Partaj judiciar. Sentința nr. 1631/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1631/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 1631/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI
SECTIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1631
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 27.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: R. S.
GREFIER: A. R. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect succesiune-ieșire din indiviziune, privind pe reclamanta-pârâtă M. C. în contradictoriu cu pârâta-reclamantă N. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat reclamanta-pârâtă, prin avocat, V. V., în baza împuternicirii avocațiale ._/2014, aflată la fila nr. 3 a dosarului și pârâta-reclamantă, prin avocat, M. Rose-M., în baza împuternicirii avocațiale ._/2014, aflată la fila nr. 44 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța invocă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București, având în vedere obiectul acțiunii și pune în discuție excepția invocată.
Reclamanta-pârâtă, prin avocat, apreciază că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă material să soluționeze cauza. Dacă se raportează la valoarea cererii și înțelege că acesta este peste_ lei vechi, în acest caz există o problemă.
Instanța pune în vedere reclamantei-pârâte, prin avocat, faptul că excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București vizează natura capetelor de cerere formulate, respectiv constatarea deschiderii succesiunii și constatarea calității de moștenitor, excepția necompetenței materiale nefiind invocată prin raportare la valoarea masei succesorale.
Reclamanta-pârâtă, prin avocat, arată că din informațiile pe care le deține, s-a făcut dovada că s-a încercat dezbaterea pe cale notarială. La interpelarea instanței, afirmă că și prin raportare la capetele de cerere menționate de instanță, Judecătoria Sectorului 6 București este competentă să soluționeze cauza.
Pârâta-reclamanta, prin avocat, menționează că susține aceleași concluzii formulate de reclamanta-pârâtă.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București la data de 18.08.2014, sub nr._, reclamanta M. C. a chemat în judecată pe pârâta N. C., solicitând să se constate deschisă succesiunea defunctei P. V. decedată la data de 26.05.2014, CNP_, cu ultimul domiciliu în București, ., Sector 6 conform Certificat de deces . nr._ din data de 27.05.2014; să se constate că au calitatea de moștenitori ai defunctei P. V. reclamanta M. C., în calitate de fiică și pârâta N. C., în calitate de fiică; să se constate că masa succesorală se compune din bunul imobil apartament nr. 12 (cu o cameră) situat în București, ., ., Sector 6; să se dispună ieșirea din indiviziune prin atribuirea bunului imobil în natură către reclamantă; să se constate că bunul imobil a fost cumpărat pe numele defunctei, dar prețul acestuia a fost achitat în mod exclusiv de către reclamantă, astfel încât pârâta nu este îndreptățită la sultă.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că împreună cu pârâta sunt fiicele defunctei P. V., decedată la data de 26.05.2014. În patrimoniul defunctei se regăsea la data decesului bunul imobil apartament nr. 12 situat în București, ., ., .. A mai arătat că, așa cum rezultă din înscrisurile anexate acțiunii, prețul apartamentului a fost achitat integral de către reclamantă, de altfel, în perioada achitării prețului apartamentului pârâta știa că reclamanta suporta aceste costuri și a fost de acord ca imobilul să treacă în proprietatea reclamantei.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe prevederile art. art. 953 și urm. C.civ., cu respectarea dispozițiilor art. 105 și 193 C.pr.civ.
În dovedirea cererii, reclamanta a declarat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, martori și interogatoriul pârâtei și a depus la dosar înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, respectiv certificat de deces al defunctei P. V., certificat de naștere și certificat de căsătorie ale reclamantei, încheierea nr. 2 din 6 august 2014 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, certificat pentru instanță nr. 140 din 05.08.2014 eliberat de Camera Notarilor Publici București, certificate Anexa nr. 12, Anexa nr. 14 și Anexa nr. 9 din Registrul Notarial de Evidență a Liberalităților (RNNEL), contract de vânzare-cumpărare nr._ /02.12.1991 și acte adiționale, informare nr. 2660/21.04.1993 emisă de Raial-„IMOBILIARA R.A.” Oficiul vânzări locuințe și 9 chitanțe de plată a unor sume de bani pe numele P. V..
La data de 08.09.2014, prin compartimentul registratură, reclamanta a depus la dosar certificatul emis de Biroul de cadastru Și Publicitate Imobiliară, înscrisul eliberat de Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 6 din care rezultă valoarea impozabilă a imobilului și dovada achitării taxei judiciare de timbru.
