Pretenţii. Sentința nr. 7622/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 7622/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 7622/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7622

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 07.10.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE N. A.

GREFIER C. C.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect pretenții, privind pe reclamanta S.C. P. G. ROMÂNIA S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. E. I. M. S.R.L.

Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 30.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitate pârâtei să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 07.10.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.09.2014, reclamanta . SRL, în contradictoriu cu pârâta . SRL, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 77.000 lei, reprezentând contravaloarea produselor și serviciilor furnizate pârâtei și neachitate de către aceasta, obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere datorate conform contractului încheiat între părți și actelor adiționale aferente calculate până la momentul plății efective, exclusiv pentru determinarea competenței materiale și a taxei de timbru indică valoarea lor calculată până la data introducerii acțiunii la suma de 97.200, 54 lei, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 25.2 din contractul nr. 18 N din data de 07.07.2009 încheiat între părți, dacă achizitorul și furnizorul nu reușesc să rezolve în mod amiabil o divergență contractuală, oricare poate solicita soluționarea acesteia de către instanța competentă material de la sediul autorității contractante. Astfel cum reiese din actele dosarului, autoritatea contractantă este SPFPL sector 6 (Serviciul Public pentru Finanțe Publice Sector 6 București) astfel încât, potrivit înțelegerii părților, competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză este Judecătoria Sector 6.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, între părți, s-a încheiat contractul nr. 18 N din data de 07.07.2009, în cadrul căruia P., în calitate de Furnizor, s-a obligat să furnizeze către pârâtă, respectiv să vândă, să livreze, să instaleze, să pună în funcțiune și să întrețină în perioada/perioadele convenite următoarele produse enumerate în contract.

Prețul contractului, respectiv prețul total al produselor livrate și al serviciilor accesorii prestate, a fost de 27,100 Euro, la care s-a adăugat TVA.

P. și-a îndeplinit cu bună-credință obligațiile asumate și a procedat la furnizarea produselor și serviciilor ce formează obiectul contractului.

Pârâta însă, nu și-a onorat întocmai și la timp obligația de a plăti prețul către furnizor.

Contractul enumeră în art. 11 sancțiunile ce intervin pentru neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor. Astfel, art. 11.2 din Contract prevede următoarele: „în cazul în care achizitorul nu își onorează obligațiile în termen de 28 de zile de la expirarea perioadei convenite, atunci poate fi obligat a plăti, ca penalități, 0,1% pe zi de întârziere din plata neefectuată”.

La data de 10.07.2009, părțile au semnat Actul Adițional nr. 1 la Contract prin care s-a stabilit efectuarea plății de către pârâtă, după cum urmează: (a) 25.600 EUR plus TVA, la recepția finală (calitativă), recepție calitativă care a avut loc în data de 10.12.2009, când a fost semnat procesul-verbal de acceptanță calitativă; (b) 500 EUR plus TVA, la începutul anului 3 (trei) de funcționare, an socotit de la data recepției finale (calitative), adică data de 10.12.2011, în termen de 5 (cinci) zile lucrătoare de la data emiterii facturii de către P.; (c) 500 EUR plus TVA, la începutul anului 4 (patru) de funcționare, an socotit de la data recepției finale (calitative), adică data de 10.12.2012, în termen de 5 (cinci) zile lucrătoare de la data emiterii facturii de către P.; (d) 500 EUR plus TVA, la începutul anului 5 (cinci) de funcționare, an socotit de la data recepției finale (calitative), adică data de 10.12.2013, în termen de 5 (cinci) zile lucrătoare de la data emiterii facturii de către P.. Suma totală care trebuia achitată de către pârâtă: 27.100 Euro.

Factura emisă în urma perfectării contractului are nr. PRN1200/_ și a fost emisă în data de 16.12.2009, cu o valoare totală de 137.100.17 lei (RON), calculată la valoarea de 4.2513 a monedei EURO din ziua emiterii facturii (curs BNR).

Pârâta a efectuat o plată parțială a acestei facturi, rămânând un rest de plată de 77.000 Ron.

Deși, reclamanta și-a îndeplinit în totalitate obligația de livrare a produselor și furnizare a serviciilor, debitorul nu a înțeles să-și îndeplinească obligațiile contractuale.

