Validare poprire. Sentința nr. 1492/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Comentarii

0

Sentința nr. 1492/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 1492/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1492

Ședința publică din data de 24.02.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. G.

GREFIER: Ș. G.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditoarea S. NAȚIONALĂ DE gaze NATURALE ROMGAZ S.A. în contradictoriu cu debitoarea S.C. I. S.A. și terții popriți .. S.C. E. C. GROUP S.R.L., S.C. B. F. E. S.R.L., S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L., S.C. I.-S. ASSETS S.R.L., S.C. C. C. S.A., S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L., S.C. P. P. FAGARAS S.R.L., S.C. S. S C. S.R.L., S.C. G. B. HEAT & P. S.R.L., S.C. I. E. S.R.L., având ca obiect validare poprire.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința sedința publică din data de 10.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților pentru a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 24.02.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București la data de 10.06.2014 și înregistrată sub nr. de dosar_, creditoarea S. Naționala de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. a formulat în contradictoriu cu debitoarea S.C. I. S.A. și terții popriți .., S.C. E. C. GROUP S.R.L., S.C. B. F. E. S.R.L., S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L., S.C. I.-S. ASSETS S.R.L., S.C. C. C. S.A., S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L., S.C. P. P. FAGARAS S.R.L., S.C. S.’S C. S.R.L., S.C. G. B. HEAT & P. S.R.L., S.C. I. E. S.R.L. cerere de validarea proprii înființată în dosarul de executare nr. 28/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc C. M. asupra părților sociale pe care debitoarea S.C. I. S.A. le deține la capitalul social al terților popriți, prin care a solicitat admiterea cererea și dispunerea vânzării părților sociale pe care debitoarea S.C. I. S.A. le deține în calitate de asociat la capitalul social al terților popriți.

În motivare creditoarea a arătat că prin titlul executoriu - sentința civilă nr. 3279/23.03.2011 a Tribunalului București pronunțată în dosarul nr._/3/2010, îndreptată prin încheierea din 08.06.2011 a Tribunalului București și Decizia civilă nr. 161/03.04.2012 a Curții de Apel București modificată în parte prin Decizia nr. 525/13.02.2014 a înaltei Curți de Casație și Justiție, debitorul S.C. INTERAGROS.A. a fost obligat la plata către creditoare a următoarelor sume:

- 40.788.031,32 lei contravaloare gaze naturale,

- 1.498.106,50 lei dobânda legală aferenta sumei de 31.482.459,92 lei calculată până la data de 31.10.2009,

- dobânda legală aferenta sumei de 31.482.459,92 lei calculată începând cu data de 01.11.2009 și până la data plații acestei sume de bani,

- 2.028.614,57 lei penalități de întârziere aferente sumei de 9.305.571,40 lei calculate până la data de 31.10.2009,

- penalități de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere aferente sumei de 9.305.571,40 lei începând cu data de 01.11.2009 și până la data plații acestei sume de bani,

- 447.263,52 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar,

- 10.697.656,09 lei contravaloare gaze livrate în luna iulie 2008 conform facturii nr._/24.06.2009,

- 1.305.114,04 lei reprezentând penalități de întârziere aferente sumei de 10.697.656,09 lei calculată până la data de 31.10.2009,

- penalități de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere aferente sumei de 10.697.656,09 Iei începând cu data de 01.11.2009 și până la data plații acestei sume de bani,

- 120.027,71 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciara de timbru,

- 94.113,83 reprezentând taxa judiciara de timbru și timbru judiciar și

- 14.928 lei reprezentând onorariu avocat

Având în vedere refuzul debitoarei de a-și îndeplini de bună voie obligațiile, la data de 11.03.2014 creditoarea a solicitat prin cererea înregistrată sub nr. 28/2014 pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc C. M. executarea silită, prin oricare din formele prevăzute de lege, împotriva S.C. I. S.A, iar prin cererea înregistrata la data de 12.03.2014 sub nr._ pe rolul Judecătoriei Sector 6 București, Biroul Executorului Judecătoresc C. M. a solicitat încuviințarea executării silite a titlurilor executorii constând în sentința civilă nr. 3279/23.03.2011 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2010 și decizia civilă nr. 161/03.04.2012 pronunțata de Curtea de Apel București, iar Judecătoria Sector 6, prin încheierea pronunțata în data de 20.03.2014, a admis cererea de încuviințare a executării silite, dând împuternicire executorului judecătoresc să pună în executare titlurile executorii.

Creditoarea a menționat că la data de 28.04.2014 executorul judecătoresc a emis adrese de poprire către terții popriți punându-le în vedere interdicția disponibilizării părților sociale pe care S.C. 1NTERAGRO S.A. le deține în capitalul acestora social, iar părțile sociale au fost declarate poprite în măsură necesară pentru realizarea obligației de plată a următoarelor sume:

- 51.485.687,41 lei contravaloare gaze naturale,

- 12.823.123,63 lei dobânda legală aferenta sumei de 31.482.459,92 lei calculată până la 20.03.2014,

- 16.926.832,14 lei penalități de întârziere în cuantum de 0,1 % pe zi aferente sumei de 9.305.571,40 lei calculate până la 20.03.2014,

- 18.432.051,69 lei penalități de întârziere în cuantum de 0,1 % pe zi aferente sumei de 10.697.656,09 lei calculate până la 20.03.2014,

- 215.562,33 lei rest cheltuieli de judecată, creanțe prevăzute în titlurile executorii și 1.227.600 lei rest cheltuieli de executare.

Potrivit dispozițiilor art.783 și art.786 alin. l pct. l din C.pr.civ, din momentul comunicării adreselor de poprire, creditoarea a precizat că terții popriți aveau obligația de a proceda la indisponibilizarea parților sociale sus menționate și în termen de 5 zile și să transmită către executorul judecătoresc dovada acestei operațiuni, dar terții popriți nu au dat curs solicitării executorului judecătoresc.

În continuare creditoarea a menționat că părțile sociale fac parte din categoria bunuri mobile incorporale, iar potrivit extraselor de la Registrul Comerțului, la data înființării popririi bunurile mobile incorporale, respectiv acțiunile și părțile sociale se aflau în mâinile terțului poprit, invocând prevederile art.789 alin.8 din C.pr.civ.

De asemenea creditoarea a solicitat soluționarea cererilor de validare a popririi îndreptată împotriva mai multor terți, având în vedere dispozițiile art. 59 C.pr.civ. în materie de coparticipare procesuală care pleacă de la premisa existenței unui drept sau a unei obligații comune, chiar și a unei strânse legături între drepturile și obligațiile coparticipanților, chiar dacă acestea nu sunt comune, premisa care se găsește întotdeauna în cazul unei cereri de validare îndreptată împotriva mai multor terți, invocând și dispozițiile art.653 și 788 C.pr.civ. care impun conexarea cererilor de executare.

În concluzie creditoarea a solicitat admiterea cererii și validarea popririi înființată în dosarul de executare nr. 28/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc C. M. asupra părților sociale pe care debitoarea S.C. I. S.A. le deține la capitalul social al terților popriți și pe cale de consecința, dispunerea vânzării părților sociale pe care debitoarea S.C. I. S.A. le deține în calitate de asociat/acționar la capitalul social al terților popriți.

În drept, cerere a fost întemeiată pe dispozițiile art. 194, art. 789 și art. 59 C.pr.civ.

În dovedire, a solicita încuviințarea administrării probei cu înscrisuri și a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, titlurile executorii, adresele de înființare a popririi și dovezile de comunicare, extrase de la Registrul Comerțului și încheierile de la Registrul Comerțului de admitere a cererii BEJMiloș C. de instituire a popririi părților sociale și acțiunilor.

La data de 17.07.2014, terții popriții .., S.C. B. F. E. S.R.L., S.C. E. C. S.R.L. și S.C. F.&F. PRODCOM S.R.L. au formulat întâmpinare la cererea de validare a popririi formulate de S. Naționala de Gaze Naturale ROMGAZ S.A prin care au solicitat respingerea cererii de validare a popririi formulate în cauză că tardiv introdusă, în principal, și ca netemeinica și nelegală în subsidiar.

Terții popriți au invocat excepția tardivității introducerii cererii de validare a popririi menționând că au primit adresa de poprire la data de 29.04.2014 invocând prevederile art.789 alin. l din C.pr.civ. și menționând că în condițiile în care părțile sociale ar putea fi poprite, se presupune că această obligație se naște la data comunicării adresei de înființare a popririi, respectiv 29.04.2014, data de la care începea să curgă și termenul de o lună în care creditorul putea formula cerere de validare a popririi. Pe cale de consecința, termenul de o lună s-a împlinit la data de 29.05.2014, conform prevederilor art.181 alin.3 Cod procedura civilă. Cererea a fost introdusă pe rolul instanței la data de 10.06.2014, cu depășirea termenului legal în care se putea formula o astfel de cerere, drept pentru care creditorul este decăzut din dreptul de a mai introduce o astfel de cerere.

Terții popriți au solicitat respingerea cererii de validare a popririi ca tardiv introdusă, iar pe fondul cauzei, au solicitat respingerea cererii de validare a popririi ca netemeinică și nelegală.

În motivare, au arătat că sunt societăți comerciale cu răspundere limitată constituite din mai mulți asociați, în care S.C. I. S.A. deține părți sociale, iar asupra acestor părți sociale, prin adresa de înființare poprire din 28.04.2014, dată de B. C. M. în dosarul de executare silită nr. 28/2014, a fost instituita poprirea, acestea fiind indisponibilizate, această măsura fiind o măsură nelegala, având în vedere Regulile impuse de Legea 31/1990 potrivit cărora o societatea comercială cu răspundere limitată, ca formă de organizare juridică în general și ca mod de asociere în speța dedusă judecății, în special, este o societate constituită pe baza deplinei încrederi între asociații ei. Unul dintre elementele distinctive ale acestei forme de organizare, raportat la celelalte forme de organizare din România, este reprezentat de caracterul intuitu personae al contractului de societate, iar prin prisma acestui fapt, părțile sociale nu sunt liber accesibile.

Legea protejează societatea cu răspundere limitată de terții interesați de preluarea societății, iar această protecție se concretizează în regulile de transmitere a parților sociale, în dreptul asociaților existenți de a agrea sau cenzura . ai parților sociale, în societate.

Părțile sociale reprezintă diviziuni ale capitalului social, nu sunt acțiuni pentru a se putea vorbi despre liberă transmitere a acestora, ci reprezintă titluri de participare la capitalul social al unei societăți constituite pe principiul încrederii intre asociați și pe principiul mutualismului acordului asociaților, atât cu privire la constituirea societății, cât și cu privire la modificarea ulterioară a condițiilor în care aceasta s-a constituit. Părțile sociale nu sunt sesizabile în nicio formă și în nicio măsură, putând fi urmărite silit de către terți doar beneficiile aferente rezultate din lichidare sau din bilanțul contabil. De altfel, conform art.726 lit.f C.pr.civ.nu sunt supuse urmăririi silite bunurile declarate neurmăribile în cazurile și în condițiile prevăzute de lese. Părțile sociale nu reprezintă valori de sine stătătoare, fiind titluri nenegociabile ( art. 11, alin.2 din Legea 31/1990), constituind drepturi personale ale asociaților, iar nu drepturi patrimoniale.