La data de 09.10.2014, prin compartimentul registratură, pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat instanței să admită capătul (1) al cererii de chemare în judecată, să constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei P. V., CNP_, decedată la data de 26.05.2014 cu ultimul domiciliu în București, sector 6, . ., .; să admită capătul (2) al cererii de chemare în judecată, urmând să se constate calitatea de moștenitori ai defunctei P. V., pentru fiicele N. C. și M. C., cu stabilirea cotelor succesorale de ½ din masa succesorală pentru fiecare moștenitoare; să admită capătul (3) al cererii de chemare în judecată, urmând să se constate că masa succesorală este compusă din imobilul apartament situat în București, sector 6, . .-o cameră și dependințe (bucătărie, baie, cămară, holl, balcon) cu o suprafața utilă de 38,99 m.p. plus cota de 0,99% din suprafața comună a imobilului condominiu, precum și folosința suprafeței de 4,43 m.p. teren și 0,99% cota indiviza de teren; să admită capătul (4) al cererii de chemare în judecată și să dispună ieșirea din indiviziune prin atribuirea în natura a bunului imobil către pârâtă, cu obligarea pârâtei la plata sultei către reclamantă corespunzătoare cotei de ½ din masa succesorală; să respingă capătul (5) al acțiunii reclamantei ca neîntemeiat.
Pârâta a arătat că, în fapt, părțile sunt fiicele defunctei P. V., decedată la data de 26 mai 2014. Relațiile de familie au fost bune până spre sfârșitul anului 2010 când, din cauza vârstei înaintate și a precarității stării de sănătate a defunctei P. V., s-a impus supravegherea permanentă a acesteia, îngrijirea și întreținerea zilnică.
În acest context, în luna ianuarie a anului 2011, reclamanta M. C., a găsit ocazia să se retragă de la executarea acestei îndatoriri - a fiicei față de mama aflată în nevoie (arl.516 NCC), lăsând în sarcina exclusivă a pârâtei toată această obligație naturală și legală deși, până la această dată, împreună și în mod egal au îngrijit-o prin asigurarea alimentelor, medicamentelor, prepararea hranei, asistență medicală la nevoie și alte îndatoriri gospodărești.
Autoarea părților, P. V., a avut față de fiicele ei aceeași afecțiune, le-a tratat în mod egal și, ca atare, nu a existat intenția de a favoriza pe niciuna dintre părțile prezentei cauze.
Ca o dovadă a acestei situații de fapt și de drept, pârâta a înțeles să depună copii ale înscrisurilor ce probează întocmirea documentației cadastrale la solicitarea proprietarului P. V., în cursul anului 2012, încheierea asigurării locuinței etc.
Pârâta a subliniat că procedurile de întocmire a documentației cadastrale au fost efectuate de ea în baza procurii autentice. Cu această ocazie (a autentificării procurii speciale), dacă pretențiile reclamantei M. C. ar fi fost întemeiate (reale) defuncta ar fi întocmit acte în sensul recunoașterii contribuției reclamantei la dobândirea imobilului. Cum nu există niciun înscris din care să rezulte contrariul plăților exclusive efectuate de către defunctă (început de dovadă scrisă), pretenția reclamantei M. C. nu poate fi primită de către instanță de judecată.
Prin urmare, a apreciat că susținerea reclamantei că are un drept de creanță asupra masei succesorale ce „paralizează”/anulează orice pretenție a pârâtei asupra moștenirii nu poate fi luată în considerare, defuncta lor mamă nu ar fi creat între părți o astfel de discriminare, cu atât mai mult cu cât, în general a fost o persoană chibzuită și, până să înainteze în vârstă și să fie îi fie afectată sănătatea, s-a gospodărit singură, cunoscând implicațiile juridice ale actelor.
Pârâta a subliniat că, dacă dorea sau urmărea să recunoască uneia dintre părți un drept exclusiv sau majorat doar asupra bunurilor succesorale, defuncta ar fi făcut-o, întrucât era o persoană cu educație și înțelegea semnificația juridică a actelor sau faptelor sale.
În concluzie, pârâta a solicitat să se constate neîntemeiat capătul (5) al cererii de chemare în judecată și, în consecința să fie respins ca nefondat.
Pârâta a solicitat să se ia act că nu există contradictorialitate în ceea ce privește activul succesoral, calitatea de succesori și cotele succesorale.
În dovedirea susținerilor din întâmpinare, pârâta a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Prin același înscris, depus la data de 09.10.2014, prin compartimentul registratură, pârâta a formulat cerere reconvențională, cu privire la pasivul succesoral, prin care a solicitat instanței să constate că pârâta are un drept de creanță împotriva reclamantei constând în suma de 13.833 lei cheltuieli reprezentând parțial costuri privind funeraliile defunctei -1283 lei montare fereastră-tip termopan - 550 lei; întreținerea zilnică a autoarei părților în perioada februarie 2011 - mai 2014 -_ lei.
A subliniat că începând cu luna februarie a anului 2011, când reclamanta a refuzat să mai participe la îngrijirea defunctei P. V., pârâta i-a asigurat acesteia întreținere zilnică, defuncta fiind în stare precară de sănătate, aproape nedeplasabilă (începând din anul 2010 nu mai putea părăsi locuința). I-a asigurat astfel, alimentele, medicamentele, prepararea hranei, curățenia locuinței, igiena personală (în ultimul an, procurarea scutecelor de unică folosință), plata utilităților, a obligațiilor legate de proprietate (asigurarea locuinței), reparații, solicitarea serviciilor medicale etc.
În privința cheltuielilor privind funeraliile defunctei, a menționat că, potrivit tradițiilor, a suportat costuri pentru care lucrătorii (zilieri sau întreprinzători din piață ) nu oferă chitanțe, produsele pentru pomenire: farfurii, căni, linguri, prosoape etc.).
A mai arătat că pentru toate aceste cheltuieli reclamanta nu a avut nicio participare, lăsând în sarcina ei exclusivă organizarea nefericitului eveniment precum și a celor ulterioare, potrivit tradițiilor.
De asemenea, a mai precizat că, deși reclamanta este în posesia cheilor apartamentului în cauză, niciodată, în ultimii 4 ani nu s-a prezentat la imobil, nu a suportat costuri de întreținere, nu a manifestat interes pentru această proprietate, nu a efectuat acte de întreținere nici după decesul mamei lor, motiv pentru care nici nu înțelege pretenția acesteia asupra imobilului.
În consecință, a solicitat admiterea cererii reconvenționale, atribuirea imobilului apartament către pârâtă, obligarea reclamantei la plata sumei corespunzătoare cotei sale succesorale, urmând ca pentru echivalentul cotei succesorale din activ pârâta să fie obligată la sultă către reclamantă în cotă de ½ din valoarea imobilului.
În dovedirea întâmpinării și cererii reconvenționale pârâta-reclamantă a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimonială, administrarea probei cu interogatoriul reclamantei și proba cu efectuarea expertizei tehnice imobiliare evaluatoare, pentru evaluarea imobilului apartament ce face parte din activul succesoral.
În drept, pârâta-reclamantă a invocat dispozițiile art.205, art.209 NCPC, art.292, art.330 NPCP art.984 NCPC, art.516 NCC, art.309, art.310 NPCP, art.987 NCPC.
Pârâta-reclamantă a depus la dosar copii certificate ale înscrisurilor menționate în întâmpinare și cererea reconvențională, certificat de naștere și certificat de căsătorie al acesteia.
La data de 27.11.2014, prin compartimentul registratură, reclamanta-pârâtă a depus la dosar întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii reconvenționale formulată de pârâta-reclamantă N. C..
Reclamanta-pârâtă a arătat că pretențiile formulate de pârâta-reclamantă N. C. sunt neîntemeiate deoarece defuncta beneficia de drepturile de pensie, astfel încât documentele anexate cererii de chemare în judecată nu fac decât să ateste convingerea că probele sunt constituite pro causa, pârâta-reclamantă fiind aceea care a provocat starea de dușmănie dintre părți, cu intenția clară de a dobândi proprietatea bunului imobil după decesul autoarei lor.
Cu privire la situația de fapt, a precizat că autoarea părților avea o pensie într-un cuantum care nu îi permitea să achite contravaloarea bunului imobil. În acea epocă, respectiv în anul 1991, a solicitat pârâtei, să suporte împreună contravaloarea avansului și ratele pentru cumpărarea bunului imobil în care locuia defuncta. Pârâta a refuzat motivând că nu își poate permite să suporte aceste costuri, reclamanta fiind obligată să plătească integral sumele pentru cumpărarea bunului imobil. Ulterior, după achitarea în mod integral de către aceasta a contravalorii apartamentului pârâta a început să o sperie pe autoarea lor că reclamanta intenționa să o ia în locuința ei și să îi vând locuința. Pe acest fond reclamanta a început să comunice din ce în ce mai greu cu mama ei, astfel încât după efectuarea primelor demersuri pentru intabularea locuinței sale - și suportarea costurilor documentației cadastrale -, aceasta s-a opus finalizării procedurii de intabulare a imobilului, fapte petrecute în anul 2000.
Reclamanta-pârâtă a mai arătat că relațiile dintre ea și sora ei s-au degradat tot mai mult, concomitent cu instigarea autoarei lor împotriva ei, culminând cu o ceartă urâtă provocată de pârâtă în februarie 2011, când reclamantei-pârâte i s-a și interzis să mai meargă în locuința mamei. Adunarea de către sora ei a bonurilor și chitanțelor prin care vrea să facă dovada întreținerii autoarei lor cu suma de 12.000 lei atestă fără nici un dubiu faptul că și-a preconstituit aceste ’’dovezi” cu scopul de a le utiliza în procesul de partaj succesoral.
Reclamanta-pârâtă a arătat că sunt cu totul evidente aspectele că sumele pretinse (cca 300 lei/lună) reprezintă mai puțin de jumătate din venitul din pensie realizat de către defunctă ceea ce pune în mod serios sub semnul întrebării realitatea utilizării cheltuielilor în interesul acesteia; cu totul jenant, între bonurile atașate se regăsesc produse de utilizare intimă, de care în mod cert nu avea nevoie o femeie de 90 de ani, ori vopsea de păr sau creme; nu există nici un motiv pentru obligarea ei la plata documentației cadastrale în condițiile în care a suportat aceste costuri, iar documentația nu a fost utilizată; nici contravaloarea duplicatelor actelor de proprietate nu îi poate fi imputată, deoarece aceste acte se aflau în posesia ei și nu i-au fost solicitate niciodată și nici sumele reprezentând servicii notariale (procură, declarație); contravaloarea ferestrelor termopan îi poate fi imputată numai în măsura în care pârâta-reclamantă admite că apartamentul îi aparține în mod integral; nici suma achitată pentru asigurarea imobilului în anul 2010 nu îi poate fi imputată, în condițiile în care a suportat contravaloarea asigurării în anul 2010; toate medicamentele menționate în rețete erau compensate 100%.
A apreciat ca pentru că amândouă erau fiicele defunctei ar trebui să aibă o contribuție egală la întreținerea acesteia atunci când era în nevoie, si din această perspectivă cererea de obligare a ei la a suporta integral aceste costuri este neîntemeiată.
A precizat că nu a contribuit la cheltuielile de înmormântare a autoarei lor deoarece în perioada 26.05._11 nu s-a aflat în țară.
A solicitat să se constate că pârâta-reclamantă nu a făcut în niciun mod vorbire despre sumele încasate cu titlu de ajutor de înmormântare și nici nu a clarificat de ce a plătit utilități la apartament în luna septembrie 2011 dacă decesul autoarei lor s-a petrecut în luna mai 2011.
Reclamanta-pârâtă a solicitat, în apărare față de cererea reconvențională, proba cu înscrisuri și proba testimonială, respectiv martorii propuși în cererea principală.
Cu privire la apărările pârâtei din cuprinsul întâmpinării la cererea de chemare în judecată a solicitat să se constate că în afara negării situației de fapt nu sunt aduse niciun fel de argumente prin care să se susțină că nu ar fi reală afirmația ei că a suportat în mod exclusiv costurile pentru cumpărarea apartamentului.
La data de 22.12.2014, prin compartimentul registratură, pârâta-reclamantă a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București, invocată din oficiu la termenul din data de 27.02.2015, instanța reține următoarele:
Având în vedere dispozițiile art. 123 Cod procedură civilă, competența de soluționare a cauzei urmează a fi stabilită prin raportare la cererea principală.
Prin prezenta acțiune, reclamanta a învestit instanța cu mai multe capete de cerere cu obiect diferit, respectiv, constatarea deschiderii succesiunii defunctei P. V., constatarea calității părților de moștenitori și constatarea cotelor succesorale, constatarea masei succesorale, și partajarea imobilului ce face parte din masa succesorală.
Instanța, analizând petitul acțiunii prin prisma dispozițiilor art. 30 Cod procedură civilă, constată că reclamanta a formulat atât capete de cerere principale, cât și accesorii.
Astfel, conform art. 30 alin. 4 Cod procedură civilă, cererile accesorii sunt acele cereri a căror soluționare depinde de soluția dată unui capăt de cerere principal.
Întrucât de soluția pronunțată asupra primului capăt de cerere, având ca obiect constatarea deschiderii succesiunii, depinde modul de soluționare a capetelor de cerere având ca obiect constatarea calității părților de moștenitori și constatarea cotelor succesorale, constatarea masei succesorale și constatarea pasivului succesoral (întrucât doar ca urmare a constatării deschiderii succesiunii se poate analiza existența unor moștenitori, stabilirea cotelor succesorale, a masei succesorale), iar de soluția pronunțată asupra acestor capete de cerere depinde soluționarea capătului de cerere având ca obiect partajul (întrucât doar în măsura stabilirii moștenitorilor, a cotelor succesorale și a compunerii masei succesorale, este determinată calitatea de coproprietar, sunt cunoscute cotele indivize din dreptul de proprietate asupra bunului cuprins în masa succesorală și se poate dispune partajarea), instanța apreciază că în speță sunt incidente dispozițiile art. 123 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora cererile accesorii se judecă de instanța competentă pentru cererea principală.
Instanța reține că cererile având ca obiect constatarea deschiderii succesiunii, a calității de moștenitor și a cotelor succesorale, ca cereri în constatare neevaluabile în bani sunt de competența tribunalului, ca instanță de fond de drept comun, astfel cum rezultă din coroborarea art. 94 cu art. 95 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.
Capetele de cerere având ca obiect constatarea masei succesorale, precum și cererea având ca obiect partajul bunului imobil invocat a fi cuprins în masa succesorală, sunt de competența judecătoriei, conform art. 94 alin. 1 lit. j Cod procedură civilă în ceea ce privește primului capăt de cerere analizat și valoarea acestuia astfel cum rezultă din certificatul de atestare fiscală, mai mică de 200.000 de lei, și art. 94 alin. 1 lit. i Cod procedură civilă, în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect partajul.
Însă, având în vedere dispozițiile art. 123 Cod procedură civilă și caracterul accesoriu al cererilor de competența judecătoriei față de capătul de cerere principal constând în constatarea deschiderii succesiunii, care este de competența tribunalului, instanța apreciază că întreaga acțiune este de competența tribunalului.
Sub acest aspect, instanța reține că noile dispoziții procedurale nu mai exclud, în mod expres, din competența materială a tribunalului acțiunile formulate în materia succesorală, alături de cererile de împărțeală judiciară, nefiind preluate în noul Cod de procedură civilă dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b din vechiul Cod de procedură civilă. Astfel, art. 94 din noul Cod de procedură civilă prevede doar faptul că cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare, sunt de competența judecătoriei, nemaiexistând o dispoziție similară în ce privește cererile în materia succesorală, astfel încât cererile având ca obiect constatarea deschiderii succesiunii, constatarea calității de moștenitor și a cotelor, sunt de competența materială a tribunalului, ca instanță de drept comun, împrejurarea că prin aceeași acțiune s-a solicitat și ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile care fac parte din masa succesorală nefiind de natură a conduce către stabilirea competenței judecătoriei în soluționarea unei atare acțiuni, având în vedere caracterul accesoriu al cererii de partaj și dispozițiile art. 123 Cod procedură civilă.
Având în vedere toate considerentele anterior expuse, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Municipiului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta-pârâtă M. C., cu domiciliul în București, ., ., ., CNP_ și pe pârâta-reclamantă N. C., cu domiciliul în București, sector 4, .. 15, ap. 3, CNP_, în favoarea Tribunalului Municipiului București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.RS/Thred.P.E.E.
5 ex./2015
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 1640/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1634/2015.... → |
|---|