Astfel cum s-a menționat mai sus, în data de 10 decembrie 2009, între părți s-a semnat „procesul-verbal de acceptanță”, semnat atât de părțile contractante, cât și de alți participanți la efectuarea testelor de funcționalitate, dată la care suma de 25.600 EUR (fără TVA), respectiv 129.511.60 lei (RON, include TVA) a devenit scadentă, conform Actului adițional nr. 1.

În data de 25 mai 2010, prin adresa FN din data de 25 mai 2010, pârâta, ca urmare a unei somații de plată transmisă de P., a recunoscut existența unor probleme financiare ale societății (create de alt subcontractor al său de servicii) și, de asemenea, a recunoscut situația dificilă pe care societatea o traversează, solicitând reeșalonarea datoriei, în patru tranșe, astfel cum aceste tranșe sunt indicate în cuprinsul adresei.

P. a fost de acord cu reeșalonarea propusă de către pârâtă. Nici de această dată, plata nu a fost efectuată de către pârâtă.

În situația dată și după trecerea unei perioade îndelungate de timp în care reclamanta a sperat că totuși suma scadentă va fi plătită, discuțiile și întâlnirile dintre părți au fost concretizate prin semnarea Actului Adițional nr. 2 la Contract.

Actul Adițional nr. 2 la Contract reprezintă dovada de necontestat a faptului că pârâta a recunoscut suma restantă în valoare de 77.000 lei pe care s-a obligat să o plătească în mod eșalonat, prin plata a 6 (șase) rate lunare consecutive, prima lună fiind iulie 2012.

Contractul prevede în cuprinsul art. 11.2 obligația pârâtei de a plăti penalități de întârziere de 0,1 % pe zi de întârziere din plata neefectuată.

Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere calculate până la data plății efective, modalitatea de calcul a penalităților urmând a fi prezentară în tabelul x1 anexat cererii de chemare în judecată.

Penalitățile de întârziere solicitate sunt, la data introducerii acțiunii, în cuantum de 97.200,54 lei însă, reclamanta a solicitat acordarea acestora până la data plății efective.

Raportat la probele depuse la dosarul cauzei, reclamanta a solicitat să se constate că pârâta și-a asumat prin Contractul încheiat între părți obligația de a plăti prețul produselor și serviciilor furnizate de către P..

Produsele livrate și serviciile prestate nu au fost niciodată contestate de către pârâtă. Aceasta a beneficiat de produsele și serviciile reclamantei, dar nu a înțeles să efectueze și plata acestora.

Cel mai important document din materialul probator depus în prezenta cauză îl reprezintă Actul Adițional nr. 2 la Contract, document prin care pârâta a recunoscut suma solicitată la plată pe care s-a și obligat să o plătească în tranșe.

Pârâta nu a achitat sumele datorate nici până la această dată.

În temeiul dispozițiilor care reglementează obligația părților de a-și executa obligațiile pe care le-au contractat, fiind răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate și în virtutea principiului forței obligatorii a contractului, solicităm obligarea Pârâtei la plata sumelor datorate.

În soluționarea prezentei cauze, reclamanta a solicitat a se ține cont de următoarele argumente: (a) Furnizarea de către reclamantă în mod corespunzător a serviciilor și produselor înscrise în Contract; (b) Necontestarea de către pârâtă a produselor livrate și serviciilor furnizate. Necontestarea calității acestora; (c) Recunoașterea de către pârâtă prin Actul Adițional nr. 2 a sumei solicitate la plată prin prezenta acțiune; (d) Timpul îndelungat acordat pentru efectuarea plății, numeroasele reeșalonări acordate de către reclamantă și neachitate de către pârâtă.

Pentru toate aceste considerente, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtei la plata sumelor solicitate.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1350, art. 1270 Codul civil, art. 1 din Ordonanța nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, format detaliat al inițierii plăților, contract nr.18N din data de 07.07.2009, act adițional nr.1 din data de 10.07.2009 la contractul nr.18N din data de 07.07.2009, proces verbal de acceptare calitativă încheiat la data de 10.12.2009, proces verbal de acceptantă încheiat la data de 10.12.2009, adresă din data de 25.05.2010, act adițional nr.2 din data de 12.06.2012 la contractul nr.18N din data de 07.07.2009, tabel calcul penalități, certificat constatator ONRC E-I. M. SRL, certificat constatator ONRC P. G. România SRL.

La data de 09.10.2014, reclamanta a depus la dosar precizările solicitate de instanță conform rezoluției din data de 02.10.2014, însoțite de un set de înscrisuri, în copie (filele 41-68).

La data de 24.11.2014, reclamanta a depus la dosar cererea de chemare în judecată, însoțită de înscrisurile aferente, în copie (filele 75-105).

La data de 30.12.2014, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. Față de argumentele uzitate de reclamantă, acțiunea este în mod vădit neîntemeiată. În ceea ce privește Actul adițional nr. 2/12.06.2012 la contractul nr. 18N/2009, acesta nu a fost semnat de reprezentantul pârâtei, Dna L. S., semnătura neaparținându-i, drept pentru care, în temeiul art. 301 Cod procedură civilă, a contestat acest înscris. Totodată, în ceea ce privește executarea contractului de către reclamantă, aceasta s-a realizat în mod necorespunzător și cu nerespectarea termenului contractual.

Astfel, reclamanta s-a obligat prin contractul încheiat să livreze cititoare de carduri (POS-uri) și produse software, însă acestea nu au funcționat în mod corespunzător, ceea ce a determinat beneficiarul final Serviciul Public pentru Finanțe Publice Locale Sector 6 (SPFPL) să rezilieze contractul încheiat cu societatea pârâtă.

În acest sens, SPFPL Sector 6 a notificat funcționarea necorespunzătoare a produselor livrate, atașând în acest sens și lista erorilor înregistrate.

Potrivit acestei liste, se poate observa cu ușurință faptul că, în nenumărate rânduri, POS-urile au fost indisponibile pentru plată, nefuncționând.

Totodată, ca urmare a funcționării necorespunzătoare a produselor, beneficiarul final a înțeles să rețină suma de 60.000 lei cu titlul de daune interese, întrerupând relația contractuală cu societatea pârâtă.

Relevant în prezenta speță este și faptul că nu s-a încheiat procesul verbal de recepție finală, singurele documente încheiate, fiind subsecvente unor teste efectuate fără ca echipamentele să fi fost introduse în producție.

Desigur, acestea nu pot valora proces verbal de recepție finală.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 13.3 din contractul nr. 18N/2009 „Inspecțiile și testele din cadrul recepției provizorii și recepției finale se vor face la destinația finală a produselor indicată la art. 15.1”.

Or, recepția finală a produselor, evidențiată în cadrul unui proces verbal de recepție finală întocmit în urma observării produselor în funcțiune la destinația finală, nu a avut loc în niciun moment.

Mai mult decât atât, înscrisul intitulat proces verbal de acceptantă calitativă, încheiat la data de 10.12.2009 nici măcar nu a fost semnat de reprezentantul autorizat al pârâtei, dna L. S..

În măsura în care procesul verbal de acceptanță calitativă ar putea fi considerat proces verbal de recepție finală, raportat la dispozițiile Actului adițional nr. 1 la contract, se poate observa că în speță a intervenit prescripția extinctivă.

Astfel, potrivit Actului adițional nr. 1/10.07.2009, suma de_ Euro trebuia achitată la momentul recepției finale, respectiv 10.12.2009, ori prezenta acțiune a fost promovată la data de 30.09.2014, cu depășirea termenului de prescripție de 3 ani.

Totodată, se poate observa și faptul că potrivit dispozițiilor art. 10.2 din contractul încheiat de părți, plata prețului era condiționată de existența documentelor prevăzute la art. 15.2 și a recepției finale în posesia pârâtei.

De altfel, și Actul adițional nr. 1 la contract, condiționează plata prețului de existența procesului verbal de recepție finală, înscris care nu a fost întocmit, tocmai din cauza funcționării incorecte a produselor.

Nu în ultimul rând, trebuie subliniat și faptul că nici documentele prevăzute la art. 15.2 din contract nu au fost predate pârâtei.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 15. 2 din contract „Furnizorul va transmite achizitorului documentele care însoțesc produsele: a) factura fiscală; b) avizul de expediție; c) certificat de calitate; d) certificat de garanție; e) după caz, polița de asigurare pentru toate riscurile.

D. pentru care, în lumina actelor și lucrărilor dosarului, pârâta a solicitat respingerea acțiunii promovate de reclamante și să obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă 2010.

Alăturat întâmpinării, pârâta a anexat în copie, notificare nr.1012 din data de 29.04.2010, acord încheiat la data 05.05.2010.

La data de 20.01.2015, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea tuturor argumentelor invocate de către aceasta. În soluționarea prezentei cauze, reclamanta a solicitat a se ține cont de următoarele argumente: (g) furnizarea de către reclamantă în mod corespunzător a produselor înscrise în Contract; (h) Necontestarea de către pârâtă a produselor livrate până la data introducerii prezentei acțiuni. Necontestarea calității acestora; (i) Recunoașterea de către pârâtă prin Actul Adițional nr. 2 a sumei solicitate la plată prin

prezenta acțiune; (j) Timpul îndelungat acordat pentru efectuarea plății, numeroasele reeșalonări acordate de către reclamantă și neachitate de către pârâtă.

Pârâta avea obligația să indice în cuprinsul întâmpinării care sunt aspectele pe care dorește să le dovedească prin administrarea probei testimoniale și care sunt obiectivele expertizei tehnice de specialitate solicitate.

Reclamanta va fi în măsură să se pronunțe asupra probatoriului solicitat doar după ce se va menționa de către pârâtă ce anume dorește să dovedească în prezenta cauză prin probele solicitate.

În funcție de aceste precizări, reclamanta își rezervă dreptul să suplimenteze, la rândul său, probatoriul solicitat în prezenta cauză.

În ceea ce privește proba cu expertiză tehnică de specialitate, reclamanta făcut totuși următoarele precizări: (a) Expertiza tehnică de specialitate nu poate fi efectuată întrucât problemele tehnice cu care se confrunta sistemul livrat către beneficiar au fost remediate. Expertul se poate deplasa în locațiile în care infochioșcurile se află, dar nu le poate expertiza pentru o defecțiune din anii trecuți remediată între timp; (b) Expertul judiciar ar putea efectua expertiza doar studiind documente și discutând cu persoane implicate în proiect, incluzând reprezentanții beneficiarului SPFPL Sector 6. Însă, o expertiză de specialitate nu se poate efectua din punctul reclamantei de vedere în urma unor discuții între părți, ci în urma experți zării sistemului ceea ce în acest moment nu mai este posibil. Pe cale de consecință, reclamanta a apreciat că expertiza tehnică de specialitate nu poate fi efectuată în prezenta cauză. În ceea ce privește proba testimonială, reclamanta a solicitat audierea martorului C. V., specialist IT în cadrul SPFPL Sector 6, fiind singura persoană din cadrul SPFPL Sector 6 care a coordonat întreg proiectul.

Răspunsul la întâmpinare a fost însoțit de un set de înscrisuri, în copie (filele 157-195).

La data de 27.01.2015, reclamanta a depus la dosar, în original, furnizare informații extinse ONRCTB privind societatea pârâtă E-I. M. SRL (filele 198-209).

Pârâta a depus la dosar note scrise (filele 217 și 218).

Instanța a încuviințat pentru reclamantă și pârâtă proba cu înscrisuri.

În cadrul probei cu înscrisuri, pârâta a depus la dosar actul adițional nr.2 din data de 12.06.2012, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.988/11.05.2012 la Notarul Public D. O., contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1031/16.05.2012 la BNP S. A., scripte de comparație, certificat de căsătorie, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1807/02.08.2013 la BNP D. O..

În cadrul probei cu înscrisuri, reclamanta a depus la dosar proces verbal de predare primire încheiat la data de 05.06.2009, proces verbal de predare primire încheiat la data de 09.06.2009, proces verbal încheiat la data de 20.07.2009, act adițional nr.1 din data de 10.07.2009 la contractul nr.18N din data de 07.07.2009.

Instanța a dispus efectuarea unei expertize a scrisului și semnăturii pentru verificarea semnăturilor și scrisului în clar de pe actul adițional nr.2, și a unei expertize a documentelor pentru stabilirea autenticității impresiunii de ștampilă ce apare pe același înscris ca provenind de la P, cu obiectivele stabilite de instanță prin încheierea de ședință din data de 20.05.2015.

La data de 06.08.2015 a fost înaintat la dosar raportul de expertiză criminalistică (f.260-261 dosar).

La termenul de judecată din 30.09.2015 instanța a respins proba testimonială și proba cu expertiză tehnică solicitate de pârâtă, apreciind că este lămurită prin probatoriul deja administrat în cauză.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

La data de 07.07.2009 părțile au încheiat contractul nr.18N, cuprinzând și anexa 1 la acesta (f.12-21 dosar), contract ce poartă ștampila pârâtei și semnătura reprezentantului acesteia, necontestate de pârâtă.

Prin acest contract, reclamanta s-a obligat să furnizeze, respectiv să vândă, să livreze, să instaleze, să pună în funcțiune și să întrețină în perioada/perioadele convenite produsele menționate în art.4.1 din contract, pârâta obligându-se să cumpere și să plătească prețul convenit, de_ EUR, la care se adaugă TVA, conform clauzei art.5.1 din contract. Plata urma a se face, conform art.10.2 din contract, în 30 zile de la termenul limită de livrare stipulat la art.6.1 (15.09.2009), dar nu mai târziu de 7 zile de la obținerea alocațiilor bugetare necesare, cu condiția existenței în posesia sa a documentelor de la art.15.2 și a recepției finale (calitative).

Prin art.11.2 din contract părțile au convenit că în cazul în care pârâta (achizitorul) nu își onorează obligațiile în termen de 28 zile de la expirarea perioadei convenite, atunci poate fi obligat a plăti, ca penalități, 0,1% pe zi de întârziere din plata neefectuată.

Clauza privind termenul de plată a prețului de la art.10.2 a fost modificată prin actul adițional nr. 1 din 10.07.2009 (f.22, act ce poartă ștampila pârâtei și semnătura reprezentantului acesteia, necontestate de pârâtă), prin care părțile au convenit următoarele termene de plată: - 25.600 EUR plus TVA la recepția finală (calitativă), conform art.10.2, - 500 EUR plus TVA la începutul anului 3 de funcționare, an socotit de la data recepției finale, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii de către reclamantă; - - 500 EUR plus TVA la începutul anului 4 de funcționare, an socotit de la data recepției finale, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii de către reclamantă; - 500 EUR plus TVA la începutul anului 5 de funcționare, an socotit de la data recepției finale, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii de către reclamantă.

La data de 10.12.2009 părțile au încheiat procesul-verbal de acceptanță calitativă aflat în copie la fila 23 dosar, înscris ce poartă ștampila pârâtei și semnătura reprezentantului acesteia, necontestate de pârâtă.

Pentru serviciile prestate în temeiul contractului, astfel cum a fost modificat, pârâta datora reclamantei suma de 137.100,17 lei, din care a făcut mai multe plăți parțiale, menționate de reclamantă în acțiune (f.5 dosar), necontestate de pârâtă, astfel: suma de_ lei la data de 24.12.2009, suma de 30.000 lei la data de 21.10.2010, suma de 5.000 lei la data de 18.06.2010, suma de 3.000 lei la data de 05.07.2010, suma de 3.600 lei la data de 23.07.2010, suma de 2.500 lei la data de 13.08.2010, suma de 3.000, 17 lei la data de 01.10.2010 și suma de 3.000 lei la data de 06.01.2011, rămânând de plată o diferență de 77.000 lei.

Pârâta recunoscuse la data de 25.05.2010, prin corespondența aflată în copie la fila 25 dosar ( înscris ce poartă ștampila pârâtei și semnătura reprezentantului acesteia, necontestate de pârâtă), existența unei datorii de 90.266,08 lei față de reclamantă, pe care se angaja a o achita în patru tranșe, de câte 22.566,52 lei la datele de 15.06.2010, 15.07.2010, 15.08.2010 și 15.09.2010.

Părțile au încheiat la data de 12.06.2012 actul adițional nr.2 la contract (f.26), prin care pârâta a recunoscut că are de achitat către reclamantă suma de 77.000 lei și s-a obligat să facă plata eșalonat, respectiv în 5 rate lunare de câte 13.000 lei scadente la data de 25.07.2012, 25.08.2012, 25.09.2012, 25.10.2012, 25.11.2012, și ultima rată de 12.000 lei, scadentă la 25.12.2012.

Înscrisul reprezentând actul adițional nr.2/12.06.2012 are aplicată ștampila pârâtei și este semnat, pentru pârâtă, prin menționarea numelui în clar „M. M.” și executarea unei semnături olografe.

Pârâta a contestat scrierea în clar „M. M.” și semnătura olografă, care apar pe actul adițional nr.2/12.06.2012, susținând că acestea nu aparțin lui M. M.. De asemenea, pârâta a contestat în fața instanței și ștampila care apare pe actul adițional menționat, susținând că ștampila aplicată nu aparține societății pârâte.

Instanța, în procedura verificării înscrisului contestat, a dispus la termenul din 22.04.2015 efectuarea unei expertize a scrisului și a semnăturii, pentru verificarea semnăturii și a scrisului în clar de pe actul adițional 2 contestate de pârâtă, precum și o expertiză a documentelor, pentru stabilirea autenticității impresiunii de ștampilă ce apare pe același înscris ca provenind de la pârâtă.

Conform raportului de expertiză întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice, semnătura olografă ce apare pe actul adițional nr.2 a fost executată de M. M., mențiunea manuscrisă „M. M.” a fost scrisă de către M. M. și impresiunea de ștampilă „. SRL” prezintă caracteristici generale similare cu impresiunile de ștampilă cu inscripția aceleiași societăți, aflate pe înscrisurile atașate pentru comparație.

Prin urmare, față de concluziile raportului de expertiză, instanța reține că în mod neîntemeiat pârâta a contestat existența acordului său de voință la încheierea actului adițional nr.2/12.06.2012. Din moment ce înscrisul poartă ștampila societății pârâte și a fost semnat de numitul M. M., cel care, la momentul încheierii actului adițional avea calitatea de reprezentant legal al pârâtei, fiind administratorul acesteia (până în 2013, f.208 dosar), este evident că actul adițional emană de la pârâtă.

Față de această recunoaștere de datorie, valabil făcută de pârâtă prin actul adițional nr.2, instanța a apreciat că susținerile pârâtei privind executarea necorespunzătoare de către reclamantă a obligațiilor asumate este neîntemeiată, motiv pentru care instanța a considerat că nu este necesară administrarea celorlalte probe solicitate de pârâtă pentru dovedirea acestor susțineri.

De asemenea, instanța a avut în vedere și faptul că recunoașterea de datorie făcută prin actul adițional nr.2/12.06.2012 a produs și efectul întreruperii termenului de prescripție a dreptului reclamantei la acțiune, conform art.16 din Decretul 167/1958, astfel că până la data introducerii acțiunii de față, 30.09.2014, prescripția nu s-a împlinit.

Prin urmare, constatând că în temeiul art.969 c.civ. vechi, pârâtei îi revenea obligația de achitare a diferenței de 77.000 lei, iar pârâta nu a făcut dovada plății debitului, instanța o va obliga la plata acestei sume către reclamantă, dar și la plata penalităților de întârziere de 0,1% pe zi convenite prin clauza de la art.11.2 din contract, curse din 06.01.2011 (conform cererii reclamantei) până la data plății. Instanța reține că pârâta datorează penalități și pe perioada anterioară termenelor de plată acordate prin actul adițional nr.2/12.06.2012, întrucât din act nu rezultă că reclamanta a renunțat la acest drept de a pretinde penalitățile curse de la scadențele convenite prin contract și actul adițional nr.1.

În temeiul art.453 c.proc.civ., întrucât cererea reclamantei va fi admisă, iar pârâta este în culpă procesuală, instanța va obliga pârâta și la plata sumei de 13.790,04 lei cheltuieli de judecată către reclamantă (5.694,01 lei taxe de timbru și 8.096,03 lei onorariu de avocat), respingând totodată cererea pârâtei privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de reclamanta . SRL, cu sediul în București, . nr. 53, sector 1, înregistrată la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr. J_, cod unic de înregistrare RO_ și cu sediul ales la SCA V.&F., în București, .. 26-28, etaj 5, sector 1, împotriva pârâtei . SRL, cu sediul în București, ., sectorul 4 și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura în București, .. 8, ., etaj 6, apartament 59, sectorul 5, înregistrată la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr. J40/_/2005, cod unic de înregistrare_.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 77.000 lei și a penalităților de întârziere de 0,1% pe zi, curse din 06.01.2011 până la data plății.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 13.790,04 lei cheltuieli de judecată.

Respinge cererea pârâtei privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6.

Pronunțată în ședință publică, azi 07.10.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.NA/Thred.MV/4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 7622/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI