Pretenţii. Sentința nr. 7835/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 7835/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 7835/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7835

Ședința publică de la data de 13 octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. I. C.

GREFIER: P. O.

Pe rol soluționarea cauzei civile, având ca obiect pretenții, privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETATE . contradictoriu cu pârâtul S. B..

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 29 septembrie 2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 13 octombrie 2015.

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze instanța constată că

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 5.05.2015, sub nr._, reclamanta ASOCIAȚIA DE P. . contradictoriu cu pârâtul S. B., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de_,94 Iei, compusă din: cote de întreținere, perioada aprilie 2012 - martie 2013 în cuantum de 8141,37 lei; fond reparații în cuantum de 170 lei, aferent aceleiași perioade; fond de rulment în valoare de 100 lei, pentru perioada aprilie 2012-martie 2013 și penalități de întârziere la cotele de contribuție restante în perioada aprilie 2012-martie 2013, în valoare de 979,26 lei. Totodată, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii în fapt, reclamanta a învederat instanței faptul că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile de plată care îi reveneau către reclamantă, obligații ce constau în achitarea cotelor de întreținere, a fondului de reparații și fondului de rulment, în perioada aprilie 2012 - martie 2013. În aceste condiții, reclamata a apreciat că este vorba în cauză despre o permanentă neglijență sau rea-voință din partea pârâtului, care, în ciuda datoriilor acumulate începând cu anul 2012, a refuzat în mod continuu să achite debitele restante, motiv pentru care reclamanta a învederat instanței faptul că toți ceilalți proprietari au fost nevoiți să suporte și cheltuielile aferente apartamentului său. Totodată, a menționat faptul că atât perceperea fondului de reparații, cât și perceperea penalităților de întârziere, în cuantum de 0,1% și a fondului de rulment au fost stabilite în ședințele de adunare generală ale Asociației de proprietari.

Față de cele învederate, reclamanta a solicitat instanței să dispună admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtului la plata sumei de_,94 lei, reprezentând cote de întreținere, penalități de întârziere, fond reparații și fond rulment, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile - art.49, art.50 alin.(1) din Legea nr.230/2007 cu modificările ulterioare și H.G nr.1588/2007 - art.12 pct.B lit.c), art.17 alin.(1), lit.i) și j), art.24 alin.(5), art.25.

În susținerea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Prin cererea modificatoare înregistrată pe rolul instanței la data de 12.05.2015, reclamanta a înțeles să modifice cererea de chemare în judecată formulată inițial cu privire la penalitățile de întârziere în cuantum de 6371 lei, aferente cotelor de întreținere restante din perioada aprilie 2012 – martie 2013, calculate începând cu termenul de 30 de zile de la data scadentă, adică 6.07.2012, până la 30.04.2015, data introducerii acțiunii de către reclamantă.

În acest sens, reclamanta a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 14.764,57 Iei, compusă din: cote de întreținere, perioada aprilie 2012 - martie 2013 în cuantum de 8141,37 lei; fond reparații aferent perioadei aprilie 2012 – martie 2013, în cuantum de 170 lei; fond de rulment în valoare de 100 lei, pentru perioada aprilie 2012-martie 2013 și penalități de întârziere la cotele de contribuție restante în perioada aprilie 2012-martie 2013, calculate pentru fiecare cotă de contribuție lunară, în procent de 0,1%/ zi de întârziere, începând cu data de 6.07.2012 ( la 30 de zile de la scadență, conform Legii nr. 230/2007) până la data de 31 aprilie 2015, în cuantum de 6.353,2 lei. Totodată, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea modificatoare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 204 alin.1 din NCPC.

În susținerea cererii modificatoare, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: centralizator penalizări calculate pentru cotele de întreținere, în perioada 6.07.212 – 30.05.2015, încheierea de cameră de consiliu din 24.09.2001, proces verbal nr. 16/9.10.2011, proces verbal nr. 17/27.11.2011, proces verbal nr. 18/4.12.2011, liste de plată perioada aprilie 2012-august 2012, proces verbal nr. 21/24.03.2013, centralizator cheltuieli octombrie 2012 – februarie 2013.