Asociații au nu numai dreptul de a colabora, ci și obligația de a colabora, affectio societatis însemnând atitudinea de responsabilitate a asociaților, unii față de alții și a tuturor fata de societate, exercitarea activa și cu bună credința a drepturilor aferente parților sociale și obligația de fidelitate fata de societate. Fiind un element definitoriu al societății comerciale, affectio societatis trebuie să existe nu numai la data constituirii societății, ci și în cursul existenței ei, dispariția acestuia putând duce la dizolvarea societății în condițiile art. 227, alin. l, lit. e din Legea 31/1990.

În continuare, terții popriți au invocat prevederile art.66 din Legea 31/1990, menționând că excepția prevăzută la alin.2 permite creditorilor numai poprirea părților ce s-ar cuveni asociaților din lichidare sau sechestrarea și vinderea acțiunilor debitorului lor. Primul caz presupune existența unei hotărâri de dizolvare a societății (fie A., fie judecătorească), pentru că lichidarea este o fază consecutivă dizolvării. În ceea ce privește măsura sechestrului, textul de lege citat se referă numai în mod expres la acțiuni, nu și la părțile sociale. Diferențele dintre acțiuni și părți sociale sunt majore și ele rezultă atât din modul de constituire, cât și din modul de deținere sau de tranzacționare a acestora.

Din punct de vedere juridic, o acțiune reprezintă dreptul de proprietate al posesorului acesteia asupra unei cote-părți din societatea comercială. Deținătorul uneia sau mai multor acțiuni ale unei firme are dreptul la dividende acordate din profitul acesteia, are dreptul să participe la luarea deciziilor, prin intermediul Adunării Generale a Acționarilor, și are dreptul la o cota-parte din sumele rezultate în urma unei eventuale lichidări a firmei, proporțional cu numărul de acțiuni deținute. Din punctul de vedere al pieței de capital, acțiunile sunt instrumente financiare pe care investitorii le pot cumpăra sau vinde în cadrul unei piețe organizate și reglementate, mai exact al Bursei de Valori. Acțiunile sunt instrumentele financiare de bază ale pieței de capital, tranzacționarea lor oferind pe de o parte investitorilor posibilitatea de a obține profituri și pe de altă parte companiilor posibilitatea de a se finanța. Investitorii pot obține profit cumpărând acțiuni la un anumit preț și vânzând la un preț mai mare, iar companiile se pot finanța prin emisiunea de noi acțiuni și vânzarea lor către investitorii interesați. În România, singura instituție. unde se pot tranzacționa acțiuni este B. de Valori București (BVB).Pentru că acțiunile emise de o companie să fie admise la tranzacționare la una din categoriile bursei, respectiva companie trebuie să îndeplinească o . criterii, dintre care cele mai importante țin de profitabilitate (în general companiile trebuie să fi obținut profit în ultimii ani), de dimensiuni (nu orice firmă, oricât de mică, poate fi admisă la tranzacționare) și de transparentă (fiecare emitent trebuie să facă publice o . informații legate de activitatea pe care o desfășoară). Ulterior, după admiterea la tranzacționare, fiecare dintre emitenți trebuie să continue să îndeplinească acele criterii, în caz contrar putând fi delistați. Nu în ultimul rând, trebuie precizat că în România nu se pot tranzacționa decât acțiuni ordinare.

În continuare terții popriți au precizat că caracterul insesizabil al părților sociale rezultă și din coroborarea art.66 din Legea 31/1990 cu art.202, alin.2 din aceeași lege care impune condiții restrictive pentru transmiterea părților sociale către persoane din afara societății, prevăzând ca transmiterea către terți este permisă numai dacă a fost aprobată de asociați reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social.

Terții popriți au invocat prevederile art. 1908 C.civ. menționând că ținând cont de principiul libertății de asociere și de elementul affectio societatis care trebuie să subziste pe toată durata societății, textul prevede ca asocierea unei terțe persoane la drepturile sociale fără consimțământul celorlalți asociați nu îi conferă terței persoane calitatea de asociat al societății, precum și art.10 C.civ.este un alt argument în susținerea insesizabilității părților sociale.

În continuare au fost invocate dispozițiile art.780 C.pr.civ., potrivit căruia sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o treia persoană sau pe care această i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. Părțile sociale nu sunt sume de bani, titluri de valoare sau bunuri mobile incorporale și, cu atât mai mult, nu sunt urmăribile. Asociații dobândesc în schimbul aportului un număr de părți sociale corespunzătoare valorii aportului fiecăruia. Deținătorii parților sociale sunt titularii unui drept de creanța împotriva societății, care le conferă dreptul la împărțirea activului social în caz de lichidare, precum și dreptul la dividende.

Potrivit regulilor impuse de C.pr.civ., terții popriții au precizat că părțile sociale sunt insesizabile nu numai din perspectiva dreptului material, ci și conform prevederilor legale care reglementează materia popririi, care sunt incompatibile cu demersul de poprire al parților sociale, sfera de aplicare a popririi privind sume, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ale debitorului datorate de o terță persoană, anomalia acestei proceduri de executare constând în faptul că părțile sociale nu se afla la un terț care le datorează asociatului, ci se afla în registrul propriu de asociați și părți sociale, putându-se sesiza nelegalitatea popririi pentru faptul că părțile sociale, nefiind în posesia acestora, poprirea acestora este lipsită de obiect.

De asemenea au menționat că au fost și prevederile art. 53 din Constituția României,având în vedere faptul că le-a fost restrâns exercițiul unor drepturi sau liberalități, fiindu-le astfel restrâns dreptul la libera asociere, le-a fost îngrădit affectio societatis, prin aceasta executare silită a prejudiciat în interesele sale o formă de organizare juridică liber consimțita și fără nicio legătură cu obiectul dosarului de executare silită nr.28/2014.

Totodată, terții popriți au învederat că prin măsura luată de B. C. M. a fost încălcat și art. 11 din Convenția CEDO care reglementează dreptul la libera asociere. CEDO s-a pronunțat în sensul în care excepțiile de la regulă dreptului de asociere trebuie interpretate în mod restrictiv și orice derogare de la acest drept trebuie să corespundă unei “nevoi sociale stringente. În consecința, măsura instituirii popririi și îngrădirea în acest fel a dreptului la asociere a celorlalți asociați ai debitoarei este disproporționata în raport cu scopul urmărit, acela al recuperării unui prejudiciu creat de asociatul vizat de aceasta măsură, în condițiile în care aceste părți sociale nu pot fi executate silit.

Terții popriți au solicitat reținerea următoarelor considerente:

• S. cu răspundere limitată este o societate de persoane și nu o societate de capitaluri așa cum este societatea pe acțiuni.

• Capitalul social al unui SRL se divide în părți sociale și nu în acțiuni.

• În Legea 31/1990 acțiunile cumulează toate caracteristicile dreptului de proprietate. De altfel, un capitol din Legea 31/1990 este dedicat descrierii acestor drepturi inclusiv modului de transmitere a acestora - cesiune sau tranzacționare, în cazul în care ele sunt liber negociabile la societățile tranzacționate pe piețele de capital.

• Părțile sociale nu întrunesc niciuna din trăsăturile “părților de capital” (SHARES) așa cum sunt acțiunile. Din aceste motive acțiunile pot fi gajate, sechestrate, executate silit etc., deși, și în acest caz, pot fi anumite limitări în cazul existenței dreptului de preempțiune.

• În cazul SRL obligațiile sociale pot fi garantate numai cu patrimoniul social, respectiv cu partea din Activul Bilanțului Contabil. În cazul societăților pe acțiuni garantarea obligațiilor se poate face atât cu elemente patrimoniale, cât și cu capitalul social al societății (capital equity).

• Părțile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile pentru că nu întrunesc caracteristicile dreptului de proprietate ca în cazul acțiunilor.

• În cazul unui abuz de lege - cum ar fi executarea silită, transmiterea parților sociale către persoane din afara societății este blocată de adunarea generală a asociaților. Chiar și în cazul succesiunii dobândirea parților sociale nu este posibilă decât dacă este prevăzută expres în actul constitutiv al societății.

• SRL având caracter intuitu personae, obligațiile asumate de către persoanele care s-au asociat, sau de asociat, nu pot fi îndeplinite prin reprezentant și nu sunt transmisibile. Ca urmare, executarea obligațiilor aparține exclusiv persoanei și nu pot fi transferate către terți prin acte juridice de orice natură. Cu alte cuvinte, adresa de poprire în mod abuziv încearcă să substituie un terț în drepturile și obligațiile unei persoane care deține aceste fracțiuni (părți sociale) din capitalul social al unei Societăți cu răspundere limitată. Mai mult, terțul își însușește ilegal calitățile, aptitudinile sau pregătirea profesională a persoanei care a semnat actul constitutiv al SRL (contractul de societate și statutul societății).

• Poprirea ilegală pusă pe părțile sociale afectează și relațiile economico-sociale ale SRL cu celelalte categorii de interese (stakeholders) - banei, furnizori, salariați, prestatori de servicii, clienți, consumatori, autorități publice, etc - care au încheiat contracte și desfășoară afaceri în relația cu SRL și care și-au dezvoltat afacerile bazându-se pe caracterul intuitu personae al SRL.

Pe lângă nelegalitatea instituirii popririi, terții popriții au invocat nelegalitatea modului de aducere la îndeplinire a acestei măsuri, menționând că executorul judecătoresc era obligat să îndeplinească anumite formalități prevăzute de lege,astfel încât, conform art.743, efectuarea sechestrului,dispoziții aplicabile și în cazul popririi, se va constata de îndată într-un proces verbal care va cuprinde anumite mențiuni prevăzute în mod imperativ de lege, lucru care nu s-a realizat aceasta măsură a popririi fiind adusă la îndeplinire cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii.

În concluzie, terții popriți au solicitat respingerea cererii de validare a popririi formulate în cauză că tardiv introdusa, în principal, și ca netemeinica și nelegala în subsidiar.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.205 și urm. C.pr.civ., art.66 și art.202 din Legea 31/1990, art.10 și art.1908 C.pr.civ., art.53 din Constituția României, art. 11 din Convenția CEDO.

În dovedirea, au solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri și au depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, certificat constatator ORC și jurisprudență.

Atașat întâmpinării, terții popriți depus cerere reconvențională în contradictoriu cu creditoarea S. Naționala de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. și cu B. C. M. prin care au solicitat constatarea nelegalității instituirii popririi înființate asupra unui număr de 345.000 părți sociale deținute în cadrul acestora de către S.C.I. S.A., așa cum s-a dispus prin adresa de înființare poprire din data de 28.04.2014 data de B. C. M. în dosarul de executare nr.28/2014, constatarea caracterului ilicit al acestei fapte, cu consecința încadrării acesteia în condițiile răspunderii civile delictuale, dispunerea radierii înscrierii popririi de la ORC Teleorman unde a fost înscris prin mențiunea nr. 8290/30.04.2014, obligarea pârâților, în solidar, la plata către aceștia a sumei de 1.000.000 lei, cu titlu de pagube efective aduse prin vătămarea intereselor, conform art. 1359C.pr.civ., cât și daune morale aduse onoarei, demnității și reputației pentru prejudiciul suferit ca urmare a înființării acestei popriri și a efectuării publicității în cadrul ORC Teleorman, precum și obligarea pârâților la restituirea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale au fost reluate motivele invocate în întâmpinare, menționând că faptele pârâților, atât a creditoarei, care a formulat cererea de executare silită, cât și a executorului judecătoresc care a dispus aceasta măsură, se încadrează în condițiile răspunderii civile delictuale, astfel cum este reglementată de art. 1349 C.pr.civ.. Astfel, prin instituirea acestei măsuri nelegale și înscrierea ei la ORC Teleorman, pârâții au creat atât pagube efective aduse intereselor legitime, cât și prejudicii aduse onoarei, demnității și reputației.

Terții popriți au menționat că înscrierea popririi ilegale la ORC Teleorman a atras imposibilitatea derulării de programe europene privind atragerea de fonduri nerambursabile, imposibilitatea contractării de credite bancare necesare în vederea dezvoltării activității, imposibilitatea atragerii de noi asociați care să aducă aport de capital în societate, prin prisma faptului că acest lucru ar diminua cota de participare la beneficii și pierderi a asociatului vizat de aceasta măsura restrictiva, imposibilitatea de dizolvare a acestora și generarea de costuri inutile suportate de ceilalți asociați, aceasta măsura afectând și ceilalți asociați care s-au asociat tocmai din motivul încrederii reciproce în speranța înființării unei societăți profitabile tuturor.

Terții popriți au menționat că răspunderea civilă delictuală se angajează ori de câte ori un prejudiciu injust este cauzat unei persoane printr-o faptă ilicită extracontractuală, indiferent de originea și izvorul dreptului subiectiv sau interesului legitim încălcat, precizând că prejudiciul efectiv suferit se ridică la suma de 1.000.000 lei, iar în ceea ce privește cuantificarea prejudiciului moral suferit, este de reținut că aceasta nu este supusă unor criterii legale de determinare.

În continuare, terții popriți au făcut o scurtă prezentare a unor spețe asemănătoare privind răspunderea civilă delictuală.

În concluzie, terții popriții au solicitat constatarea nelegalității instituirii popririi înființate asupra unui număr de 345.000 părți sociale deținute în cadrul acestora de către S.C. I. S.A., așa cum s-a dispus prin adresa de înființare poprire din data de 28.04.2014 data de B. C. M. în dosarul de executare nr.28/2014, constatarea caracterului ilicit al acestei fapte, cu consecința încadrării acesteia în condițiile răspunderii civile delictuale, dispunerea radierii înscrierii popririi de la ORC Teleorman unde a fost înscris prin mențiunea nr. 8290/30.04.2014, obligarea pârâților, în solidar, la plata către aceștia a sumei de 1.000.000 lei, cu titlu de pagube efective aduse prin vătămarea intereselor, conform art. 1359C.pr.civ., cât și daune morale aduse onoarei, demnității și reputației pentru prejudiciul suferit ca urmare a înființării acestei popriri și a efectuării publicității în cadrul ORC Teleorman, precum și obligarea pârâților la restituirea cheltuielilor de judecată.

În drept, cerere reconvențională a fost întemeiată pe dispozițiile art.209 și urm. C.pr.civ., art.1349, art.1357 și urm. C.pr.civ.

În dovedire au solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri.

La data de 28.07.2014, terțul poprit S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L. a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată prin care a invocat excepția tardivității cererii formulate,menționând că instanța de executare a fost sesizată, pentru validarea popririlor, ulterior împlinirii termenului de o lună reglementat de art. 789 alin. 1 din C.pr.civ., solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind tardiv introdusă.

În subsidiar, terțul poprit a solicita respingerea cererii ca fiind nefondată.

În continuare, a invocat prevederile art.789 alin. 1 din C.pr.civ. menționând că termenul de o lună este un termen imperativ, peremptoriu, legal, fix și absolut, a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii, precum și prevederile art. 185 C.pr.civ., potrivit căruia, când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, actul de procedură făcut peste termen fiind lovit de nulitate.

Având în vedere că data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă este momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit, că adresele de înființare poprire au fost comunicate terților popriți cu mai mult de o lună înainte de sesizarea privind validarea popririi, acesta a menționat că S. NAȚIONALĂ DE GAZE NATURALE ROMGAZ S.A în calitate de creditoare, este decăzută din dreptul de a formula cerere de sesizare a instanței de executare privind validarea popririi care face obiectul cauzei deduse judecății, fiind formulată peste termenul imperative de o lună. și precizând că de la data înființării popririi pe părțile sociale ale debitorului (29.04.2014) a trecut mai mult de o lună și totodată că cererea de validare a fost înregistrata în data de 10.06.2014.

Pe fondul litigiului, terțul poprit a arătat că, urmare încuviințării executării silite pronunțată prin încheierea de ședință din data de 20 martie 2014 dată în dosarul nr._, de către Judecătoria sectorului 6 București, creditoarea a emis adrese de poprire către terții popriți, punându-le în vedere disponibilizarea părților sociale pe care I. S.A le deține în capitalul social al acestora, iar toate aceste adrese de popriri au fost contestate de terțul poprit, prin contestații la executare care se află pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București și prin care s-a solicitat și suspendarea executării.

În continuare, terțul poprit a arătat că prin încheierea de ședință din data de 20 martie 2014 dată în dosarul nr._, Judecătoria sectorului 6 București a admis încuviințarea executării silite în temeiul art. 819 raportat la art. 663 și 664 din Noul Cod de procedură Civilă, în sensul că s-a încuviințat urmărirea imobiliară și nu s-a încuviințat executarea silită în general sau executarea mobiliară, astfel că executarea privind indisponibilizarea părților sociale nu are la bază o hotărâre de încuviințare a executării silite care să permită înființarea popririi, iar actele de executare au fost emise fără bază legală.

Terțul poprit a invocat dispozițiile art.66 din Legea nr. 31/1990, republicată, potrivit căruia legiuitorul nu permite înființarea popririi conform art. 780 și urm. din C.pr.civ., asupra părților sociale deținute de debitor, astfel că Executorul Judecătoresc C. M. a declarat ilegal poprite părțile sociale pe care I. S.A. le deține în capitalul social al terților popriți.

Creditorii personali ai asociatului pot urmări doar drepturile aflate în patrimoniul asociatului debitor, respectiv dividendele, având în vedere că odată cu înmatricularea societății bunurile constituite ca aport ies din patrimoniul asociatului aportor și intră în patrimoniul persoanei juridice, asociații dobândind acțiuni sau părți sociale sau părți de interes care le conferă dreptul de a participa la beneficiile societății în funcție de cota de participație la capitalul social, cotă ce se reflectă în numărul de acțiuni, sau părți sociale sau părți de interes.

În continuare terțul poprit a arătat că înființarea popririlor prin adresele de poprire care se cer a fi validate este nelegală, aceste acte de executare fiind nule, pe de-o parte pentru că nu există hotărâre de încuviințare a executării silite care să permită înființarea popririi, pe de altă parte pentru că legiuitorul interzice înființarea popririi asupra părților sociale sau acțiunilor, având în vedere regimul juridic al acestora, părțile sociale nefiind bunuri mobile incorporale urmăribile ce se află în păstrare la unități specializate, în sensul art.782 alin.6 din C.pr.civ., nu reprezintă bunuri mobile incorporale pe care societatea să le dețină, să le păstreze pentru cineva, iar terțul poprit nu este unitate specializată. Ele reprezintă părți/subdiviziuni din capitalul social și în niciun caz nu comportă o detenție a terțului poprit pentru cineva anume, iar ideea fundamentală a popririi în asemenea cazuri este aceea a existenței unei obligații juridice de predare între terțul poprit(în calitate de debitor) și debitorul poprit(în calitate de creditor), raport juridic care nu se verifica niciodată, abinitio, între un asociat și societatea la care deține părțile sociale respective.

De asemenea terțul poprit a menționat că G. B. HEAT &P. S.R.L și I. E. S.R.L. nu au calitatea de terți popriți deoarece nu au datorii față de societatea debitoare, solicitând respingerea acțiunii față de aceste societăți ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate.

În concluzie, terțul poprit a solicitat respingerea cererii de validare a popririi, în principal că tardiv formulata sau anularea acțiunii creditoarei ca fiind decăzută din acest drept sau respingerea acesteia ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală față de G. B. HEAT &P. S.R.L și I. E. S.R.L. și, în subsidiar, pe fondul litigiului, respingerea cererii ca nefondată precum și acordarea cheltuielilor de judecată.

În dovedire a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri.

La data de 28.07.2014, debitoarea S.C. I. S.A. a formulat întâmpinare la cerere de chemare în judecată formulată de creditoare, având același conținut ca și întâmpinare depusă de către terțul poprit S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L.

În aceleași condiții au fost formulate și depuse la data de 29.07.2014, întâmpinării de către terții popriți S.C. I.-S. ASSETS S.R.L., S.C. S.’S C. S.R.L.

La data de 31.07.2014, terțul poprit S.C. G. B. HEAT & P. S.R.L. a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată având același conținut ca și întâmpinarea depusă de către terțul poprit S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L., menționând că nu are nicio datorie la I. S.A motiv pentru care nu se justifică adresa de înființare a popririi, astfel că acțiunea de validare nu are obiect si este îndreptată împotriva unei persoane fără calitate, astfel încât nefiind debitoare a debitoarei poprite I. S.A., nu poate avea calitatea de terț poprit și a solicitat constatarea faptului că nu are calitate de terț poprit și pe cale de consecință respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

La data de 31.07.2014 terții popriți S.C. C. C. S.A. și S.C. P. P. FAGARAS S.R.L. au formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată având același conținut ca și întâmpinare depusă de către terțul poprit S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L.

La data de 31.07.2014, terțul poprit S.C. I. E. S.R.L. a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată prin care a invocat excepția tardivității cererii de validare a popririi, având în vedere că termenul de o lună prevăzut de art.789 alin.1C.pr.civ. pentru formularea cererii, nu a fost respectat de creditoare, indisponibilizarea acțiunilor trebuind să opereze din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit, conform dispozițiilor art. 783 C.pr.civ.

Terțul poprit a menționat că adresa de poprire s-a făcut la data de 5 mai 2014, termenul de o lună s-a împlinit la data de 5 iunie 2014, iar acțiunea a fost înregistrată la data de 10 iunie 2014.

În continuare a invocat dispozițiile art. 185 C.pr.civ solicitând nulitatea cererii de validare a popririi sau respingerea acțiunii ca fiind tardiv introdusă.

Totodată a menționat că nu are nicio datorie la I. S.A motiv pentru care nu se justifică adresa de înființare a popririi, care nu are bază legală, astfel încât acțiunea de validare nu are obiect, iar având în vedere că nu este debitoare a debitoarei poprite I. S.A., I. E. S.R.L. nu poate avea calitatea de terț poprit, solicitând constatarea faptului că nu are calitate de terț poprit și pe cale de consecință, respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În subsidiar, pe fondul litigiului, a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală, pentru aceleași considerente ca cele expuse în întâmpinarea depusă de către terțul poprit S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L.

La data de 01.09.2014, terții popriți .., S.C. B. F. E. S.R.L., S.C. E. C. S.R.L. și S.C. F.&F. PRODCOM S.R.L., au formulat răspuns la întâmpinările depuse de către debitoarea S.C. I. S.A., S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L., S.C. P. P. FAGARAS S.R.L. prin care au menționat că își însușesc cele menționate în întâmpinările depuse,și pe cale de consecința, au solicitat respingerea cererii de validare a popririi ca tardiv formulată, în principal, și ca netemeinică și nelegală, în subsidiar.

La data de 04.09.2014, debitoarea I. S.A. a formulat răspuns la întâmpinarea depusă de către terții popriți I. S.R.L., E. C. GROUP S.R.L., B. F. E. S.R.L., F. &F. PRODCOM S.R.L., I.-S. ASSETS S.R.L., C. C. S.R.L., I. T. MANAGEMENT S.R.L., P. P. F. S.R.L., S.’S C. S.R.L., G. B. HEAT&P. S.R.L., I. E. S.R.L., prin care a menționat că este de acord cu cele susținute de aceștia în întâmpinările depuse și a solicitat respingerea cererii de validare formulată în cauză că tardiv introdusă, în principal, și ca netemeinică și nelegală, în subsidiar.

În motivare răspunsului la întâmpinare a reluat motivele invocate în întâmpinarea depusă la data de 28.07.2014.

În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de terțul poprit I. S.R.L., debitoarea a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

La data de 05.09.2014, terțul poprit S.’S C. S.R.L. a formulat răspuns la întâmpinările formulate de către debitoarea I. S.A. și de terții popriți .., S.C. E. C. GROUP S.R.L., S.C. B. F. E. S.R.L., S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L., S.C. I.-S. ASSETS S.R.L., S.C. C. C. S.A., S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L., S.C. P. P. FAGARAS S.R.L., S.C. G. B. HEAT & P. S.R.L., S.C. I. E. S.R.L. având același conținut ca si răspunsul la întâmpinările terților popriți formulat de debitoarea I. S.A.

La data de 05.09.2014, terțul poprit P. P. F. S.R.L. a formulat răspuns la întâmpinarea terților popriți INTERGARO S.R.L., B. FLUEL E. S.R.L, E. C. S.R.L. și F.&F. PRODCOM S.R.L. prin care a solicitat admiterea excepției tardivității formulării cererii de validare a popririi și constatarea decăderii creditoarei din acest drept și pe cale de consecința respingerea cererii ca fiind tardiv introdusa datorită faptului că cererea de validare a popririi excede termenului consacrat de art.789 alin. 1 din C.pr.civ.

În cazul în care excepția invocată de către terții popriți se va respinge, terțul poprit a solicitat, cu privirela fondul litigiului respingerea cererii de validare a popririi având în vedere atât apărările formulate prin întâmpinare de către terții popriți INTERGARO S.R.L., B. F. S.R.L., E. C. S.R.L. și F.&F. PRODCOM S.R.L precum și apărările formulate de către acesta.

În continuare, terțul poprit a precizat că prezentarea detaliată a prevederilor legale încălcate prin actul de executare, efectuat de către executorul judecătoresc și însușită de către creditoare prin cererea de validare a popririi, atât cu privire la părțile sociale, a raportului juridic dintre asociat și societate după înmatricularea acesteia, a drepturile și obligațiile asociaților unei societăți precum și raportul juridic dintre un asociat și ceilalți asociați ai unei societății justifică faptul că adresa de înființare a popririi este nelegala atât din perspectiva prevederilor art. 66 din Legea 31/1990 cât și a celorlalte prevederi invocate de către terții popriți prin întâmpinare.

Totodată terțul poprit a menționat că în cazul admiterii cererii de validare a popririi formulate de către creditoare se vor crea prejudicii atât terților popriți cât celorlalți asociați ai terților popriți.

În concluzie, terțul poprit a solicitat respingerea cererii de validare a popririi, în principal că tardiv formulată, în subsidiar, ca netemeinică și nelegală atât față de societatea noastră cât și fata de terții popriți B. F. E. S.R.L., E. C. S.R.L INTERGARO S.R.L. și F.&F. PRODCOM S.R.L.

La data 05.09.2014 S.C. I. E. S.R.L. a formulat răspuns la întâmpinările formulate de către debitoarea S.C. I. S.A. și terții popriți .., S.C. E. C. GROUP S.R.L., S.C. B. F. E. S.R.L., S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L., S.C. I.-S. ASSETS S.R.L., S.C. C. C. S.A., S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L., S.C. P. P. FAGARAS S.R.L., S.C. S.’S C. S.R.L., S.C. G. B. HEAT & P. S.R.L. cu același conținut ca si întâmpinarea formulată de către debitoarea I. S.A.

La data de 05.09.2014, creditoarea S. Naționala de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. a formulat răspuns la întâmpinarea depusă de către debitoarea S.C. I. S.A. prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiate a apărările formulate de către aceasta.

În ceea ce privește excepția tardivității cererii de validare invocată de către debitoare prin întâmpinare, creditoarea a invocat prevederile art. 789 alin. 1 C.pr.civ. menționând că Biroul Executorului Judecătoresc „C. M.” a comunicat terților popriți, la data de 29.04.2014, respectiv 30.04.2014, adresa de poprire a parților sociale prin care a pus în vedere interdicția de indisponibilizare a părților sociale pe care S.C. I. S.A. le deține la capitalul social al acestora, obligație care trebuia adusă la îndeplinire în termen de 5 zile de la data primirii adresei, iar terții popriți trebuiau să își îndeplinească obligația de indisponibilizare a parților sociale și transmiterea unei dovezi în acest sens, până cel târziu la data de 05.05.2014, respectiv 06.05.2014 data de la care începe să curgă termenul de o lună potrivit căruia creditoarea putea să formuleze cerere de validare a măsurii indisponibilizării părților sociale.

Având în vedere că cererea de validare a popririi a fost transmisă către instanță competentă, Judecătoria Sectorul 6 București, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la data de 04.06.2014, creditoarea a menționat că cererea este formulata în termenul stabilit de dispozițiile art. 789, alin. 1 C.pr.civ., motiv pentru care a solicitat respingerea excepției tardivității invocată de către debitoarea S.C. I. S.A. ca neîntemeiată.

Prin cererea de executare silită formulată de către S.N. ROMGAZ S.A. și înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc C. M., creditoarea a solicitat pornirea executării silite „prin oricare din formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv”, astfel cum prevăd dispozițiile art. 663 alin. 3 C.pr.civ. Executorul judecătoresc, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorul 6 sub nr._ a solicitat, de asemenea, executarea silită a titlurilor executorii prin oricare din formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, fapt care rezultă din încheierea din data de 26.08.2014 pronunțată în dosarul nr._, prin care Judecătoria Sectorul 6 a îndreptat erorile materiale strecurate în încheierea pronunțata la data de 20.03.2014, rezultând astfel că măsurile de executare silită au fost în mod legal instituite, fiind emise în baza unei încheieri legale de încuviințare a executării silite.

Prin adresa formulată la data de 28.04.2014, B. C. M. a dispus indisponibilizarea părților sociale pe care debitoarea S.C. I. S.A. le deține la capitalul social al terților popriți, iar prin cererea dedusă judecății creditoarea a precizat că a solicitat măsura indisponibilizării părților sociale și să dispună vânzarea parților sociale indisponibilizate.

În continuare, creditoarea a menționat că, în ceea ce privește societățile comerciale cu răspundere limitată, capitalul social este divizat în fracțiuni denumite părți sociale. Asociații dobândesc în schimbul aportului un număr de părți sociale corespunzătoare valorii aportului fiecăruia, devenind titularii unui drept de creanța împotriva societății. Creditorul asociatului are liberă alegere în privința modalității de executare silită, acest lucru fiind în concordanță și cu prevederile Codului de procedura civilă.

De asemenea, creditoarea a invocat dispozițiile art. 66 din Legea nr. 31/1990 menționând că dreptul de indisponibilizare și vânzare a acțiunilor deținute de acționarii debitori nu încalcă principiul autonomiei patrimoniului societății comerciale, deoarece aceste bunuri supuse acțiunilor civile specifice fac parte din patrimoniul asociaților, iar creditoarea poate solicita executorului judecătoresc indisponibilizare și vânzarea acțiunilor/parților sociale deținute de debitor.

În cadrul procedurii de executare silită, creditoarea a precizat că au existat și terți popriți de buna-credință (S.C. INTERCEREAL S.A.) care au dat curs solicitării executorului judecătoresc de indisponibilizare a acțiunilor/părților sociale, transmițând copie a Registrului acționarilor/asociaților în care s-a făcut mențiunea solicitată.

În concluzie, creditoarea a solicitat respingerea ca fiind neîntemeiate susținerile debitoarei din cadrul întâmpinării și pe cale de consecința, admiterea cererii de validare a măsurii de indisponibilizare și vânzare a părților sociale pe care debitoarea S.C. I. S.A. le deține la capitalul social al terților popriți.

La data de 22.09.2014, creditoarea S. Naționala de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. a formulat întâmpinare la cererea reconvențională formulată de către terțul poprit S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L. prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată cererea formulată de către terțul poprit.

În întâmpinare, creditoarea a invocat excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, formulată în cadrul procedurii de validare a măsurilor executorului judecătoresc, întrucât în cauza părțile se află în prezența unui incident procedural născut în derularea executării silite pornită împotriva debitorului S.C. I. S.A., neputând fi formulate pretenții constând în radierea din Registrul Comerțului a mențiunii privind indisponibilizarea părților sociale aparținând debitoarei S.C. I. S.A., obligarea creditoarei la plata daunelor morale, acesta având la îndemâna alte căi procedurale prin care să invoce apărările formulate în prezența cauza.

În ceea ce privește măsura indisponibilizării părților sociale instituită de executorul judecătoresc, creditoarea a menționat că aceasta este o măsură perfect legală fiind reluate motivele expuse în cadrul răspunsului la întâmpinarea depusă de către debitoarea S.C. I. S.A.

În ceea ce privește solicitarea privind constatarea caracterului ilicit al măsurii de indisponibilizare a părților sociale și a incidenței în speța a dispozițiilor art. 1349 C.civ. cu obligarea creditoarei la plata sumei de 1.000.000 lei cu titlu de pagube efective aduse prin vătămarea intereselor, creditoarea a menționat că S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L. se rezumă doar la a invoca dispozițiile art. 1349 C.civ. fără a arăta în concret în ce consta fapta ilicită a creditoarei și/sau a executorului judecătoresc, expunând condițiile angajării răspunderii civile delictuale și menționând ca aceste condiții nu sunt întrunite în cauza dedusă judecății.

Creditoarea a precizat că reclamantul nu a dovedit și nici nu a indicat norma legală sau încălcată, punerea în executare silită a unei hotărâri judecătorești executorii nefiind un abuz de drept, abuzul de drept fiind prevăzut printr-o reglementare expresă a art. 15 din C.civ. În acest sens, în cazul de față,

Având în vedere că S.C. I. S.A. nu s-a conformat de bună voie dispozițiilor instanțelor de judecată și nu a achitat creditoarei sumele de bani menționate în titlul executoriu, creditoarea a procedat la executarea silită, formulând în acest sens cerere de executare silită înregistrata sub nr. 28/2014 pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc C. M.. Nici urmare a somației executorului judecătoresc debitoarea nu a înțeles să își execute obligațiile motiv pentru care în temeiul dispozițiilor art. 783 și 786, alin. 1 C.pr.civ. a notificat părțile cu privire la obligația de a proceda la indisponibilizarea părților sociale și de comunicare către executorul judecătoresc a dovezii îndeplinirii acestei operațiuni. Totodată a solicitat Oficiului Registrului Comerțului înregistrarea mențiunilor privind interdicția de a indispoibiliza părțile sociale deținute de către debitor la capitalul social al S.C. I. S.A., iar Oficiul Registrului Comerțului a admis cererea privind înregistrarea în registrul comerțului a interdicției de disponibilizare a părților sociale deținute de către S.C. I. S.A. la capitalul social al S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L., iar împotriva măsurii de înscriere a mențiunilor, în condițiile art. 6, alin. 3-5 și urm. din OUG nr. 116/2009, partea interesată putea formula plângere.

În continuarea, creditoarea a arătat că terțul poprit nu a formulat plângere împotriva măsurii înscrierii mențiunilor la Oficiul Registrului Comerțului și nu a făcut dovada că a dus la îndeplinire măsura solicitată de executorul judecătoresc, prin comunicarea în copie a Registrului acțiunilor/parților sociale în care s-a făcut mențiunea indisponibilizării parților sociale pe care S.C. I. S.A. le deține la capitalul social al S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L.

În ceea ce privește inexistența prejudiciului, ca și condiție a răspunderii civile delictuale, în conținutul cererii reconvenționale nu s-a indicat în concret prejudiciul nici din punct de vedere al cuantumului, nici din punct de vedere al vreunui criteriu de identificare, S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L nu a făcut dovada că ar fi accesat programe europene privind atragerea de fonduri nerambursabile care au fost respinse din cauza mențiunilor înregistrate de creditoare la Registrul Comerțului, nu a făcut dovada că i-a fost respinsă contractarea de credințe bancare din aceleași motive și nici că ar fi existat intenții din partea altor persoane fizice sau juridice de asociere cu aceasta, cu atât mai mult cu cât din informațiile financiare publicate pe site-ul Ministerului de finanțe pentru perioada aferenta anului 2013 profilul este de doar 620 lei.

Creditoarea a menționat că nu există culpa acesteia în speța dedusă judecății, singura persoană culpabilă este S.C. I. S.A. în considerarea căruia s-au asociat formând S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L. și care nu și-a îndeplinit de bună voie obligațiile stabilite prin titlul executoriu sentința civilă nr. 3279/23.03.2011 a Tribunalului București pronunțata în dosarul nr._/3/2010, punând creditoarea în situația de a solicita executarea silită în vederea recuperării prejudiciului cauzat.

În continuare, creditoarea a precizat că legătura de cauzalitate nu exista având în vedere că nu exista fapta ilicită sau prejudiciu, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiata.

În ceea ce privește solicitarea de radiere de la ORC Teleorman a mențiunii înscrisa cu nr. 8289/30.04.2014, creditoarea a solicitat constatarea inadmisibilității și în subsidiar, netemeinicia cererii, întrucât solicitarea de înscriere a mențiunii în Registrul Comerțului a fost făcută cu respectarea tuturor dispozițiilor legale motiv pentru care cererea a fost admisă și mențiunea înregistrata, invocând dispozițiile art. 6 alin. 3 din O.U.G. nr. 116

În ceea ce privește obligarea creditoarea la plata daunelor morale, aceasta a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata, având în vedere că răspunderea pentru daune morale apare în măsura în care se face dovada unor acte vătămătoare în drepturile petentului, iar în speța dedusă judecății nu se menționează în concret care au fost drepturile nepatrimoniale vătămate și nu s-a făcut în vreun fel dovada producerii unei astfel de vătămări, cu atât mai mult cu cât terțul poprit nu s-a conformat măsurii dispusă de către executorul judecătoresc de indisponibilizare a părților sociale.

În concluzie, creditoarea a solicitat respingerea ca neîntemeiata a cererii rcconvenționale formulată de către S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L.

Atașata întâmpinării formulate de creditoare la cererea reconvențională formulată de către terțul poprit S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L., aceasta a depus și întâmpinările depuse de către terții popriți .., S.C. B. F. E. S.R.L., S.C. E. C. GROUP S.R.L., S.C. S.’S C. S.R.L., precum și răspunsul la întâmpinările depuse de către terții popriți S.C. P. P. FAGARAS S.R.L., S.C. I.-S. ASSETS S.R.L., S.C. G. B. HEAT & P. S.R.L., S.C. C. C. S.R.L., având același conținut ca și întâmpinare la cererea reconvențională formulată de către terțul poprit S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L.

La data de 03.10.2014, .., S.C. B. F. E. S.R.L., S.C. E. C. S.R.L., S.C. F.&F. PRODCOM S.R.L., au formulat răspuns la întâmpinarea la cererile reconvenționale formulate de către acestea solicitând constatarea nelegalității instituirii popririi asupra părților sociale deținute de către S.C. I. S.A., așa cum s-a dispus prin adresa de înființare poprire din data de 28.04.2014 data de B. C. M. în dosarul de executare nr.28/2014 și așa cum au fost ele individualizate prin cererea reconvențională, constatarea caracterului ilicit al acestor fapte, cu consecința încadrării acestora în condițiile răspunderii civile delictuale, dispunerea radierii înscrierilor acestor popriri de la ORC Teleorman, obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 1.000.000, cu titlu de pagube efective aduse prin vătămarea intereselor, conform art.1359 C.civ., cât și daune morale aduse onoarei, demnității și reputației pentru prejudiciul suferit ca urmare a înființării acestei popriri și a efectuării publicității în cadrul ORC Teleorman și obligarea pârâților la restituirea cheltuielilor de judecată.

Cu privire le excepția inadmisibilității cererii reconvenționale invocată de reclamanta, terții popriți au solicitat respingerea acesteia ca nefondată, menționând că în cazul unor incidente sau situații litigioase născute din executarea silită, nu se pot formula apărări decât pe calea contestației la executare sau în instanță de validare a popririi, nefiind admisibile alte cereri pe calea dreptului comun în afara acestora de strictă interpretare și pe care legiuitorul a înțeles să le aibă în vedere în materia executării silite, menționând că s-au formulat și acțiuni separate pe calea contestației la executare prevăzută de art.711 C.pr.civ. făcând o scurtă prezentarea a acestora.

În continuare, terții popriții au menționat că cererile reconvenționale întrunesc condițiile pe care stabilite de art.209 C.pr.civ., având pretenții derivând din același raport juridic sau strâns legat de acesta.

Cu privire la inadmisibilitatea solicitării de radiere a popririlor de la Registrul Comerțului, terții au solicitat respingerea acestei excepții ca nefondată, arătând că legiuitorul a înțeles să unească toate procedurile în legătură cu executarea silită într-o procedură specială prevăzută în Cartea a V-a a C.pr.civ. - despre executarea silită. Împotriva oricărui act de executare se poate formula numai contestație la executare prevăzută de art.711 C.pr.civ. sau se poate urma procedura avută în vedere de art.786, alin.5 C.pr.civ., drept pentru care plângerea împotriva mențiunilor efectuate în Registrul Comerțului prin înscrierea acestor popriri ar fi fost inadmisibilă, având în vedere că directorul ORC a efectuat aceste înscrieri la solicitarea B., măsura de executare silită, iar având în vedere că solicitarea de întoarcere a executării silite formulate în cadrul dosarelor de contestație la executare, cu consecința repunerii părților în situația anterioară efectuării acestor mențiuni și radierea popririlor din cadrul ORC au fost respinse ca inadmisibile, singura modalitate de a formula aceasta solicitare este decât în cadrul instanței de validarea a popririi.

În ceea ce privește măsura indisponibilizării părților sociale, aceștia au precizat că măsura luată de executorul judecătoresc este ilegală, fiind încălcate de către acesta toate dispozițiile legale arătate în cererea reconvențională, respectiv art. 726. lit. f C.pr.civ.. art. 66 din Legea 31/1990, art.10 C.civ., dar și art.780 C.pr.civ.

În ceea ce privește solicitarea de constatare a caracterului ilicit a măsurii de indisponibilizare a părților sociale și a incidenței în speța a dispozițiilor art.1349 C.civ. cu obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 1.000.000 lei pentru flecare cu titlu de pagube efective aduse prin vătămarea intereselor noastre, conform art.1359 C.civ., cât și daune morale aduse onoarei, demnității și reputației pentru prejudiciul suferit ca urmare a înființării acestei popriri și a efectuării publicității în cadrul ORC Teleorman, terții popriți au făcut o scurtă prezentare a îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale.

În concluzie, terții popriți au solicitat constatarea nelegalității instituirii popririi asupra părților sociale deținute de către S.C. I. S.A., așa cum s-a dispus prin adresa de înființare poprire din data de 28.04.2014 data de B. C. M. în dosarul de executare nr.28/2014 și așa cum au fost ele individualizate prin cererea reconvențională, constatarea caracterului ilicit al acestor fapte, cu consecința încadrării acestora în condițiile răspunderii civile delictuale, dispunerea radierii înscrierilor acestor popriri de la ORC Teleorman, obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 1.000.000, cu titlu de pagube efective aduse prin vătămarea intereselor, conform art.1359 C.civ., cât și daune morale aduse onoarei, demnității și reputației pentru prejudiciul suferit ca urmare a înființării acestei popriri și a efectuării publicității în cadrul ORC Teleorman și obligarea pârâților la restituirea cheltuielilor de judecată și au depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, extras de pe site-ul Ministerului de Finanțe pentru .., întâmpinările formulate de pârâta Romgaz S.A. în dosarele având ca obiect contestație la executare, precum și sentința civilă nr. 6487/12.09.2014 pronunțată de Judecătoria sector 6 București în dosarul nr._ .

La data de 10.11.2014, S.C. E. C. S.R.L., a formulat cerere precizatoare la cererea reconvențională prin care a precizat capătul 1 de cerere, respectiv constatarea nelegalității instituirii popririi înființate asupra unui număr de 7.800 părți sociale deținute de către S.C. I. S.A., așa cum s-a dispus prin adresa de înființare poprire din data de 28.04.2014 data de B. C. M. în dosarul de executare nr.28/2014, este accesoriu capătului 3 de cerere prin care a solicitat radierea înscrierii acestei popriri de la ORC Teleorman, fiind o cerere neevaluabila în bani. Radierea popririi nu se va putea dispune decât în cazul în care instanță va constata că aceasta a fost nelegal instituita, cu încălcarea tuturor prevederilor legale pe care le-a arătat în cererea reconvențională.

În drept, au fost invocate prevederile Legii 31/1990, art. 66 și art. 202 alin. 2, art. 726, lit. f C.pr.civ., art. 1908 și art. 10 C.civ., art.53 și 54 din Constituția României, art. 11 din Convenția CEDO.

În ceea ce privește capătul 2 de cerere, respectiv constatarea caracterului ilicit al faptei cu consecința încadrării acesteia în condițiile răspunderii civile delictuale, acesta este accesoriu capătului 4 de cerere, valoarea pretențiilor solicitate fiind în suma de 1.000.000 lei.

La data de 10.11.2014, respectiv la data de 11.11.2014 terții popriți S.C. B. F. E. S.R.L., .. și S.C. F.&F. PRODCOM S.R.L. au formulat cerere precizatoare la cererea reconvențională cu același conținut ca și cererea precizatoare depusă de către terțul poprit S.C. E. C. S.R.L.

La data de 28.11.2014, B. C. M. a depus, prin serviciul registratură, copie a dosarului de executare nr. 28/2014.

În probațiune s-a administrat proba cu înscrisuri.

Cerere legal timbrată.

Analizând, cu prioritate, față de prevederile art.248 alin.(1) cod proc civ. excepția tardivitățíi formulării cererii, invocată de debitoare și terții popriți urmează să o respinge, ca neîntemeiată, pentru următoarele argument:

Adresele de înființare a popririi din data de 28.04.2014 au fost comunicate terților poprii la data de 29.04.2014, după cum reiese din înștiințările depuse la dosar. Prin adresă s-a pus în vedere terților poprii să procedeze la indisponibilizarea acțiunilor in termen de 5 zile, termen ce curge evident de la data comunicării înstiințării.

Din coroborarea art.786, alin.1 cu art.789, alin,1 cod proc. civ. este evident că termenul de cel mult o lună în care creditorul poate sesiza instanța cu o cerere de validare a popririi începe să curgă după expirarea termenului de 5 zile în care terțul poprit putea să își îndeplinească benevol obligațiile.

Reținând și că aceste termene se calculează potrivit art.181, pct.2 si pct.3, reiese că termenul de 5 zile s-a împlinit la data de 05.05.2014, termenul de 1 lună s-a împlinit la 05.06.2014, instanța a fost sesizata cu respectarea termenului de 1 lună, cererea fiind comunicată prin poștă la data de 04.06.2014(conform datei de pe plic).

Instanța va respinge ca rămasă fără obiect excepția netimbrării capătului I din cererile reconvenționale formulate de terții popriți S.C. B. F. E. S.R.L., și S.C. E. C. GROUP S.R.L. invocată de creditoare la ultimul termen de judecată, reținând ca potrivit chitantelor depuse la dosar s-a făcut dovada achitării taxei de timbru cu respectarea prevederilor art.40 din OUG 80/2013.

Prin sentința comercială nr. 3279/23.03.2011, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr._/3/2010 (filele 13-18 vol I), astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea/CC/08.06.2011 a aceleiași instanțe (fila 19 vol I), debitoarea . fost obligată să plătească creditoarei S.N.G.N. ROMGAZ S.A. suma de 40 788 031,32 lei - contravaloare gaze naturale; suma de 1 498 106,52 lei reprezentând dobândă legală aferentă sumei de 31 482 459,92 lei calculată până la data de 31.10.2009; dobânda legală aferentă sumei de 31 482 459,92 lei, începând cu data de 01.11.2009 și până la data plății acestei sume de bani; suma de 2 028 614,57 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente sumei de 9 305 571,40 lei, calculate la data de 31.10.2009, precum și penalități de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere aferente sumei de 9 305 571,40 lei, începând cu data de 01.11.2009 și până la data plății acestei sume de bani.

Prin decizia civilă nr.161/03.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr._/3/2010, s-a admis, în parte, apelul formulat de apelanta-reclamantă S.N.G.N. ROMGAZ S.A. și s-a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a fost obligată debitoarea .>și la plata sumelor de 10 697 656,09 lei, reprezentând contravaloare gaze livrate în luna iulie 2009, conform facturii nr._/24.06.2009; 1 305 114,04 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente sumei de 10 697 656 09 lei calculate până la data de 31.10.2009, precum și la penalități de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere aferente sumei de 10 697 656,09 lei, începând cu data de 01.11.2009 și până la data plății acestei sume (filele 20-28). Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, prin decizia civilă nr. 525/13.02.2014, a respins ca nefondat recursul debitoarei I. împotriva deciziei civile nr. 161/03.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel București (fila 29), după cum reiese din mențiunile certificatului de grefă din data de 03.03.2010.

La data de 11.03.2014, creditoarea S. NAȚIONALĂ DE GAZE NATURALE ROMGAZ SA a formulat cerere de executare silită a sentinței comerciale nr. 3279/23.03.2011, astfel cum a fost modificată prin cele două decizii pronunțate în apel și, respectiv, recurs, prin oricare dintre formele prevăzute de lege, formându-se dosarul de executare cu nr. 28/2014, de către B. C. M..

Prin Încheierea din data de 20.03.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._, a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite formulată de B. C. M. și a încuviințat executarea silită în conformitate cu dispozițiile titlurilor executorii sentința civilă nr. 3279/23.03.2011 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2010 și decizia civilă nr. 161/03.04.2012 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._/3/2010.

B. C. M. în dosarul nr. 28/2014 a emis adrese de înființare a popririi emisă în data de 28.04.2014, comunicate la data de 29.04.2014, potrivit cu care s-a pus în vedere terților popriți interdicția de a disponibiliza numărul de acțiuni pe care debitorul I. SA le deține din capitalul social al terților popriți, acțiunile fiind declarate poprite în măsura realizării obligațiilor de plată prevăzute în titlul executoriu și a cheltuielilor de executare silită, după cum urmează, 7.800 părți sociale deținute de debitoarea S.C. I. S.A. la terțul poprit .., 100 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. E. C. GROUP S.R.L., 345.000 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. B. F. E. S.R.L. 48 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L., 16 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. I.-S. ASSETS S.R.L., 4 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. C. C. S.R.L, 20 de părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L, 11 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. P. P. F. S.R.L., 150 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. S.’S C. S.R.L., 10 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. G. B. HEAT&P. S.R.L, 35 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. I. E. S.R.L.

Prin aceeași adresă, i s-a pus în vedere terților popriți să procedeze la indisponibilizarea acțiunilor, iar în termen de 5 zile să trimită dovada acestei operațiuni către executorul judecătoresc.

Potrivit rezoluțiilor nr. 2392, 2378, 2386, 2377,_,_,_, toate din data de 06.05.2014 și rezoluțiilor nr.8648,_, din data de 14.05.2014 și rezoluțiilor nr. 1866, 8644 din data de 13.05.2014, emise de ONRC au fost admise cererile executorului judecătoresc și înregistrate în registrul comerțului mențiunile cu privire la instituire poprire asupra părților sociale menționate în adresa din data de 28.04.2014 emisă în dosarul nr. 28/2014 de B. C. M..

Prin apărările formulate în cauză, terții popriți pe cale reconvențională au solicitat să se constate nelegalitatea instituirii popririi, înființate asupra părților sociale precum și nelegalitatea înscrierii acestei popriri la ORC (capetele I și/sau III din cererile reconvențíonale, care nu au fost anulate ca netimbrate), cereri ce nu pot fi apreciate ca este inadmisibile, raportat la prevederile art.789, alin.3 cod proc. civ. potrivit cu care, în instanța de validare terțul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepțiile și mijloacele de apărare pe care le putea opune debitorului, în măsura în care se întemeiază pe o cauză anterioară popririi, deci, terții popriți pot critica atât legalitatea înființării popririi cât și legalitatea măsurii subsecvente de înregistrare a mențiunilor cu privire la poprire, la registrul comerțului, fiind evident că instanța trebuie să aprecieze in funcție de împrejurările cauzei cu privire la fiecare dintre măsuri, astfel că va respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilitătii cererilor reconvenționale, în ceea ce privește capetele de cerere ce nu au fost anulate ca netimbrate.

Intrucât terții popriți nu au procedat la indisponibilizarea acțiunilor, în termen de 5 zile prevăzut de lege, creditoarea SN de Gaze Naturale ROMGAZ SA a solicitat validarea popririi înființate în dosarul de executare nr. 28/2014, de B. C. M., la data de 28.04.2014, asupra părților sociale deținute de debitoarea I. SA la terții popriți indicați in cererea introductivă și ca instanța să dispună vânzarea acestor părți sociale.

Debitoarea și terții popriți au invocat, nelegalitatea executării silite prin poprire, ca urmare a faptului că o astfel de formă de executare nu a fost încuviințată în dosarul nr.28/2014, solicitând anularea Încheierii de Cameră de Consiliu, din data de 20.03.2014.

După cum se observă din Încheierea de Cameră de Consiliu din data de 20.03.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._ (fila 11, vol I), a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite și încuviințată executarea silită, în conformitate cu „dispozițiile titlurilor executorii sentința civilă nr. 3279/23.03.2011 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2010 și decizia civilă nr. 161/03.04.2012, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._/3/2010”, fără a se menționa vreo formă de executare.

Potrivit art. 665 alin. (4) NCPC, Încuviințarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc competent să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalitățile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare.

Încuviințarea dată de instanța de executare este una generală, ceea ce, în raport de prevederile art. 665 alin. (4) NCPC permite executorului judecătoresc să recurgă la toate modalitățile de executare prevăzute de lege, așadar inclusiv la poprire, întrucât instanța nu a circumstanțiat forma de executare încuviințată, apreciază ca nefondate susținerile debitoarei și ale terților popriți că prin Încheierea de Cameră de Consiliu din data de 20.03.2014 nu ar fi fost încuviințată o executare silită prin poprire, ci o urmărire silită imobiliară în conformitate cu dispozițiile art.819 NCPC.

Se apreciază că menționarea art. 819 NCPC, în considerentele Încheierii, este lipsită de relevanță în ceea ce privește întinderea dispoziției de încuviințare a executării silite, față de prevederile art. 665 alin. (4) teza I NCPC, pe de o parte fiindcă potrivit cereri de executare silită formulată de creditoare, aceasta a solicitat încuviințarea executării silite prin toate formele prevăzute de lege fără a individualiza un anumit imobil aflat în raza Judecătoriei Sectorului 6, mențiune obligatorie pentru o urmărire silită imobiliară; pe de altă parte, prin Încheierea din data de 26.08.2014, a fost îndreptată eroarea materială de tehnoredactare, în ceea ce privește temeiul de drept al cererii, reținându-se că art.819 Cod proc. civ. reglementează încuviințarea urmăririi silite imobiliare, procedură în care este necesară indicarea imobilului care face obiectul executării silite.

Pentru admiterea unei cereri privind validarea popririi trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ anumite condiții respectiv: existența unei creanțe certe, lichide și exigibile a creditorului față de debitor; existența unui raport juridic între terțul poprit și debitorul poprit; existența unei popriri legal înființate și neîndeplinirea de către terțul poprit a obligației ce-i incumbă în virtutea adresei de înființare a popririi conform art. 786 NCPC.

Instanța reține că, în speță, este îndeplinită prima condiție, dreptul de creanță al creditoarei a fost stabilit în mod definitiv prin titlurile executorii pentru aducerea la îndeplinire a cărora a fost demarată executarea silită în dosarul nr. 28/2014 instrumentat de B. C. M., respectiv sentința civilă nr. 3279/23.03.2011 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2010 și decizia civilă nr. 161/03.04.2012 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._/3/2010, prin care debitoarea . fost obligată să plătească creditoarei S.N.G.N. ROMGAZ S.A. suma de 40 788 031,32 lei - contravaloare gaze naturale; suma de 1 498 106,52 lei reprezentând dobândă legală aferentă sumei de 31 482 459,92 lei calculată până la data de 31.10.2009; dobânda legală aferentă sumei de 31 482 459,92 lei, începând cu data de 01.11.2009 și până la data plății acestei sume de bani; suma de 2 028 614,57 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente sumei de 9 305 571,40 lei, calculate la data de 31.10.2009, precum și penalități de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere aferente sumei de 9 305 571,40 lei, începând cu data de 01.11.2009 și până la data plății acestei sume de bani; suma de 10 697 656,09 lei, reprezentând contravaloare gaze livrate în luna iulie 2009, conform facturii nr._/24.06.2009; 1 305 114,04 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente sumei de 10 697 656 09 lei calculate până la data de 31.10.2009, precum și la penalități de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere aferente sumei de 10 697 656,09 lei, începând cu data de 01.11.2009 și până la data plății acestei sume, precum și cheltuielile de executare rămase de achitat, respectiv suma de 1 227 600 lei-titluri ce constată o creanță certe, lichide și exigibile, în sensul art.662 cod proc. civ., ce poate fi pusă în executare silită, în oricare din formele prevăzute de lege.

În ceea ce privește cea de-a doua condiție, existența unui raport juridic între terțul poprit și debitorul poprit, instanța reține că potrivit extraselor ONRC depuse la dosar, debitoarea I. SA deține: 7.800 părți sociale la terțul poprit .., 100 părți sociale la terțul poprit S.C. E. C. GROUP S.R.L., 345.000 părți sociale la terțul poprit S.C. B. F. E. S.R.L. 48 părți sociale la terțul poprit S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L., 16 părți sociale la terțul poprit S.C. I.-S. ASSETS S.R.L., 4 părți sociale la terțul poprit S.C. C. C. S.R.L, 20 de părți sociale la terțul poprit S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L, 11 părți sociale la terțul poprit S.C. P. P. F. S.R.L., 150 părți sociale la terțul poprit S.C. S.’S C. S.R.L., 10 părți sociale la terțul poprit S.C. G. B. HEAT&P. S.R.L, 35 părți sociale la terțul poprit S.C. I. E. S.R.L.

Potrivit prevederilor Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale capitalul social reprezintă expresia valorică a totalității aporturilor asociaților care participă la constituirea societății. Capitalul social al societăților cu răspundere limitată este divizat în fracțiuni denumite părți sociale, ce reprezintă este legătura juridică dintre acționar și societate (art. 9 si urm. din lege)

Prin urmare, deținerea numărului de părți sociale mai sus-menționat din capitalul social al fiecărui terț poprit reprezintă dovada existenței unui raport juridic dintre debitoare și terții popriți și, prin urmare și cea de-a doua condiție este îndeplinită.

În cea ce privește cea de-a treia condiție – existența unei popriri legal înființate - în speță nu s-a produs de către debitoare dovada desființării executării silite în dosarul nr. 28/2014 sau a adreselor de înființare a popririi în temeiul cărora se solicită validarea popririi în dosarul de față, pe calea unei contestații la executare.

În cererea de validare a popririi, atât debitoarea, cât și terții popriți au invocat, în esență, întemeindu-se pe art.66 din Legea nr. 31/1990 și pe dispozițiile art.780 și urm. NCPC, faptul că forma de poprire – pe părțile sociale deținute de debitoare la terții popriți - înființată de executorul judecătoresc, este inadmisibilă.

Debitoarea a mai invocat că urmărirea silită este nulă de drept și trebuie desființată, în temeiul art.729 NCPC, pentru încălcarea art.726 lit. f) NCPC.

Creditoarea a considerat, în esență, că măsura dispusă de executorul judecătoresc este una perfect legală, iar pentru executarea silită a acțiunilor/părților sociale nu este prevăzută o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, nefiind așadar interzisă urmărirea silită mobiliară.

Instanța reține că potrivit art. 780 alin. (1) NCPC, Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condițiile art. 732 alin.(1), pot fi poprite și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său.,

În speță, poprirea a fost înființată de B. C. M. asupra parților sociale deținute de debitoarea I. SA din capitalul social al terților popriți anterior enumerați.

Art. 66 din Legea nr. 31/1990 prevede că (1) Pe durata societății, creditorii asociatului pot să-și exercite drepturile lor numai asupra părții din beneficiile cuvenite asociatului după bilanțul contabil, iar după dizolvarea societății, asupra părții ce i s-ar cuveni prin lichidare. (2) Creditorii prevăzuți la alin. (1) pot totuși popri, în timpul duratei societății, părțile ce s-ar cuveni asociaților prin lichidare sau pot sechestra și vinde acțiunile debitorului lor.

Raportat la acest articol, debitoarea și terții popriți au invocat faptul că un creditor al unui asociat poate urmări numai drepturile aflate în patrimoniul asociatului debitor, respectiv dividendele, având în vedere că odată cu înmatricularea societății, bunurile constituite ca aport ies din patrimoniul asociatului aportor și intră în patrimoniul persoanei juridice, asociații dobândind acțiuni sau părți sociale sau părți de interes care le conferă dreptul de a participa la beneficiile societății în funcție de cota de participație la capitalul social, cotă ce se reflectă în numărul de acțiuni. Ca urmare, au susținut debitoarea și terții popriți, acționarii aportori pierd dreptul de proprietate asupra bunurilor aportate în natură, fiind explicabil de ce dispozițiile art.66 din LSC prevăd că pe durata societății, creditorii acționarului pot să își exercite drepturile lor numai asupra părții din beneficiile cuvenite, după aprobarea bilanțului contabil.

Instanța observă că art. 66 din Legea nr. 31/1990 nu instituie reguli particulare, derogatorii de la codul de procedură civilă in materia executării silite privind un debitor-societate comercială, ci dau doar expresie principiului independenței patrimoniale a societății față de patrimoniul asociaților.

Art. 65 alin.(1) din Legea nr. 31/1990 prevede că în lipsă de stipulație contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registrul comerțului.

Urmare intrării bunului aportat la capitalul societății în patrimoniul societății, asociatul nu are niciun drept asupra bunurilor din patrimoniul societății și nici chiar asupra celor aportate de el însuși. Asociații persoanei juridice nu au un drept de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul social, ci numai un drept de creanță pe durata existenței societății, pentru partea cuvenită din beneficii.

Astfel nu se produce o „pierdere” a dreptului de proprietate în ceea ce-l privește pe aportor, așa cum susțin debitoarea și terții popriți, ci o transformare a dreptului real de proprietate, bun mobil sau imobil după cum lucrul asupra căruia poartă este unul mobil sau imobil, într-unul de creanță ( de ex. drept la dividende, ca și cotă-parte din profit, așa cum prevede art. 67 alin. (1), proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel, așa cum menționează art. 67 alin. 2 din lege; drept la cotă-parte din patrimoniul societății după lichidare, etc). A accepta opinia debitoarei și a terților popriți în sensul pierderii dreptului de proprietate înseamnă a ignora sau invalida drepturile patrimoniale, dar și cele nepatrimoniale ce decurg din calitatea de asociat, ceea ce este improbabil să fie urmărit de vreun participant într-o societate reglementată de legea nr. 31/1990, cum este și cazul debitoarei.

Se mai retine că nu a fost înființată o poprire asupra bunurilor aportate de debitoare la capitalul terților popriți, fie și sume de bani, și care au intrat în patrimoniul social al terților popriți, adică asupra bunurilor terților popriți, ci asupra -părtilor sociale care aparțin debitoarei din capitalul social al terților popriți, adică asupra unor bunuri mobile incorporale, proprietatea debitoarei.

Art. 66 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 lasă creditorilor asociatului alegerea între a indisponibiliza, pe durata societății, prin poprire, părțile ce s-ar cuveni asociaților prin lichidare (și care nu se confundă cu părțile sociale, întrucât în urma lichidării ceea ce se repartizează între foștii acționari sunt sume de bani și bunuri, adică activul din patrimoniul social, iar nu părți sociale, indiferent de denumirea lor) sau a sechestra și vinde acțiunile debitorului lor.

Poprirea la care se referă alin. (2), având în vedere obiectul său, printr-o interpretare sistematică a celor două alineate nu poate fi decât poprirea asiguratorie ca măsură de conservare, de indisponibilizare, în accepțiunea art. 969 NCPC, iar nu poprirea ca formă de executare silită, având în vedere că prin această măsură, ca formă de executare, se urmărește o valorificare imediată a bunurilor ce constituie obiectul popririi, ceea ce nu poate fi cazul părților ce s-ar cuveni asociaților prin lichidare.

În ceea ce privește sechestrul, legea nu face nicio distincție, astfel încât, sechestrul poate fi unul asigurător sau sechestrul ca mod de indisponibilizare din materia urmăririi mobiliare și care precede valorificarea acțiunilor (art. 731 NCPC); de asemenea, în ceea ce privește vânzarea, legea nu circumstanțiază modalitățile în care aceasta poate avea loc, astfel încât urmează a se avea în vedere dreptul civil substanțial și execuțional comun în materie - respectiv codul de procedură civilă, așadar inclusiv urmărirea prin poprire -, precum și regulile speciale de valorificare aplicabile pieței mobiliare (în măsura în acțiunile sunt tranzacționate pe o astfel de piață; în speță nu s-au invocat însă aspecte particulare sub acest aspect).

Art.629 NCPC prevede că veniturile și bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă, potrivit legii, sunt urmăribile și numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor. Bunurile supuse unui regim special de circulație pot fi urmărite numai cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Or, în privința acțiunilor, legea nr.31/1990 nu prevede vreun caz de insesizabilitate totală sau parțială. Tocmai de aceea nu poate fi primită apărarea debitoarei întemeiată pe dispozițiile art.726 lit.f) cod proc. civ., potrivit cu care Nu sunt supuse urmăririi silite: bunurile declarate neurmăribile în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, întrucât nu există vreo dispoziție cuprinsă în legea specială, respectiv Legea nr.31/1990, care să interzică urmărirea silită a acțiunilor și, prin urmare, nici incidența sancțiunii nulității de drept a urmăririi, prevăzută de art. 729 cod proc. civ.

In plus art.756, cod proc.civ. menționează și parțile sociale între titlurile de valoare si bunurile cu regim de circulație special ce pot fi vândute la licitație publică de către executorul judecătoresc, ceea ce denotă că legiuitorul nu a dorit să le declare insesizabile.

De asemenea, parțile sociale nu sunt excluse de la urmărirea silită prin poprire nici prin art. 780 alin. (5) NCPC, neîncadrându-se în ipotezele reglementate de acest text ).

Așa cum s-a arătat la început, obiectul popririi este reglementat de art.780 alin. (1) NCPC, respectiv: bunuri mobile incorporale (sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente) și bunuri mobile corporale (în condițiile art. 732 alin. (1) NCPC .

Astfel, potrivit art.542 NCC, (1) Dacă nu se prevede altfel, sunt supuse regulilor referitoare la bunurile imobile și drepturile reale asupra acestora. (2) Celelalte drepturi patrimoniale sunt supuse, în limitele prevăzute de lege, regulilor referitoare la bunurile mobile.

Or, fiind supuse regulilor referitoare la bunurile mobile și nefiind declarate de lege inalienabile și insesizabile, părțile sociale pot face obiectul urmăririi silite mobiliare, prin poprire.

De altfel, chiar redactarea art. 66 alin. (2) teza finală din legea nr. 31/1990, dar și dispozițiile codului de procedură civilă din materia executării silite mobiliare propriu-zise conduc la concluzia că părțile sociale, aflate în circuitul civil, căci în caz contrar, nici referirea la sechestrul și vânzarea acțiunilor din art. 66 alin. (2) și nici cele din materia urmăririi mobiliare din codul de procedură civilă nu și-ar avea rostul, rațiunea fiind aceeași.

Pentru argumentele mai sus-expuse, art. 66 din Legea nr. 31/1990 nu poate constitui fundament pentru interpretarea dată de debitoare și terții popriți în sensul interzicerii înființării măsurii popririi ca formă de executare silită, asupra părțile sociale, deoarece acestea nu sunt bunuri insesizabile nici generale/absolut (art.726 NCPC) și nici speciale/relativ (art.780 alin.(5), Legea nr.31/1990).

Cât privește susținerile debitoarei și ale terților popriți în sensul că părțile sociale nu sunt bunuri mobile incorporale ce se află în păstrare la societăți specializate în sensul art.782 alin. (6) NCPC, acestea sunt lipsite de relevanță în ceea ce privește obiectul popririi în cauza de față.

Astfel, poprirea a fost înființată asupra părților sociale deținute de debitoare în considerarea calității debitoarei de acționar la terții popriți, iar nu în considerarea calității terților popriți de depozitar al unor valori mobiliare/titluri de capital/alte bunuri mobile incorporale.

Cu privire la redactarea art.780 alin.(1) cod proc. civ, se observă că textul face referire la titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporabile urmăribile datorate debitorului sau deținute în numele său de o a treia persoană.

Părțile sociale sunt diviziuni ale capitalului social, ele nu pot fi disociate de capitalul social și sunt păstrate de societate în numele acționarului, respectiv înscrise într-un cont la societatea emitentă, iar deținerea la care se referă art.780 alin. (1) cod proc. civ. nu are semnificația din dreptul civil comun, respectiv aceea a unei stăpâniri de fapt (corpus), ci de ținere, păstrare a evidenței acestora de către societate, în numele acționarului.

Prin urmare, indiferent de modalitatea de emitere, păstrarea acțiunilor societăților reglementate de legea nr. 31/1990 se realizează de către societate, însă proprietar este acționarul, sens în care art.177 alin. (1) lit. a) din Legea nr.31/1990 obligă societatea să țină registrul acționarilor, iar art.109 din lege obligația de a întocmi anual situația acțiunilor și a o anexa situației financiar; așa cum s-a arătat mai sus, acțiunea este legătura juridică dintre acționar și societate și titlul de credit constatator al drepturilor și obligațiilor acționarului în și, respectiv, față de societate, iar dreptul de proprietate asupra acțiunilor are același conținut juridic, indiferent de forma materializată sau dematerializată și conferă aceleași prerogative (art. 555-556 N Cod Civ.).

În ceea ce privește executarea silită, instanța apreciază ca neîntemeiate susținerile debitoarei și al terților popriți cu privire la semnificația termenului deținere ar conduce la concluzia că părțile sociale pot fi supuse executării silite prin niciuna din formele de urmărire mobiliară, deci nici sechestrate, căci și în materia sechestrului, ca formalitate prealabilă vânzării, cu privire la care debitoarea și terții popriți au arătat judicios că nu se confundă cu poprirea, o asemenea măsură nu s-ar putea lua, deoarece nu există un corpus; acest raționament ar contraveni însă atât prevederilor dreptului execuțional civil din materia urmăririi silite mobiliare (art.732, 756, 792 NCPC), cât și celor ale art.66 alin.(2) teza finală din legea nr.31/1990 și ar transforma acțiunile în bunuri insesizabile ceea ce rezultă cu suficientă evidență că nu a fost intenția legiuitorului.

Cât privește susținerile debitoarei și terților popriți în sensul că ideea fundamentală a popririi în asemenea cazuri este aceea a existenței unei obligații de predare între terțul poprit (în calitate de debitor) și debitorul poprit (în calitate de creditor), raport juridic care nu se verifică niciodată, între un acționar și societatea la care deține părți sociale și că terții popriți nu datorează nimic debitoarei asociate I. SA și de aceea societatea la care este acționar debitoarea nu poate deține calitatea de terț poprit, iar părțile sociale nu pot fi poprite, deoarece nu se datorează de către societate acționarului, instanța nu va reține aceste apărări apreciind că sunt făcute cu ignorarea aspectelor mai sus-reținute.

Așa cum s-a arătat mai sus, terții popriți în calitate de societăți cu răspundere limitată reglementate de legea nr. 31/1990, dețin părți sociale în numele acționarilor, întrucât este de esența existenței și funcționării societății.

Aceasta este ideea fundamentală a popririi asupra părților sociale, în sensul art. 780 alin. (1) NCPC, iar nu obligația de predare a acestora de către terții popriți debitoarei, așa cum susține debitoarea și terții popriți, o asemenea obligație putând fi, desigur, impusă terților popriți în cadrul altor raporturi juridice dintre aceștia și propriul acționar, dar excede cadrului analizei de față.

Contrar susținerii debitoarei și terților popriți, terții popriți nu au dobândit această calitate pentru că ar datora debitoarei părți sociale, ci pentru că le dețin pentru debitoare, în sensul arătat mai sus, fiind vorba de subdiviziuni ale capitalului social al terților popriți, subdividiziuni care sunt, însă, proprietatea debitoarei.

În ceea ce privește condiția neîndeplinirii de către terțul poprit a obligației ce-i incumbă în virtutea adresei de înființare a popririi conform art.786 cod proc. civ, instanța o reține ca fiind îndeplinită, în baza argumentelor dezvoltate în continuare.

Prin adresele de înființare a popririi emise în data de 28.04.2014 de B. C. M. în dosarul de executare silită nr. 28/2014 și comunicate fiecărui terț poprit la data de 29.04.2014, terților popriți li s-a pus în vedere interdicția de a indisponibiliza părțile sociale deținute de debitoare la fiecare dintre cei trei terți popriți și de a comunica executorului dovada indisponibilizării.

În speță, niciunul dintre terții popriți nu a făcut dovada indisponibilizării părților sociale în discuție, în sensul art.786 alin. (1) pct. 1 teza a II-a NCPC, în termenul de 5 zile de la data comunicării către fiecare a adresei de înființare a popririi, respectiv 29.04.2014.

Potrivit art. 789 alin. (1) NCPC, Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.

În speță, pentru motivele mai sus-arătate condițiile validării popririi sunt îndeplinite, astfel că în temeiul art.789 alin. (1) NCPC, instanța va dispune validarea popririi înființate de B. C. M. în dosarul de executare silită nr. 28/2014, prin adresele emise către terții popriți; în acest caz însă, față de obiectul popririi înființate, și în lipsa oricărei dispoziții legale care să excepteze măsura popririi asupra părților sociale de la validarea sa de către instanța de executare, validarea popririi are semnificația confirmării legalității înființării măsurii popririi.

În ceea ce privește efectul acestei validări, acesta nu va fi cel arătat la art. 791 cod proc. civ, ci cel arătat la art.789 alin.(7) cod proc. civ., coroborat cu art. 792 cod proc. civ, respectiv dispunerea de către instanță a vânzării parților sociale deținute de debitoare la terții popriți, vânzare care se va realiza de către executorul judecătoresc potrivit regulilor prevăzute pentru urmărirea mobiliară propriu-zisă (art. 752, 756 și urm. cod proc. civ), cu observarea reglementărilor speciale referitoare la parți sociale, precum și eliberarea sau distribuirea sumelor obținute potrivit dispozițiilor art. 863 și urm. cod proc. civ.

Așa fiind, instanța va admite cererea creditoarei, va valida poprirea înființată prin adresele emise în data de 28.04.2014 de B. C. M. în dosarul de executare silită nr.28/2014, iar în temeiul art.789 alin.(7) cod proc. civ. va dispune vânzarea parților sociale deținute de debitoare din capitalul terților popriți, până la concurența sumelor datorate de debitoare conform titlurilor puse în executare silită, inclusiv cheltuielile de executare rămase de achitat, și pe cale de consecință pentru argumentele expuse în precedent cu privire la legalitatea înființării popririi si a măsurilor subsecvente, va respinge ca neîntemeiate capătul I și III din cererile reconvenționale formulate de terții popriți S.C. B. F. E. S.R.L., ., S.C. E. C. GROUP S.R.L., precum și capătul III din cererea reconvențională formulată de tertul poprit S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L.(capete de cerere ce au fost legal timbrate).

Instanța va lua act că partea creditoarea și-a manifestat opțiunea de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge, ca neîntemeiată, excepția tardivitățíi formulării cererii, invocată de debitoare și terții popriți.

Admite cererea creditoarei S. NAȚIONALĂ DE GAZE NATURALE ROMGAZ S.A., cu sediul în loc. Mediaș, Pta. C.I. M., nr. 4, jud. Sibiu, J_, C./RO_, cu sediul procesual ales în București, sectorul 2, . nr. 70 în contradictoriu cu debitoarea S.C. I. S.A., cu sediul in București, .-3, sector 2, J_, C./RO_ și terții popriți .., cu sediul în loc. Z., ., jud. Teleorman, J_, C._ , S.C. E. C. GROUP S.R.L., cu sediul în loc. Z., . 8, Centrala Termoelectrica ., jud. Teleorman, J_, C._, S.C. B. F. E. S.R.L., cu sediul în loc. Z., ., jud. Teleorman, J_, C._, prin lichidator judiciar EXPERT ..L. cu sediul în C., .. 55, ., S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L., sediul în com. Suhaia, ., cam. 3, jud. Teleorman, J_, C._, S.C. I.-S. ASSETS S.R.L., cu sediul in București, .-3, camera 2, etaj 1, sector 2, J_, C._, S.C. C. C. S.R.L., cu sediul in București, sector 1, ., J40/_/2003, C._, S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L., cu sediul in București, sector 2, .-3, cam 4, . Registrul Comerțului sub nr. J40/_/2009, C._, S.C. P. P. FAGARAS S.R.L., cu sediul în mun. F., ., birourile 4, 5 si 6, ., J_ (anterior J_ ), C._, S.C. S. S C. S.R.L., cu sediul în mun. Constanta, .-253, biroul 1, ., J_, C._, S.C. G. B. HEAT & P. S.R.L., cu sediul în mun. G., .. B2, ., J_, C._, S.C. I. E. S.R.L., cu sediul în com. Blejoi, . 5, nr. 931, jud. Prahova, J_, C._.

Validează poprirea înființată în dosarul de executare nr. 28/2014, de B. C. M., prin adresele emise în data de 28.04.2014 către terții popriți.

Dispune vânzarea celor 7.800 părți sociale deținute de debitoarea S.C. I. S.A. la terțul poprit .., 100 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. E. C. GROUP S.R.L., 345.000 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. B. F. E. S.R.L. 48 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L., 16 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. I.-S. ASSETS S.R.L., 4 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. C. C. S.R.L., 20 de părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. I. T. MANAGEMENT S.R.L, 11 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. P. P. F. S.R.L., 150 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. S.’S C. S.R.L., 10 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. G. B. HEAT&P. S.R.L, 35 părți sociale deținute de debitoare la terțul poprit S.C. I. E. S.R.L.

Respinge ca rămasă fără obiect excepția netimbrării capătului I din cererile reconvenționale formulate de terții popriți S.C. B. F. E. S.R.L., și S.C. E. C. GROUP S.R.L.,

Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererilor reconvenționale, invocată de creditoare.

Respinge ca neîntemeiate capătul I și III din cererile reconvenționale formulate de terții popriți S.C. B. F. E. S.R.L., ., S.C. E. C. GROUP S.R.L.,

Respinge ca neîntemeiat capătul III din cererea reconvențională formulată de tertul poprit S.C. F. & F. PRODCOM S.R.L.

Ia act că partea creditoare și-a exprimat opțiunea de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Cu drept de apel, în termen de 5 zile de la comunicare, cererea se depune la Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti.

Pronunțată in ședința publica azi, 24.02.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

G. A. G. Ș.

Red. AG/Tehn. ȘG

15 ex. /04.03.2015

← Pretenţii. Sentința nr. 1481/2015. Judecătoria SECTORUL 6...		Pretenţii. Sentința nr. 1596/2015. Judecătoria SECTORUL 6... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Plângere contravenţională. Sentința nr. 1475/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Obligaţie de a face. Sentința nr. 1476/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Acţiune în constatare. Sentința nr. 1479/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Pretenţii. Sentința nr. 1481/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Pretenţii. Sentința nr. 1596/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 1640/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Partaj judiciar. Sentința nr. 1631/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI Plângere contravenţională. Sentința nr. 1634/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI