Pretenţii. Sentința nr. 7034/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7034/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 23-09-2015 în dosarul nr. 7034/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7034
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITA DIN:
PREȘEDINTE: A. N.
GREFIER: C. C.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamanta D. P. M. în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta, prin apărător, D. P. M. N., cu delegație la dosar, fila 5, lipsind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Apărătorul reclamantei arată că clienta sa, fosta sa soție, și-a schimbat numele din D. P. în M., în urma desfacerii căsătoriei.
Instanța pune în vedere să precizeze în scris faptul că în urma desfacerii căsătoriei reclamanta a revenit la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de M..
Instanța având în vedere că în cauză este primul termen de judecată, în conformitate cu art. 131 din Noul codul de procedură civilă pune în discuție competența generală, materială și excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocate prin întâmpinare.
Reclamanta prin apărător arată că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă să judece cererea.
Instanța constată că este competentă general și material să judece pricina, conform art. 94 pct. 1 lit. k Cod proc.civ. coroborat cu art. 107 Cod proc.civ.
Instanța în temeiul art. 238 alin. 1 din Noul Codul de procedură civilă acordă cuvântul părților cu privire la estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului.
Reclamanta prin apărător estimează durata soluționării procesului la o lună.
Instanța, în temeiul art. 238 din Noul Codul de procedură civilă estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 1 lună.
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare.
Reclamanta prin apărător solicită respingerea excepției inadmisibilității invocată prin întâmpinare, fiind vorba de cheltuieli de judecată, din punctul său de vedere o astfel de cerere este admisibilă.
Instanța respinge excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare, apreciind că argumentele invocate de pârâtă în susținerea acestei excepții sunt de fapt argumente care vizează fondul cererii și nu pot fi soluționate pe calea excepției inadmisibilității, urmând ca instanța să țină cont, cu ocazia soluționării cauzei pe fond, de argumentele invocate de pârât în susținerea exepției.
Instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Reclamanta prin apărător solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, în baza art. 255 noul Cod proc.civ apreciind că proba cu înscrisuri este admisibilă și poate duce la dezlegarea pricinii, încuviințează reclamantei și pârâtei proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond
Reclamanta prin apărător solicită admiterea cererii, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor din dosarul nr._ al Judecătoriei Găești, să se aibă în vedere că onorariul perceput este rezonabil în raport de munca depusă, de noutatea unei astfel de acțiuni la începutul anului 2012, încă nu se soluționase recursul în interesul legii pentru lipsa semnăturii.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.04.2015, reclamanta D.-P. M., în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 805 lei, actualizată cu dobânda legală calculată de la data introducerii prezentei cereri de chemare în judecată până la data restituirii efective a acesteia, fiind compusă din: suma de 800 lei, reprezentând cheltuielile de judecată efectuate în interesul procesului civil (fond) în dosarul nr._ al Judecătoriei Găești - Secția Civilă și suma de 5 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru necesară legalizării sentinței.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 26.06.2012 și comunicat la data de 05.07.2012, a fost sancționată contravențional de către pârâtă cu amendă contravențională în sumă de 250 lei și tariful de despăgubire în sumă de 124,92 lei.
La data de 06.07.2012, reclamanta a încheiat contractul de asistență juridică, având ca obiect acordarea consultației juridice, efectuarea demersurilor juridice necesare formulării și înregistrării plângerii contravenționale și asistarea/reprezentarea juridică în dosarul astfel format, având ca obiect plângere contravențională.
La data de 16.07.2012, reclamanta a formulat și înregistrat plângerea contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție prin care i-au fost aplicate sancțiunile mai sus arătate.
Prin sentința civilă nr. 1434/26.06.2013, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului pârâtei ca nefondat, Judecătoria Găești i-a admis plângerea contravențională, dispunând anularea procesului-verbal de constatare a contravenției contestat, prin care i-a fost aplicate sancțiunea amenzii în sumă de 250 de lei și tariful de despăgubire în sumă de 124,92 lei, ca fiind nelegal și netemeinic.
La data de 18.03.2015, reclamanta a încheiat contractul de asistență juridică, având ca obiect acordarea consultației juridice, redactarea și înregistrarea, fie prin serviciul registratură, fie scrisoare recomandată, scrisoare electronică, ori prin intermediul fax-ului, pe rolul Judecătoriei Sectorul 6 București - Secția Civilă, a prezentei cereri de chemare în judecată în vederea obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată pe care le-a efectuat în interesul procesului civil privind dosarul nr._, asistarea/reprezentarea în fața primei instanțe, studierea întâmpinării și a înscrisurilor depuse de pârâtă și formularea de concluzii orale.
Cu ocazia desfășurării respectivului proces civil în primă instanță, reclamanta a suportat o . cheltuieli de judecată, reprezentând: onorariul de avocat în sumă de 800 lei, constând în: acordarea consultației juridice, formularea și înregistrarea plângerii contravenționale, deplasarea la sediul instanței în vederea înregistrării cererii de legalizare a sentinței nr. 1434/26.06.2013 pronunțată în dosarul nr._ și eliberării acesteia în copie legalizată, taxa judiciară de timbru necesară legalizării sentinței în sumă de 5 lei.
Cu ocazia desfășurării prezentului proces civil, reclamanta a suportat o . cheltuieli de judecată, reprezentând: onorariul de avocat în sumă de 500 lei - prezentul dosar civil, constând în: acordarea consultației juridice, redactarea și înregistrarea, fie prin serviciul registratură, fie scrisoare recomandată, scrisoare electronică, ori prin intermediul fax-ului, pe rolul Judecătoriei Sectorul 6 București - Secția Civilă, a prezentei cereri de chemare în judecată, studierea întâmpinării și a înscrisurilor depuse de pârâtă, asistarea/reprezentarea în fața instanței de judecată, formularea de concluzii orale privind fondul cauzei, taxă judiciară de timbru.
Conform dispozițiilor art. 132 alin.3 din Statutul profesiei de avocat, la stabilirea onorariului au fost avute în vedere următoarele criterii: timpul și volumul de muncă solicitate pentru executarea mandatului primit sau activității solicitate de client, natura, noutatea și dificultatea cazului, importanța intereselor în cauză, împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte alt mandat, din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigații suplimentare, notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului, conlucrarea cu experți sau specialiști impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului, avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat, situația financiară a clientului, constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1373 Codul civil, art. 453 alin.1 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, chitanțele nr.443 și 444 din data de 18.04.2015, încheierea de ședință din data de 12.06.2013 pronunțată de Judecătoria Găești, încheierea de ședință din data de 19.06.2013 pronunțată de Judecătoria Găești, sentința civilă nr.1434/26.06.2013 pronunțată de Judecătoria Găești, plângere contravențională.
La data de 19.06.2015 pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat să se dispună respingerea cererii de chemare în judecată având ca obiect pretenții, ca neîntemeiată și să se dispună obligarea reclamantei D. P. M. la plata cheltuielilor de judecată pe care le va efectua în prezenta cauză.
În primul rând, pârâta a invocat excepția inadmisibilității cu privire la obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 805 lei, presupus efectuate de către reclamantă în dosarul nr._ . Din cuprinsul sentinței civile nr. 1434/26.06.2013, atât din dispozitiv cât și din considerente, reiese faptul că în dosarul nr._, reclamanta nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată. De asemenea, din actele anexate de reclamantă cererii de chemare în judecată, respectiv copiile plângerilor, nu reiese faptul că aceasta a solicitat cheltuieli de judecată. Având în vedere faptul că sentința mai sus menționată a rămas definitivă și irevocabilă, pârâta a considerat că acțiunea în instanță cu privire la restituirea sumei de 805 lei, reprezentând cheltuielile de judecată efectuate în dosarul nr._, este inadmisibilă, atâta timp cât reclamanta avea posibilitatea de a le solicita în cadru-l dosarului nr._ . Astfel, pârâta a solicitat a se avea în vedere și faptul că din înscrisurile depuse la dosar de reclamantă, reiese faptul că nu a solicitat în dosarul anterior menționat, acordarea cheltuielilor de judecată pe cale separată, nefăcând nicio probă cu privire la aceste cheltuieli și nu și-a precizat în fața Judecătoriei Găești, la data când s-au pus concluzii în fond, intenția de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată. Având în vedere că în fața instanței de fond nu s-a cerut acordarea cheltuielilor de judecată ca și capăt de cerere accesoriu, partea le poate cere pe cale separată, cu mențiunea că reclamanta trebuie să precizeze în fața instanței de fond că înțelege să le solicite pe această cale, mai ales dacă nu au fost cerute prin cererea de chemare în judecată.
În cazul în care instanța va respinge excepția mai sus invocată, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Pârâta a solicitat a se observa faptul că nu există culpa procesuală a pârâtei, condiție esențială pentru acordarea cheltuielilor de judecată, întrucât culpa nesolicitării cheltuielilor de judecată din dosarul nr._, revine în exclusivitate reclamantei, astfel că noi nu avem nicio culpă în ceea ce privește nesolicitarea de către reclamantă a cheltuielilor de judecată în dosarul anterior menționat. Conform adagiului latinesc „actori incumbit probațio”, preluat de Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă republicat în art. 249 „cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească”, iar această regulă se adresează, în primul rând, reclamantei, deoarece ea este prima care face afirmații în fața instanței și, ca atare, este ținută să probeze ceea ce afirmă, ori în această cauză, reclamanta nu a fost în măsură să dovedească faptul că aceste cheltuieli de judecată reies dintr-un contract de asistență juridică încheiat între reclamantă și avocat în legătură cu dosarul nr._, motiv pentru care pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În această situație se mai ridică o problemă, respectiv că, instanța de judecată, învestită cu soluționarea prezentei cauze, trebuie să verifice data încheierii contractului de asistență juridică și clauzele acestuia, pentru a aprecia în ce măsură aceste cheltuieli sunt justificate și real efectuate. Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr.51/1995, avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste și să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în forma scrisă („ad probationem”), care dobândește dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidență, dovadă ce nu a fost făcută în această cauză.
În ceea ce privește onorariile de avocat, acestea se dovedesc prin depunerea la dosarul cauzei a originalului chitanței reprezentând achitarea onorariului de avocat sau a ordinului de plată, însoțite de un exemplar al facturii fiscale, care să menționeze numărul contractului de asistență juridică sau numărul dosarului pentru care au fost achitate aceste sume. Justificarea acestui raționament are în vedere că, în raport de actele justificative ale plăților efectuate, instanța va acorda cheltuielile de judecată, iar dispozitivul hotărârii poate fi pus în executare silită în ceea ce privește aceste cheltuieli.
Contractul de asistență juridică este titlu executoriu în ceea ce privește cheltuielile de judecata, dar acesta vizează raporturile dintre avocat și clientul său, iar pentru recuperarea acestuia de la partea care a căzut în pretenții trebuie justificată în fața instanței, existența și întinderea cheltuielilor de judecată.
Pârâta a considerat că se impune respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată, având în vedere faptul că reclamanta nu a depus la dosarul cauzei contractul de asistență judiciară și factura fiscală emisă în baza acestuia. Așadar, pârâta nu are posibilitatea de a verifica dacă aceste cheltuieli în cuantum de 800 lei, au fost efectuate în dosarul nr._ . Totodată, în baza art. 452 din Codul de procedură civilă republicat, reclamanta trebuie să facă dovada atât a existenței cât și a întinderii cheltuielilor de judecată.
Astfel, în prezenta cauză, reclamanta a precizat doar întinderea cheltuielilor de judecată, depunând în acest sens chitanța nr. 443/18.04.2015. Din punctul de vedere al pârâtei, contractul de asistență juridică este foarte important pentru a determina atât „izvorul” cheltuielilor de judecată, precum și ce reprezintă suma de 800 lei.
Totodată, chitanța anterior menționată reprezintă un înscris sub semnătură privată, ceea ce înseamnă că aceasta are forță probantă doar între părți, neputând fi opozabilă terților. Aceasta îi poate fi opozabilă doar în situația în care reclamanta face dovada că aceasta a fost înregistrată într-un registru sau alt document public conform art. 278 alin. 3 Cod procedură civilă.
Astfel, pârâta nu a avut cum să aprecieze dacă suma de 800 lei a fost achitată în realitate de reclamantă pentru reprezentarea intereselor sale în dosarul nr._ .
În soluționarea acestui dosar, pârâta a solicitat a se avea în vedere că întocmirea unei plângeri contravenționale este de o complexitate redusă, necesitând sub aspect juridic doar redactarea acesteia și depunerea dosarului la instanță. Totodată, pârâta a solicitat a se observa faptul că plângerea contravențională nu a fost semnată de avocat, ceea ce poate însemna că nu a fost întocmită de acesta.
Solicitarea pârâtei a fost justificată întrucât instanța poate diminua onorariul avocatului, deoarece pârâta a considerat că trebuie să existe o modalitate de cenzurare, pentru a se asigura un proces echitabil tuturor părților implicate în această procedură.
Totodată, valoarea obiectului dosarului nr._ este de aproximativ 370 lei, compusă din amenda în valoare de 250 lei și tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro, motiv pentru care reclamanta nu avea interesul de a plăti un onorariu avocațial de 800 lei.
În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care, fiind învestită cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare și care au fost în mod real efectuate în limita unui cuantum rezonabil.
În ceea ce privește motivarea în drept a prezentei cereri, respectiv art. 1373 din Codul civil, referitor la răspunderea civilă delictuală, pârâta a menționat faptul că reclamanta nu a făcut dovada existenței celor 3 condiții de drept comun, respectiv: fapta ilicită a prepusului; prejudiciul injust suferit; raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită a prepusului și prejudiciu. Astfel, pârâta a apreciat că temeiul invocat de avocatul reclamantei nu se justifică în prezenta cauză.
În consecință, pentru angajarea răspunderii comitentului, este necesar să fie întrunite cele trei condiții de drept comun enumerate mai sus, care sunt în totalitate și fără deosebire condiții obiective.
De asemenea, răspunderea comitentului pentru prejudiciul cauzat de prepusul sau prepușii săi, reglementată de art. 1373 Cod civil, intervine numai atunci când prepusul cauzează un prejudiciu unei terțe persoane printr-o faptă ilicită delictuală.
Din economia textului art. 1373 cod civil rezultă că pentru angajarea răspunderii comitentului sunt necesare alte două condiții speciale și anume: raportul de prepușenie dintre autorul faptei ilicite și prejudiciabile și persoana chemată să răspundă în calitate de comitent pentru prejudiciul cauzat victimei; fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu să fie săvârșită de către prepus în legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor ce i-au fost încredințate de comitent.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate în prezenta cauză, pârâta a considerat relevantă practica Tribunalului București care, în mod corect a reținut în penultimul paragraf al deciziei nr. 261 R faptul că ,,... în dosarul de recurs ...a fost depus bonul fiscal în cuantum de 584,71 lei, fără a fi cerute cheltuieli de judecată de pârâtă, ceea ce înseamnă că aceasta ar intenționa să le ceară pe cale separată, iar pârâta ar putea într-un eventul proces să invoce acest aspect reținut de către instanța de recurs în privința cheltuielilor de judecată în cadrul dosarelor privind cheltuieli de judecată pe cale separată”. Astfel, solicitarea condițiilor de judecată pe cale sperată la dosarele având ca obiect cheltuieli pe cale separată ar putea genera procese interminabile între părți, iar acest fapt este inadmisibil având în vedere culpa procesuală a pârâtei, condiție necesară a acordării cheltuielilor de judecată.
Având în vedere cele mai sus menționate, pârâta a solicitat să se dispună respingerea capătului de cerere privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în prezenta cauză.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Ordinul MTI nr.769/2010 cu modificările și completările ulterioare — Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă republicat, cu modificările și completările ulterioare, Codul civil.
Alăturat întâmpinării, pârâta a anexat în copie, procesului verbal . nr._/26.06.2012, ce a făcut obiectul dosarului înregistrat pe rolul Judecătoriei Găești sub nr._, decizia civilă nr. 261 R/28.01.2014 și împuternicirea Directorului General al CNADNR SA nr. 118/02.02.2015.
La termenul de judecată din 23.09.2015 instanța a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâtă prin întâmpinare și a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin cererea de față reclamanta a solicitat suma de 805 lei, compusă din: 800 lei onorariu de avocat achitat pentru soluționarea dosarului civil (fond) nr._ al Judecătoriei Găești și 5 lei taxa judiciară de timbru necesară legalizării sentinței civile pronunțată în dosar.
În cauză s-a dovedit faptul că dosarul nr._ al Judecătoriei Găești a avut ca obiect plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/26.06.2012, plângere care a fost admisă prin sentința civilă nr.1434/26.06.2013 pronunțată în dosarul menționat, procesul-verbal contestat fiind anulat. Plângerea a fost formulată de contestatoare prin avocat D. Pun M. N., conform semnăturii și ștampilei aplicate pe plângere, înscris necontestat de pârât (f.10-12 dosar).
Reclamanta a dovedit, de asemenea, plata onorariului de avocat la data de 18.04.2015, depunând chitanța nr.443/18.04.2014, aflată la fila 6 dosar.
În litigiul respectiv reclamanta a avut câștig de cauză, întrucât prin sentința civilă pronunțată în dosar a fost admisă plângerea și s-a anulat procesul-verbal contestat. De asemenea, soluția instanței de fond a fost menținută în calea de atac, prin decizia nr.1158/11.12.2013 a Tribunalului Dâmbovița fiind respins recursul declarat de pârât împotriva menționatei sentințe.
Instanța nu a reținut apărarea intimatei (în susținerea excepției inadmisibilității) că nu pot fi cerute cheltuieli de judecată pe cale separată. Instanța reține că nici în dispozitiv și nici în considerentele sentinței nu se face referire la cheltuielile de judecată ocazionate de soluționarea respectivei cauze, deci această cerere nu a făcut obiectul dezbaterilor și asupra ei instanța nu s-a pronunțat prin sentința civilă anterioară, astfel că aceste cheltuieli pot fi pretinse pe cale separată.
De asemenea, instanța a înlăturat și apărarea pârâtului privitoare la emiterea chitanței la un interval mare de timp față de momentul prestării serviciilor. Atâta timp cât în chitanța de plată a onorariului s-a menționat numărul și data contractului de asistență juridică încheiat de parte cu avocatul, cât timp nu s-a făcut dovada că acel contract ar fi fost anulat printr-o hotărâre judecătorească definitivă și nu există nicio normă juridică care să impună un termen în care clientul poate face plata onorariului, instanța reține că reclamanta din cauza de față este îndreptățită la recuperarea cheltuielilor de judecată, conform art.453 alin.1 c.proc.civ..
Instanța va face însă aplicarea art.451 alin.2 c.proc.civ. și va reduce onorariul de avocat la suma de 400 lei, apreciind că suma de 800 lei este nepotrivit de mare față de valoarea obiectului cauzei (250 lei amendă și 28 eur tarif de despăgubire, deci un total de cca 375 lei) și munca depusă de apărător în dosar, ținând cont de faptul că obiectul cauzei nu prezenta un grad ridicat de complexitate, probațiunea s-a limitat la înscrisuri și nu s-a dovedit că, în afara formulării plângerii și depunerii înscrisurilor, apărătorul reclamantei a efectuat și alte prestații pentru clienta sa (la termenul de judecată din 12.06.2013 acesta nu a fost prezent, conform mențiunilor din încheierea de ședință de la acea dată).
Instanța apreciază că reclamanta este îndreptățită și la obținerea sumei de 5 lei reprezentând taxa de timbru achitată pentru legalizarea sentinței nr.1434/26.06.2013, conform mențiunilor de pe sentință (f.9 verso), în temeiul art.1.357 c.civ.
Din considerentele expuse anterior, instanța va admite cererea în parte și va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma totală de 405 lei, cu dobânda legală cursă din 24.04.2015 până la data plății, în temeiul art.1535 c.civ.
În temeiul art.453 alin.2 c.proc.civ. instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 332,4 lei cheltuieli de judecată ocazionate de prezentul litigiu, constând în taxa de timbru de 32,4 lei, aferentă pretențiilor admise de 405 lei, și suma de 300 lei, reprezentând o parte din onorariul de avocat achitat de reclamantă conform dovezilor de la filele 5 și 6 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamanta M. (fostă D.-P.) M., CNP._, domiciliată în București, ., ., apartament 34, sectorul 6, și cu domiciliul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură, în București, ., ., apartament 34, sectorul 6, în contradictoriu cu pârâtul CNADNR, cu sediul în București, Bulevardul I. M. nr. 401A, sectorul 6.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 405 lei, cu dobânda legală cursă din 24.04.2015 până la data plății.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 332,4 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.NA/Thred.MV/4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7047/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 7035/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
