430 Cod proc. civ., instanța apreciază drept întemeiată excepția autorității de lucru judecat, urmând a o admite ca atare și, în consecință, va respinge cererea pentru autoritate de lucru judecat față de fată de Sentința civilă nr.1824/17.03.2014, pronunțată în dosarul nr._/303/2013 de Judecătoria Sector 6 București.

Potrivit art.453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, prin urmare, reținând culpa reclamantei instanța o va obliga la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei, reprezentând onorariu de avocat, achitat conform chitantei de la fila 168 dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Admite excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă.

Respinge cererea formulată de reclamanta S.C. T.S.A. S. S.R.L. PRIN ADMINISTRATOR AMANOLESEI S., cu sediul în Gura Humorului, ., jud. Suceava, J_, CUI RO_ și cu sediul ales în București, ., parter, . în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S. TELECOM S.R.L., cu sediul în București, ..10, ., ., sector 6, J_, CUI RO23466620 pentru autoritate de lucru judecat fată de Sentința civilă nr.1824/17.03.2014, pronunțată în dosarul nr._/303/2013 de Judecătoria Sector 6 București.

Obliga reclamanta la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea se depune la Judecatoria Sectorului 6 București.

Pronunțată în ședința publică, azi 23.06.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

G. A. G. Ș.

Red. G.A./ Tehn. A.V.G.

4 ex./09.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 5002/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI