Plângere contravenţională. Sentința nr. 1350/2015. Judecătoria SEGARCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1350/2015 pronunțată de Judecătoria SEGARCEA la data de 17-11-2015 în dosarul nr. 1350/2015
DOSAR NR._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S. – JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1350/2015
Ședința publică de la 17.11.2015
Președinte – D. O. – Președinte judecătorie
Grefier – L. C.
x.x.x.x.
Pe rol, soluționarea plângerii contravenționale formulată de petenta T. O. M., împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/12.07.2015, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean D..
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că, în cursul procedurii prealabile, intimatul a formulat întâmpinare, însă petenta nu a comunicat un răspuns la aceasta, după care:
Verificându-și din oficiu competența, în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1 C.pr.civ., instanța constatată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, având în vedere prevederile art. 94 alin. 1 lit. a și art. 107 din C.pr.civ. republicat.
Având în vedere faptul că, deși legal citat, petentul nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și susține plângerea formulată, ținând seama că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr._, din data de 29.07.2015, petenta T. O. M. a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._/12.07.2015, întocmit de Inspectoratul de Poliție Județean D. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de contravenție prin care i s-a aplicat sancțiunea amenzii în sumă de 100 lei.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, la data de 12.07.2015, în jurul orelor 16.00, se deplasa cu autoturismul său proprietate personală marca Peugeot, model 206, cu numărul de înmatriculare_ dinspre U. M. spre C.. La intrare în localitatea Giurgița, în intersecția semnalizată cu "Cedează trecerea" a oprit mașina pentru a acorda prioritatea unui autoturism care circula spre C.. S-a asigurat apoi că poate intra în intersecție în siguranță și a virat stânga urmând să se deplaseze spre C.. În cel mult 700 m a fost oprit de un agent constatator al Poliției Rutiere în deplasarea acesteia dinspre o mașină oprită în fața sa și cu al cărei conducător purta o discuție. Astfel, agentul constatator, fără să se prezinte, a informat-o pe petentă că a fost oprită pentru depășirea vitezei legale. Petenta, știind că nu parcursese o distanță de la intersecție, care să îi permită depășirea vitezei legale și mai mult că nici nu intenționase să încalce viteza legală a întrebat agentul constatator cu ce viteză a fost surprinsă, însă răspunsul primit a fost "nu știu". Agentul constatator i-a solicitat petentei actele sale și ale mașinii și, după aproximativ 10 minute i-a înmânat petentului procesul-verbal de contravenție. Petenta arată că, deși a avut obiecții, atât față de deficiențele de conduită, deficiențe în abordarea situației și respectarea art. 16 din Ordonanța nr.2/2001 cât și asupra faptului că nu poate să semneze un proces-verbal, pentru o faptă pe care nu o recunoaște, fără să aibă dreptul de a vedea proba și fără a i se prezenta dovezile legale pentru cinemometrul-radar, în final a fost "constrânsă" să ia la cunoștință acel proces doar completat cu "cu obiecții" la rubrica "alte mențiuni",agentul constatator refuzându-i petentei dreptul de a-și scrie observațiile.
Petenta a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție și exonerarea sa de la plata amenzii.
Au fost atașate: procesul-verbal de contravenție . nr._/12.07.2015, întocmit de Inspectoratul de Poliție Județean D., chitanța prin care petenta a achitat amenda care i-a fost aplicată, și copie a actului de identitate al petentei.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
Cererea a fost legal timbrată.
La data de 29.09.2015, intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care arată că procesul-verbal este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 și a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
În cazul în care persoana propusă ca martor face parte din cele enumerate la art. 315, alin. 1 NCPC, intimatul a menționat că se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovada a situației de fapt menționate în cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, intimatul consideră că instanța de judecată trebuie sa-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere că este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J. D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare ą contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislație, este unanim acceptată atât in doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Intimatul a precizat că, fapta reținută în sarcina petentei prezintă un pericol social destul de ridicat deoarece, circulând cu o viteză peste limita legală admisă, existând riscul producerii unor accidente de circulație, în caresă fie implicate persoane nevinovate.
De asemenea, solicită să se aibă in vedere dispozițiile art. 254 din Noul Cod de Procedură Civilă, potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecată nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art. 254 alin 2 din același act normativ. Solicită aceasta întrucât, in caz contrar, se creează contravenientului o poziție net favorabilă, apărările sale și probele propuse raportându-se doar la "motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecată.
În concluzie, intimatul solicită respingerea plângerii contravenționale formulate de petentă ca fiind neîntemeiată și, pe cale de consecință, menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.
În drept, a invocat prevederile OUG nr. 195/2002 Rep., Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 Rep. și OUG nr.2/2001.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Intimatul a depus la dosar planșa foto, cuprinzând 9 fotografii și buletinul de verificare metrologică pentru aparatul radar.
Față de întâmpinarea depusă, petentul nu a comunicat un răspuns.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/12.07.2015, întocmit de Inspectoratul de Poliție Județean D. – Poliția oraș S., petentei i s-a aplicat sancțiunea amenzii în sumă de 100 lei. S-a reținut în sarcina acesteia faptul că a condus autoturismul marca Peugeot, cu numărul de înmatriculare_, în ., cu viteza de 74 Km/h, viteză înregistrată cu aparatul radar "AUTOVISION" ROM 366, faptă prevăzută de art. 121 din ROUG nr. 195/2002.
Analizând legalitatea întocmirii procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acestuia nu îi este incidentă nici o cauză de nulitate absolută, prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind încheiat cu respectarea cerințelor legale din punctul de vedere al formei sale.
Se va avea în vedere că, potrivit Deciziei nr. XXII din 19.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie dată în recursul în interesul legii cu privire la sfera cauzelor de nulitate absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța supremă a făcut o interpretare restrictivă a situațiilor în care actul constatator este lovit de nulitate absolută, acestea fiind strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță.
În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului verbal încheiat de agentul constatator se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului.
Din dispozițiile art. 180 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 rezultă mențiunile care trebuie cuprinse în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității, în cuprinsul procesului verbal de contravenție prin care se constată încălcări ale normelor rutiere: „data, ora și locul unde este încheiat; gradul profesional, numele și prenumele agentului constatator, unitatea din care acesta face parte; numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința contravenientului, numărul și . de identitate ori, în cazul cetățenilor străini, al persoanelor fără cetățenie sau al cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, . numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia și statul emitent; descrierea faptei contravenționale, cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; numărul punctelor-amendă aplicate și valoarea acestora, posibilitatea achitării de către persoana fizică, în termen de cel mult două zile lucrătoare, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, sancțiunea contravențională complementară aplicată și/sau măsura tehnico-administrativă dispusă; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale; termenul de exercitare a căii de atac, semnătura agentului constatat/or și unitatea de poliție la care se depune plângerea.”
Din analiza actului atacat de petent, reiese că toate aceste mențiuni obligatorii sunt cuprinse în procesul verbal încheiat, fapta fiind descrisă corespunzător, inclusiv locația astfel cum aceasta prezintă importanță în raport cu fapta contravențională constatată.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului constatator al contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că face dovada deplină a situației de fapt și încadrării în drept până la proba contrară.
În cauza Gaucher c Frantei, Curtea Europeana a stabilit, în motivarea deciziei de inadmisibilitate a plângerii, că este adevărat că sarcina probei incumbă acuzării și dubiul profită celui acuzat, dar simpla negare a comiterii contravenției nu este suficientă pentru a-l exonera de răspundere, acesta neaducând nici o dovadă sau un indiciu pertinent care să confere veridicitate acestei afirmații.
Limitele rezonabile ale prezumției de temeinicie de care se bucura procesul verbal de contravenție au fost respectate in aceasta cauza, întrucât dreptul la apărare al petentului a fost respectat. Acesta din urmă a avut posibilitatea de a propune probe în cursul judecații dar, deși legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și exercita dreptul de propune probe în susținerea apărărilor din cuprinsul plângerii.
Această prezumție de veridicitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal este susținută de planșa foto depusă la dosar în dovedirea abaterii sancționate.
Pe de alta parte, potrivit art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea contravențională trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Limita decurgând din sancțiunea aplicata a fost respectată, întrucât petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale de 420 lei corespunzătoare a 4 puncte amendă, conform art. 100 alin 2 din OUG nr. 195/2002 R.
Sancțiunea aplicată este situată la nivelul minimului special al sancțiunii prev. de OUG nr. 195/2002 pentru fapta contravențională reținută în sarcina petentei, ceea ce presupune respectarea principiul proporționalității faptei cu sancțiunea aplicată.
În aceste condiții, instanța consideră că sancționarea petentului cu amendă contravențională în cuantum de 420 lei, minimul prevăzut de lege, este nu doar legală dar și temeinic dispusă, instanța apreciind că numai astfel poate fi asigurată finalitatea preventivă ce însoțește orice sancțiune.
Întrucât pe parcursul judecății petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul verbal de contravenție și nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța urmează a respinge plângerea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petenta T. O. M., CNP-_, cu domiciliul în C., .. 20, ., jud. D., împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/12.07.2015, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean D..
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. O. L. C.
RED.D.O./TEHN.A.C.L.
4 EX./11.01.2016
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1346/2015. Judecătoria... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