La data de 20.05.2015 reclamanta a depus la dosarul cauzei dovada dreptului de proprietate al pârâtului, respectiv actul de vânzare – cumpărare al .> Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 10.06.2015, pârâtul S. B., a solicitat instanței să respingă cererea astfel cum a fost formulată de către reclamantă,ca fiind netemeinică și nelegală, față de aprecierea că sumele pretinse de reclamată au fost calculate în mod abuziv și cu rea - credință,fără respectarea procedurii legale de încheiere a unei convenții aprobată de omitetul Executiv al Asociației de P.,pentru stabilirea numărului de persoane pentru care să plătesc cotele de întreținere aferente garsonierei 148.

În motivarea întâmpinării în fapt, pârâtul a precizat că, cotele de întreținere solicitate de către reclamantă au fost calculate pe un număr de 5 persoane care locuiesc constant în apartamentul 148,deși în mod real,în acest apartament puteau fi trecute maxim 3 persoane. În acest sens, a mai menționat că în garsoniera în cauză, formată din cameră,bucătărie,baie, funcționează și un cabinet stomatologic ,în care,în timpul programului de lucru,respectiv 4ore /zi ,de luni până vineri lucrează 3 persoane, respectiv medic stomatolog, asistentă și pacientul programat. În aceste condiții, pârâtul a apreciat că e inadmisibil să-i fie calculate cote de întreținere pentru 5 persoane, programul zilnic fiind de 4 ore, de luni până vineri. Pe cale de consecință, pârâtul a considerat că aceste sume, au fost calculate în mod netemeinic și nelegal, cu rea credință urmărindu-se obținerea de venituri necuvenite,în vederea suportării de către pârât a pierderilor și defectuoasei organizări administrative a reclamantei. Pârâtul a înțeles prin urmare să conteste atât cotele de întreținere cât și penalitățile aferente,deoarece, în opinia sa, au fost calculate nelegal și netemeinic,deoarece pentru perioada invocată de reclamantă nu s-a îndeplinit procedura prevăzută la art. 37 din Hotărârea Guvernului României publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 43/18.1.2008.

Mai mult, pârâtul a învederat instanței faptul că nu a fost încheiată cu acesta nicio convenție și nici nu s-a făcut vreo notificare în acest sens, arătând totodată că nu a fost niciodată aprobată de către Consiliul executive al reclamantei repartizarea pentru apartamentul 148 - garsonieră,a unui număr de 5 persoane aferente cotelor de întreținere privitoare la acest apartament, neputând prin urmare fi calculate cote de întreținere pentru 5 persoane, fără a fi îndeplinite formalitățile și prevederile hotărârii mai sus menționate.

În plus, pârâtul a arătat că a notificat în scris, în 2012, pe reclamantă cu privire la încheierea unei Convenții în legătură cu numărul de persoane care îi va fi atribuit pentru garsoniera Cabinet Stomatologic, precum și cu privire la numărul maxim de persoane care fluctuează prin cabinet respectiv 3 (2 angajați și un pacient programat),precum și programul aferent cabinetului,însă pârâtul a arătat că reclamanta, prin reprezentanții săi, a refuzat orice cooperare și i-a trecut în mod abuziv și cu rea credință, în opinia sa, fără acord și fără aprobarea Consiliului Executiv, un număr de 5 persoane pentru o garsonieră. De asemenea, a arătat că nu se mai regăsesc în actele Asociației de proprietari,nici notificarea sa și nici declarația expresă cu numărul de 3 persoane. A mai considerat că în mod abuziv și cu rea credință reclamanta nu a înregistrat cererile și nici contestațiile listelor formulate de către acesta, precum și nici o notificare, pârâtul fiind astfel pus în fata faptului împlinit de a plăti niște cote de întreținere și penalizări al căror cuantum l-a apreciat ca exagerat. Pârâtul a mai precizat că, ulterior schimbării conducerii reclamantei, s-a stabilit prin acord cu reclamanta ,numărul de persoane pentru care să plătesc cote de întreținere, pârâtul rămânând fără restanțe la întreținere.

