Pretenţii. Sentința nr. 5451/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5451/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 5451/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5451
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 02.07.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: G. A.
GREFIER: A. J.
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii având ca obiect pretenții formulată de reclamantul A. I. D. în contradictoriu cu pârâta ..R.L.
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18.06.2015 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 02.07.2015.
INSTANȚA
Prin cererea formulată la data de 03.11.2014 reclamantul A. I. D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta ..R.L., obligarea acesteia la restituirea sumei de 6110.18 euro, la plata sumei de 479.33 euro, dobânda legală/diferența de curs, dobânda ce urmează a fi actualizata până la data restituirii integrale a împrumutului; obligarea pârâtei la plata sumei de 4229.64 lei conform facturii_/ emisă în baza contractului de mandat_/15 09 2014 reprezentand cheltuieli urmărire debit și la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt,reclamantul a arătat că la data de 23 Decembrie 2013 a primit o solicitare scrisă, în vederea împrumutării sumei de 10 000 euro, din partea pârâtei ..R.L., reprezentata prin administrator B. A.-M..
Ca urmare a solicitării pârâtei, reclamantul, la data de 24 12 2013, a realizat transferul sumei solicitate, de 10,000 EUR (respectiv 12,392 CHF) iar transferul s-a realizat cu taxa de urgență conform cererii, în contul ..
Reclamantul a precizat că suma în speța a fost împrumutata pentru o perioada de 2 luni conform solicitării. La data de 20 02 2014, întrucât se împlinea termenul stabilit de comun acord, a înaintat pârâtei datele necesare efectuării plății, însă pârâta i-a comunicat că nu va putea restitui suma decât cel târziu la sfârșitul lui iulie 2014.
Reclamantul a mai arătat că nici la data formulării prezentei cereri suma nu a fost integral restituită, deși au fost făcute plăți parțiale, după cum urmează: la data de 28 05 2014 din suma împrumutata a fost restituita suma de 2500 euro, la data de 01 10 2014a fost restituita suma de 1234.15 euro, iar la data de 03 10 2014 a fost restituita suma de 155. 67 euro .
Astfel, la data formulării prezentei cereri pârâta euro a restituit suma de 3889.82 euro din suma de 10 000.
În ceea ce privește diferența,a făcut o . promisiuni de plată, neonorate.
Reclamantul, conform dispozițiilor art 1509 1516; 1521-1526 cod civil a notificat și pus în întârziere pârâta pentru suma datorată.
În ceea ce privește cheltuielile de urmărire dosar/recuperare debit,a arătat că acestea cad în sarcina pârâtei, reclamantul amintind în acest sens ordonanța nr 6856/13 08 2013, pronunțata de către Judecătoria sector 5 în dosarul_/302/2013 și sentința nr 255/_14 pronunțata de către Judecătoria T., în dosarul_ .
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art.. 1270, 1350, 1516, 1518, 1521, 1522, 1527, 1531, Cod Civil și 192 și urm din Codul de Procedura Civilă,.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie, corespondenta electronică purtată de părți,, notificare, confirmare de primire, înștiințare de plată..
La data de 21.11.2014 reclamantul a depus cerere precizatoare, arătând, în ceea ce privește capătul 2 al acțiunii, că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 479,33 euro, sumă ce reprezintă dobânda pe care reclamantul o plătește pentru un împrumut făcut personal în aprilie2014, având în vedere nerespectarea obligației de către pârâtă. Reclamantul a mai arătat că solicită obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculată de la data de 24.02.2014 până la data restituirii sumei datorate.
Prin încheierea de ședință din data de 27.11.2014 instanța a dispus, în baza art. 200 al.3 Cprciv anularea cererii formulată de reclamant.
Prin încheierea pronunțată la 20.01.2015 în dosarul nr._ /a1 s-a admis în parte cererea de reexaminare formulată de reclamant împotriva încheierii anterior menționată, fiind menținută măsura anulării doar cu privire la capătul 2 de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 479,33 euro și cu privire la cererea completatoare privind obligarea paratei la plata dobanzii legale.
La data de 04.03.2015 pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca rămas fără obiect a primului capăt al cererii de chemare în judecata prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 6110,18 euro; respingerea celui de-al treilea capăt al cererii de chemare în judecată de obligare a pârâtei la plata sumei de 4229,64 reprezentând cheltuieli urmărire debit, în principal, ca neîntemeiat, și, în subsidiar, să se dispună cenzurarea cheltuielilor de urmărire debit în raport cu activitatea efectiv prestata de . SRL; respingerea cererii reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Totodată, pârâta a formulat cerere reconvențională solicitând restituirea sumei de 320,85 de lei achitată cu titlu de plată nedatorată, precum și cheltuieli de judecată.
În fapt, pârâta a arătat că în data de 24.12.2013 reclamantul i-a împrumutat suma de 10.000 Euro, pentru a-și soluționa problemele financiare în care se afla. Termenul pentru care a fost acordat împrumutul a fost de 2 luni.
Din nefericire, din cauza problemelor financiare cu care pârâta a continuat să se confrunte, aceasta nu și-a mai putut îndeplini obligația de restituire a împrumutului în termenul stabilit.
Din corespondenta existenta între părți se poate lesne observa că intenția pârâtei nu a fost niciodată să nu își îndeplinească obligația de plată asumată, ci pur și simplu din cauza problemelor financiare cu care majoritatea persoanelor juridice s-au confruntat în ultima perioadă nu a avut disponibilități bănești pentru achitarea debitului.
Împrumutul a fost achitat în totalitate până la sfârșitul anului 2014.
Solicitarea reclamantului la restituirea sumei de 6110,18 Euro acordată cu titlu de împrumut se impune a fi respinsă ca rămasă fără obiect, a mai arătat pârâta.
Până la data formulării prezentei, împrumutul în cuantum de 10.000 Euro obținut de pârâta de la reclamant în data de 24.12.2013 a fost achitat în totalitate după cum urmează:
În data de 28.05.2014 a fost efectuată o plată parțiala în cuantum de 2500 Euro, astfel cum rezultă din chitanța de depunere numerar emisă de Banca Transilvania SA în data de 28.05.2014;
În data de 29.09.2014 a fost efectuată o plată parțiala de 5590,20 lei, astfel cum rezultă din extrasul de cont emis de Unicredit Tiriac Bank, echivalentul a 1250 Euro, la cursul de vânzare EUR/RON al Unicredit din 29.09.2014;
În data de 01.10.2014 a fost efectuată o plată parțiala de 746.16 lei, astfel cum rezultă din extrasul de cont emis de Unicredit Tiriac Bank, echivalentul a 166,92 Euro, la cursul de vânzare EUR/RON al UnicreditEur din 01.10.2014;
În data de 26.11.2014 a fost restituit împrumutul în totalitate, efectuându-se o plată de_,63 lei, astfel cum rezultă din extrasul de cont emis de UnicreditȚiriac Bank, echivalentul a 6403,93 Euro, la cursul de vânzare EUR/RON al Unicredit din 26.11.2014.
Având în vedere plățile parțiale succesive efectuate, de 2500 Euro, 1250 Euro, 166, 92 Euro și 6403,93 Euro, respectiv un total de_,85 EUR, este evident că pârâta a achitat în totalitate împrumutul acordat, achitând în plus suma de 320,85 EUR.
Pentru a observa cursul Euro din data efectuării plaților, a solicitat să se aibă în vedere corespondenta purtată între reprezentanta paratei și domnul Movila C. M., reprezentant Unicredit Tiriac Bank, care i-a transmis cursul valutar Euro/Ron din momentul efectuării plaților.
Față de primul capăt de cerere prin care reclamantul a solicitat restituirea sumei de 6110,18 Euro este evident că acesta a rămas fără obiect, în data de 26.11.2014 fiind efectuată o plată în cuantum total de_,85 Euro, astfel cum rezultă din extrasul Unicredit Tiriac Bank.
Față de cele arătate mai sus, se observă că reclamantuldatorează pârâtei suma de 320,85 lei cu titlu de plată nedatorată.
Al doilea capăt de cerere prin care reclamantul a solicitat dobânda legalăaferentă
sumei împrumutate a fost anulat.
Astfel, pârâta a arătat că prin încheierea pronunțata de Judecătoria Sector 6 București la data de 20.01.2015 în cauza ce face obiectul dosarului nr._ /al instanța de judecată a dispus menținerea măsurii anularii capătului doi al cererii de chemare în judecată, referitor la obligarea paratului la plata dobânzii legale penalizatoare.
În ceea ce privește capătul 3 de cerere, pârâta a solicitat, în principal, respingerea ca neîntemeiata a solicitării reclamantului la plata cheltuielilor urmărire debit, iar în subsidiar cenzurarea acestora, față de caracterul nerezonabil al acestora.
În continuare, temeiurile de drept în baza cărora reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata cheltuielilor de urmărire debit au fost indicate în mod greșit în cuprinsul cererii de chemare în judecată, după cum urmează:
Art. 1509 Cod Civil se referă la imputația legală a plații — este evident că prin plățile efectuate s-a dorit stingerea debitului principal;
Art. 1516 CC se referă la dreptul creditorului de a executa silit obligația. În prezenta cauza, atâta timp cât nu există un titlu executoriu în baza căruia să se poată începe procedura de executare silită, sau vreun contract în baza căruia să poată fi atrasă răspunderea contractuală a paratei, (art. 1516 alin. 2 pct. 2) este evident că indicarea acestor articole de lege ca și temei pentru recuperarea unor eventuale cheltuieli nedovedite de altfel este total eronată și menită să inducă în eroare instanța de judecată cu privire la temeinicia acestui capăt de cerere.
Art. 1521-1526 Cod Civil se referă la punerea în întârziere a debitorului, care însă nu produce niciun efect juridic raportat la cheltuielile de urmărire debit solicitate.
Din cuprinsul tuturor acestor articole de lege invocate de reclamant, nu reiese niciun temei juridic în baza căruia creditorul poate solicita cheltuielile de urmărire debit, fără existența prealabilă a unui titlu executoriu. De altfel, la momentul comunicării înștiințării de plată (16.09.2014) nici măcar nu fusese înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 6 București prezenta cerere de chemare în judecată (03.11.2014).
În afara faptului că reclamantul nu a indicat temeiul de drept în baza căruia a formulat acest capăt de cerere, pârâta a atras atenția că jurisprudența invocată de reclamant este total irelevantă. Reclamantul a menționat doar câteva soluții luate de pe portalul instanței de judecată, fără a depune și hotărârile judecătorești pronunțate din care să se poată determina motivarea în fapt și în drept a instanței, și dacă există similitudini între hotărârile evocate și prezenta cauza.
Singurul temei de drept pe care reclamantul îl putea invoca în susținerea acestui capăt de cerere poate fi reprezentat de art. 1531 CC, însă în opinia pârâtei, nici acesta nu se poate aplica în prezenta cauza având în vedere că acesta menționează că la stabilirea întinderii prejudiciului se ține seama și de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limita rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. În prezenta cauză nu pot fi reținute aceste dispoziții având în vedere că pârâta nu și-a manifestat niciodată intenția de a nu își îndeplini obligația de plată, astfel încât nu se poate face referire la o evitare sau limitare a prejudiciului.
Mai mult, dispozițiile art. 1531 CC trebuie luate în considerare de instanță de judecata la cenzurarea cheltuielilor pe care creditorul le-a făcut, care trebuie să se încadreze într-o limita rezonabilă.
În data de 16.09.2014 a fost emisă de . SRL către pârâtă înștiințarea de plată aferentă facturii fiscale nr._/16.09.2014, având ca obiect cheltuieli urmărire debit conform contract mandat_/15.09.2014, însă fără a fi anexat contractul de mandat încheiat, dovada remiterii sumei de bani sau factura fiscala aferenta care să cuprindă semnătură de primire a reclamantului, în conformitate cu dispozițiile legii, precum și dovada demersurilor efectuate de către acest pretins mandatar al creditorului.
Pârâta a învederat instanței de judecată că până în prezent reclamantul nu a făcut dovada încheierii acestui contract de mandat, din care derivă obligația de plată a sumei de 4229,64 lei cu titlu de cheltuieli urmărire debit.
De asemenea, reclamantul nu a făcut dovada activităților efectiv prestate în vederea urmăririi debitului, în baza cărora a fixat acest onorariu exagerat în raport cu obiectul presupusului mandat.
Ulterior s-a primit de la creditor adresa de punere în întârziere în care se indica domiciliul ales, fără a se dovedi implicarea U. în redactarea adresei.
Mai mult, reclamantul nu a depus la dosarul prezentei cauze decât înștiințarea de plată, însă nu și factura fiscala emisă și dovada achitării efective a cheltuielilor de recuperare debit solicitate, adică a remiterii sumei de bani în cuantum de 4229,64 lei din patrimoniul reclamantului în cel al .. Nefăcându-se dovada acestei remiteri, pârâta consideră că în sarcina sa nu poate exista obligația de plată a cheltuielilor de urmărire debit, astfel încât solicitarea acestora este nefondată.
Înștiințarea de plată emisă de U. și Asociații SRL nu poate produce efecte juridice, întrucât nu a fost transmisă printr-un executor judecătoresc în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Civilă. Mai mult, plățile au fost efectuate de bunăvoie, în limita disponibilităților bănești existente în patrimoniul paratei, înainte ca paratei să îi fie comunicată cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.
De altfel chiar încuprinsul înștiințării de plată U. și Asociații menționează că “prezentul act nu are valoare contabilă și nu se înregistrează în contabilitate în conformitate cu prevederile Legii 82/1991.
Cum nu a fost comunicata pârâtei și o factură fiscală aferentă, contractul de mandat la care se face trimitere sau dovada remiterii efective a acestei sume de bani, este evident că pârâta ca persoana juridică nu ar fi putut efectua această plată, în trucat nu are niciun temei juridic.
A mai arătat că pârâta nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză.
Potrivit art. 453 Cod de Procedură Civilă, partea care pierde procesul va fi obligată va fi obligată, la cererea persoanei care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Având în vedere că pârâta și-a îndeplinit obligația de restituire a sumei de bani împrumutate înainte de comunicarea cererii de chemare în judecată, ce face obiectul prezentei cauze, pârâta apreciază că nu poate fi obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză.
În drept, pârâta a invocat art. 1531 Cod Civil, art. 205, 209, 453 Cod de Procedură Civilă, precum și orice alte temeiuri de drept reies din întțmpinare.
În susținerea cererii, pârâta a depus, în copie, extrase de cont și certificat emis de ONRC, corespondență electronică cu M. C. M..
Instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 24.12.2013 reclamantul A. I. D. a acordat pârâtei . un împrumut în sumă 10.000 Euro, ce nu a fost restituit integral până la data de 3.11.2014, motiv pentru care a fost promovată acțiunea ce face obiectul prezentei cauze.
Din chitanța și extrasele de cont atașate la dosar de către pârâtă (filele 59-61 dosar și 92 dosar ), dar și din notele scrise depuse de reclamant la data de 8.06.2015, instanța reține că după introducerea acțiunii de față împrumutul mai sus arătat a fost restituit integral, astfel că cel dintâi capăt de cerere al acțiunii introductive a rămas fără obiect.
În ceea ce privește capătul trei de cerere, privind obligarea pârâtei la plata sumei de 4229,64 lei, reprezentând cheltuieli urmărire debit, instanța consideră că acesta este neîntemeiat .
În acest sens instanța reține că pentru antrenarea răspunderii civile contractuale trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să existe un prejudiciu, o faptă ilicită, să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.
În speță, cu probele administrate în cauză nu s-a făcut dovada faptului că în patrimoniul reclamantului s-ar fi produs prejudiciul mai sus arătat.
Astfel, în susținerea acestui capăt de cerere s-a depus la dosar doar o înștiințare de plată (fila 20) emisă de U. & Asociații, nu și dovada achitării sumei la care se referă respectiva înștiințare. Oricum, o simplă înștiințare, în condițiile în care la dosar nu s-a depus contractul de mandat, nu probează nici existența obligației de plată care se pretinde că ar reveni reclamantului .
Pe de altă parte, instanța apreciază că nu s-a dovedit nici faptul că această cheltuială ar fi fost ocazionată de neplata la termen de către pârâtă a împrumutului contractat . Din conținutul înștiințării nu rezultă că serviciile prestate de U. & Asociații vizau recuperarea împrumutului ce a făcut și obiectul prezentei cauze și pe cale de consecință nici existența unei legături de cauzalitate între pretinsul prejudiciu și fapta pârâtei.
Față de cele arătate, nefiind îndeplinite condițiile pentru antrenarea răspunderii contractuale, instanța va respinge capătul trei de cerere, privind obligarea pârâtei la plata sumei de 4229,64 lei, reprezentând cheltuieli urmărire debit, ca neîntemeiat.
În ceea ce privește cererea reconvențională, din chitanța și extrasele de cont atașate la dosar de către pârâtă (filele 59-61 dosar și 92 dosar ), precum și din relațiile comunicate de Unicredit Tiriac Bank (fila 99 dosar) cu privire la cursul de vânzare al valutei practicat de banca respectivă (prin intermediul căreia au fost efectuate plățile) la datele la care au fost plătite tranșele din împrumut, instanța reține că pârâta a achitat împrumutul astfel: la data de 28.05.2014 suma de 2500 Euro (prin depunere numerar), la data de 29.09.2014 suma de 5.590,20 lei, echivalentul a 1250,60 Euro, la data de 1.10.2014 suma de 746,16 lei, echivalentul a 166,92 Euro, iar la data de 26.11.2014 suma de 28.689,63 lei, echivalentul a 6403,93 Euro. Așadar, în total, pârâta a achitat, conform înscrisurilor menționate, suma de_,45 Euro, deși datora reclamantului doar suma de 10.000 Euro . Reclamantul nu a contestat primirea sumei de_,45 Euro, și nici nu a dovedit contrariul, respectiv faptul că ar fi primit mai puțin.
Așadar, față de cele mai sus expuse, instanța va reține ca fiind îndeplinite condițiile plății nedatorate, prevăzute de art. 1341 al.1 din noul Cciv, întrucât pârâta-reclamantă a efectuat o plată către reclamantul- pârât în sumă de 321,45 Euro, deși datoria în vederea căreia a făcut această plată nu exista.
Prin urmare, în temeiul art. 1637 din noul Cod civil, reclamantul –pârât va fi obligat să restituie pârâtei- reclamante suma de 320,85 lei, astfel cum s-a solicitat prin cererea reconvențională.
Întrucât pârâta a achitat suma ce face obiectul primul capăt de cerere al acțiunii introductive după promovarea acesteia, deși fusese pusă anterior în întarziere (filele 7-10 dosar) se va reține culpa sa procesuală, astfel că, în temeiul art. 453 al.1 Cprciv, va fi obligată să plătească reclamantului taxa de timbru în sumă de 1413,98 lei, aferentă primului capăt de cerere.
Față de soluția ce va fi pronunțată în ceea ce privește cererea reconvențională, în baza art. 453 al.1 Cprciv și reclamantul- pârât va fi obligat să plătească pârâtei- reclamante cheltuielile de judecată în sumă de 25,67 lei, reprezentând taxă de timbru.
Instanța va dispune compensarea cheltuielilor de judecată, astfel că, în final, pârâta -reclamantă va fi obligată să plătească reclamantului - pârât suma de1388,31 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge capătul de cerere privind restituirea împrumutului din acțiunea formulată de reclamantul-pârât A. I. D., având CNP_, domiciliat în Targoviște, ., ., ., cu domiciliul ales înBucurești, ., ETAJ 4, SECTOR 6, la . DEBTS MANAGEMENT SRL în contradictoriu cu pârâta-reclamantă ., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_ ,CUI_, cu sediul în București, Splaiul INDEPENDENȚEI, nr. 319, OB 141, BIROUL NR,.1, . ales în București,la N. & Asociații, ., ., ca rămas fără obiect.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei-reclamante la plata sumei de 4229,64 lei, reprezentând cheltuieli urmărire debit, ca neîntemeiat.
Admite cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă . în contradictoriu cu reclamantul-pârât A. I. D. .
Obligă reclamantul–pârât să plătească pârâtei-reclamante suma de 320,85 lei reprezentând plată nedatorată.
Obligă pârâta-reclamantă să plătească reclamantului –pârât suma de 1388,31 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de a formula apel în 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi 2.07.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
RED.AG/Thred.JA/8 ex/24.07. 2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5452/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Anulare act. Sentința nr. 6591/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
