Plângere contravenţională. Sentința nr. 798/2015. Judecătoria SFÂNTU GHEORGHE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 798/2015 pronunțată de Judecătoria SFÂNTU GHEORGHE la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 798/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S. G.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 798/2015
Ședința publică din data de 05 mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. O. - M.
GREFIER: K. I.
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulate de către petenta . împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 13.10.2014 de către intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CESTRIN.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată depusă la dosarul cauzei, prin serviciul de registratură al instanței, răspuns la adresa instanței.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.10.2014 sub nr._ petenta . a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din 13.10.2014 încheiat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.
În motivarea plângerii petenta arată că la data de 20.10.2014 petenta a primit la sediul său actul sancționator atacat prin care s-a constatat că la data de 26.07.2014, pe DN 13A, la Km 121+141 m district Harghita, jud.Harghita, autoturismul având număr de înmatriculare_ care a aparținut petentei a circulat fără a avea rovinietă valabilă.
La data de 23.07.2014, în baza facturii fiscale_ din 23.07.2014 autovehiculul menționat în actul de sancționare a fost vândut numitei B. H. S., astfel încât la data săvârșirii faptei mașina nu se mai afla în proprietatea petentei.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, martori și interogatoriu.
Petenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La plângere au fost atașate înscrisuri.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei (fila 7).
La data de 13.11.2015 intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate și menținerea ca legal și temeinic a actului de sancționare.
În motivare se arată că la data de 26.07.2014, pe DN 13A, la Km 121+141 m district Harghita, jud.Harghita, autoturismul având număr de înmatriculare_ care a aparținut petentei a circulat fără a avea rovinietă valabilă.
Intimata arată că petenta nu deținea rovinietă valabilă la data sancționării, iar obligația de plată a rovinietei revine proprietarului sau utilizatorului potrivit art. 7 și art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 .În baza de date a MAI-Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, petentul apare menționat ca și proprietar al mașinii, răspunderea contravențională revenindu-i potrivit OG nr.2/2001 și OG nr.15/2002.
Petenta avea obligația potrivit Ordinului 1501/2006 să procedeze la radierea autoturismului de pe numele său, tocmai pentru opozabilitate.
În drept intimata invocă prevederile OG nr.2/2001 și OG nr.15/2002.
La întâmpinare au fost atașate înscrisuri.
Intimata a solicitat judecarea cererii în lipsă
La data de 27.11.2014 petenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat susținerile din plângere și a solicitat respingerea apărărilor intimatei ca neîntemeiate.
În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri și cu martora B. H.-Szidonia (fila 47).
Analizând actele și lucrările existente la dosarul cauzei instanța reține că la data de 13.10.2014, ora 09,16 petenta . a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 750 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța reține faptul că potrivit prevederilor art.17 din OG nr.2/2001: Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Sub aspectul legalității întocmirii procesului-verbal de contravenție . nr._ din 13.10.2014, instanța reține faptul că actul sancționator a fost semnat electronic de către agentul constatator (fila 8).
Utilizarea semnăturii electronice extinse în cazul actelor administrative poate avea loc atunci când această posibilitate este conferită prin lege. În acest sens, un exemplu îl constituie art. 43 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 23 iunie 2014, aprobată prin Legea nr. 175/2014.
Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nu cuprinde dispoziții cu privire la modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție, situație în care devin incidente prevederile art. 26 alin. (3) și ale art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 care stipulează că procesul-verbal încheiat de agentul constatator în lipsa contravenientului, împreună cu înștiințarea de plată, se comunică acestuia prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.
Ca atare, modalitatea de comunicare anterior prezentată presupune utilizarea formei clasice, pe suport hârtie, a procesului-verbal contravențional.
Pentru determinarea sferei de aplicare a semnăturii electronice, în formă simplă sau extinsă, și a regimului său juridic prezintă relevanță dispozițiile art. 4 pct. 1 - 4 și art. 5 - 7 din Legea nr. 455/2001.
Potrivit art. 4 pct. 1 din Legea nr. 455/2001, "date în formă electronică sunt reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice".
Conform art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, "înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar".
Doctrina a relevat faptul că elementul de diferențiere a actului juridic în formă electronică de actul juridic în formă scrisă este modul diferit de acces la manifestarea de voință.
Așadar, un act juridic, înțeles atât ca negotium, cât și ca instrumentum, poate să intre în sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 doar atunci când manifestarea de voință a celui de la care actul emană îmbracă forma electronică și, de asemenea, ajunge la destinatarul transmiterii în aceeași formă, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor în format electronic.
Această specificitate distinge înscrisurile electronice de înscrisurile "clasice", pe suport hârtie.
Conform art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, dintre elementele ce trebuie să figureze în procesul-verbal de constatare a contravenției, numai lipsa unora dintre ele atrage nulitatea procesului-verbal, și anume: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Nulitatea se constată și din oficiu.
În doctrină s-a arătat că acestea sunt cauze de nulitate absolută care nu pot fi înlăturate în niciun mod.
Se reține că aplicarea Legii nr. 455/2001 și a Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2001, este incompatibilă cu procedura contravențională, reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 - legea specială - care se completează cu Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 - dreptul comun în materie contravențională
Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nu cuprinde dispoziții cu privire la modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție, situație în care devin incidente prevederile art. 26 alin. (3) și ale art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 care stipulează că procesul-verbal încheiat de agentul constatator în lipsa contravenientului, împreună cu înștiințarea de plată, se comunică acestuia prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.
În doctrină se arată că, spre deosebire de înscrisurile tradiționale, înscrisul electronic se prezintă sub formă binară, neavând o reprezentare strict vizuală, în sensul clasic al termenului, decât în momentul în care destinatarul verifică, cu ajutorul unor metode specifice, conformitatea semnăturii aplicate mesajului, respectiv autenticitatea, integritatea și confidențialitatea conținutului documentului astfel transmis, precum și identitatea semnatarului. Așadar, în sfera înscrisurilor sub formă electronică pot intra documente (...) generate și vizualizate cu ajutorul unor programe informatice de editare, iar transmiterea acestora se poate realiza fie prin intermediul rețelelor închise, fie prin internet, fie prin alte mijloace (de exemplu, remiterea către destinatar a suportului magnetic ce are stocată informația respectivă. Altfel spus, "forma electronică a informației constituie o modalitate convențională de exprimare a informației, adoptată la transmiterea acesteia prin mijloace electronice".
În situația în care manifestarea de voință a emitentului actului ajunge la destinatarul său pe suport hârtie, înscrisul astfel transmis nu mai este în formă electronică.
În temeiul art. 5 din Legea nr. 455/2001, "Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată."
Art. 6 din Legea nr. 455/2001 prevede că: "Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile."
Ca atare, legiuitorul instituie condiția recunoașterii actului în formă electronică de cel căruia i se opune pentru ca acesta să aibă același efect juridic ca actul autentic.
În baza dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001, "În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii".
Semnătura electronică este definită de art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentând "date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare".
Din analiza dispozițiilor legale citate se desprinde concluzia că semnătura electronică nu se poate atașa decât unui înscris în formă electronică. Ca atare, ea nu poate fi aplicată pe un înscris aflat pe suport hârtie.
Actul stocat pe suport informatic, având semnătura electronică a autorului său, beneficiază de prezumția de validitate, prevăzută de art. 283 din Codul de procedură civilă, care impune doar condiția existenței "unor garanții suficient de serioase" de credibilitate a documentului și care funcționează, atunci când înscrierea este efectuată de un profesionist, doar "în favoarea terților", iar nu împotriva lor
În aceste condiții, un act comunicat celeilalte părți pe suport hârtie, fără semnătura originală a celui de la care emană, nu poate avea decât valoarea unei copii a înscrisului electronic original.
Concluzionând, se reține că procesul-verbal întocmit în format electronic, ce are atașată o semnătură electronică extinsă, care nu a fost comunicat persoanei sancționate contravențional în format electronic, stocat pe un suport informatic al autorității din care face parte agentul constatator, beneficiază doar de prezumția de validitate prevăzută de art. 283 din Codul de procedură civilă. Însă această prezumție nu funcționează împotriva terților (în cauzele analizate, persoanele sancționate contravențional), ci în favoarea lor. În plus, un asemenea act nu produce efecte juridice, de vreme ce nu a fost comunicat în formele prevăzute de lege, motiv pentru care este lipsit de forța executorie conferită actelor administrative unilaterale adoptate în regim de putere publică.
O atare formă de comunicare este, de altfel, exclusă de art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, astfel cum s-a arătat în precedent.
Procesele-verbale contravenționale emise în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 sunt generate și semnate electronic, fiind transmise contravenienților nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport hârtie, prin intermediul serviciilor poștale. Unui astfel de proces-verbal nu i se poate asocia o semnătură electronică extinsă.
Având în vedere forma de emitere și de comunicare a procesului-verbal, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie.
În caz contrar, actul nu poate beneficia de prezumția de autenticitate care, de regulă, este specifică actelor administrative emise cu respectarea condițiilor procedurale de formă.
Cum procesul-verbal de contravenție spre a fi valabil încheiat trebuie să poarte semnătura olografă a agentului constatator, cerință neîndeplinită în cazul de față, va dispune anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13 10.2014, de către intimat și va exonera petenta de plata amenzii în sumă de 270 lei aplicată prin actul de sancționare menționat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de către petenta ., cu sediul în S. G., .,jud.C., având J_ și CUI RO_ împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 13.10.2014 de către intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, ..401A, având CUI_ și J_ .
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.10.2014 de către intimată.
Exonerează petenta de plata amenzii în sumă de 750 lei stabilită în sarcina petentei prin procesul-verbal de contravenție sus-menționat.
Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare care se depune la Judecătoria S. G..
Pronunțată în ședință publică azi, 05.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. O. - M. K. I.
Se află în C.M.
Semnează Grefier șef
Red.MOM/03.06.2015,
Tehnored.MOM/03.06.2015,
4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 797/2015.... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