Față de cele învederate, pârâtul a solicitat instanței să respingă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, ca netemeinică și nelegala, și totodată să constate că sumele pretinse de reclamantă au fost calculate cu încălcarea prevederilor și, pe cale de consecință, a solicitat instanței să dispună recalcularea acestora și a penalităților de întârziere,prin intermediul unei expertize financiar-contabile care să arate sumele reale ce trebuie achitate.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari actualizată precum și pe dispozițiile normelor metodologice de aplicare a Legii nr, 230/2007 privind înființarea,organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

În susținerea întâmpinării,pârâtul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei cu expertiza financiar – contabilă, a probei cu interogatoriul reclamantei și a probei testimoniale.

La data de 23.06.2015, reclamanta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.

La data de 8.10.2015 reclamanta a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, iar ulterior, la data de 13.10.2015, pârâtul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că pârâtul B. S. are calitatea de proprietar al apartamentului nr. 148 din imobilul situat în București, .. 38, . (f.83) care face parte din Asociația de Proprietari . calitate, are obligația suportării cotelor de contribuție la cheltuielile de întreținere, în conformitate cu actele normative incidente și prevederile Statutului Asociației.

Astfel, potrivit art. 46 alin. 2 din Legea nr. 230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, în același sens fiind și dispozițiile art. 32 alin. 1 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, aprobate prin H.G. nr. 1588/2007.

Art. 49 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 și art. 25 alin.1 din Normele metodologice mai sus amintite prevăd obligația proprietarilor din condominiu de a achita cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare dintre aceștia, în termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă.

În temeiul art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.

Examinând listele de plată aferente perioadei aprilie 2012 - martie 2013 depuse de reclamantă la dosarul cauzei, aduse la cunoștința pârâtului prin afișare și opozabile acesteia, prin raportare și la fișa centralizatoare, instanța constată că pretențiile principale ale reclamantei, sunt întemeiate, respectiv pentru sumă de 8141,37 lei aferente perioadei aprilie 2012 - martie 2013 sumele înscrise în listele de plată concordând cu cele pretinse prin acțiune.

Potrivit art. 12 pct. A lit. d din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1588/2007, proprietarii membri ai asociației au dreptul să primească explicații cu privire la calculul cotei de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari și, eventual, să o conteste la președintele asociației de proprietari, în termen de 10 zile de la afișarea listei de plată.

Or, pârâtul, nu a contestat calculul cotelor de contribuție la cheltuielile de întreținere în modalitatea prevăzută de lege.

În acest sens, deși invocă faptul că ar fi solicitat reclamantei să treacă la întreținere un număr de 3 persoane deoarece în respectiva garsonieră funcționează un cabinet medical, pârâtul nu a făcut dovada acestor aspecte.

Instanța reține că reclamanta a făcut dovada că a încercat să încheie o convenție cu pârâtul în ceea ce privește numărul de persoane cu care să figureze la întreținere însă nu s-a reușit acest lucru din cauza atitudinii acestuia din urmă (f.70-85). În aceste condiții, în cadrul ședinței comitetului executiv din 15.02.2012, în lipsa încheierii unei convenții, s-a hotărât la ca apartamentul 148 – cabinet Dent Perfect să se treacă 5 persoane. Aceste aspecte au fost aduse la cunoștința pârâtului astfel cum reiese din procesul verbal nr.18 din 16.03.2012, însă pârâtul nu a făcut nicio dovadă că ar fi contestat aceste aspecte. De asemenea, s-a hotărât ca cabinetele medicale să încheie convenție, inclusiv . generală reconvocată a asociației de proprietari din data de 12.08.2012.

În ceea ce privește penalitățile de întârziere, instanța reține că, potrivit art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată, cu mențiunea că penalizările nu pot fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat. În același sens, art. 25 alin. 1 din Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 1588/2007 prevede că asociația de proprietari poate calcula și percepe penalizări de întârziere pentru suma neachitată, în condițiile stabilite și aprobate de comitetul executiv al asociației de proprietari, în limitele stabilite de art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, suma acestora neputând depăși suma cotei restante la care s-a aplicat. Asupra acestora, instanța reține că asociația reclamantă a stabilit un sistem propriu de penalități, astfel cum rezultă din cuprinsul procesului verbal al Adunării Asociației de proprietari din data de 04.12.2011 (f. 80-8]), penalitățile fiind în cuantum de 0,1% pe fiecare zi de întârziere. În prezenta cauză, cuantumul total al penalităților este de 6353,2 lei aferent perioadei aprilie 2012 – martie 2013, după cum rezultă din centralizatorul cu datoriile pârâtului, fișa contabilă aferentă apartamentului 148.

Față de dispozițiile art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 și ale art. 25 alin. 1 din Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 1588/2007 mai sus enunțate, instanța reține că pretențiile accesorii ale reclamantei, privind penalitățile de întârziere sunt întemeiate.

În ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata fondului de reparații în cuantum de 170 lei aferent perioadei aprilie 2012-martie 2013, instanța reține că, potrivit art. 47 din Legea nr. 230/2007, „cheltuielile asociației de proprietari sunt următoarele […] f) cheltuieli de altă natură”. Astfel, din procesul verbal din data de 6.10.2010 al adunării generale al asociației de proprietari (f. 78) reiese că membrii asociației au hotărât majorarea fondului de reparații la 10 lei lunar pe apartament. Din centralizatorul cu datoriile pârâtului rezultă că acesta are de achitat un debit de 170 de lei, corespunzător fondului de reparații.

În ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata fondului de rulment în cuantum de 100 lei aferent perioadei aprilie 2012-martie 2013, instanța reține că din procesul verbal din data de 4.12.2011 al adunării generale al asociației de proprietari (f. 80) reiese că membrii asociației au hotărât majorarea fondului de rulment la 100 lei lunar pe garsonieră. Din centralizatorul cu datoriile pârâtului rezultă că acesta are de achitat un debit de 100 de lei, corespunzător fondului de rulment.

Pentru aceste considerente, instanța urmează să admită cererea de chemare în judecată și să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 8141,37 lei cote de întreținere aferente perioadei aprilie 2012 – martie 2013, 6353,2 lei penalități de întârziere aferente perioadei aprilie 2012 – martie 2013, 100 lei fond de rulment aferent perioadei aprilie 2012 – martie 2013 și 170 lei fond de reparații aferent perioadei aprilie 2012 – martie 2013.

În ceea ce privește capătul de cerere referitor la plata cheltuielilor de judecată, va lua act că se solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea modificată formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. . în București, ..38, Sector 6, cu sediul ales în București, .. 38, . 181, sector 6, C._, în contradictoriu cu pârâtul S. B., cu domiciliul în București, sector 6, .. 38, .,. ales la C.. De Av. A. S. în ., B., județ Ilfov, CNP_.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 8141,37 lei cote de întreținere aferente perioadei aprilie 2012 – martie 2013, 6353,2 lei penalități de întârziere aferente perioadei aprilie 2012 – martie 2013, 100 lei fond de rulment aferent perioadei aprilie 2012 – martie 2013 și 170 lei fond de reparații aferent perioadei aprilie 2012 – martie 2013.

Ia act că se solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.

Pronunțată în ședință publică azi, 13.10.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Red. CCI/ Tehnored. EMV

4 ex/ 18.11.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 7835/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI