Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 4997/2015. Judecătoria SIBIU

Sentința nr. 4997/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 01-10-2015 în dosarul nr. 4997/2015

DOSAR NR_

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SIBIU

SECTIA CIVILA

SENTINȚA CIVLĂ NR. 4997/2015

Ședința publică de la data de 01.10.2015

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE: F. L. A. – judecător

GREFIER: M. D. S.

Pe rol fiind judecarea cauzei privind pe reclamanta T. T. R. a în contradictoriu cu pârâții Wolf I. A. și C. de C. a Municipiului Sibiu

La apelul nominal făcut în ședința publică la strigare cauzei la ordine se prezintă pentru reclamantă d-nul avocat F. P., pentru pârâta C. de C. a Municipiului Sibiu d-na consilier V. A., lipsă fiind celelalte părți.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează următoarele:

- stadiul procesului: în primă instanță, la primul termen de judecată;

- procedura de citare este legal îndeplinită;

Instanța pune în discuție excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sibiu, invocată de pârâtul Wolf I. prin întâmpinare.

Apărătorul reclamantei arată că Tribunalul Sibiu este competent să soluționeze această cauză având în vedere valoarea pretențiilor.

Reprezentantul pârâtei C. de C. a Municipiului Sibiu arată că este de acord cu excepția invocată.

Instanța rămâne în pronunțare pe excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sibiu.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu la data de 21.05.2015, sub nr_, reclamanta T. T. R. a chemat în judecată pe pârâții Wolf I. A. și C. de C. a Municipiului Sibiu, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâții să fie obligați la plata sumei de 220.000 lei cu titlu de daune morale.

În motivarea cererii, s-a arătat că reclamanta a făcut parte, încă din perioada în care era minoră, din ansamblul de balet contemporan condus de pârâtul W. - profesor coregraf. Urma cursurile unui liceu cu profil artistic și mă pregăteam pentru o carieră artistică în balet și teatru.

În data de 22 iulie 2007 reclamanta arată că se afla în incinta Casei de C. a Sindicatelor din Sibiu, acolo unde pârâtul făcea repetiții pentru un spectacol ce urma să aibă loc în cadrul unui festival de teatru organizat de C. de cultură a Municipiului Sibiu. Pârâtul W. a cerut unui bărbat care interpreta un anumit rol să se arunce de la înălțimea de circa 2,5 - 3 metri pe spate, cu mâinile și picioarele perfect întinse, pe două saltele extrem de vechi și foarte subțiri, lipsite total de elasticitate. Acesta a sărit odată, a aterizat pe picioare și a refuzat să se arunce a doua oară pe spate, așa cum îi ceruse învinuitul; actorul văzuse că saltul era unul periculos. Atunci pârâtul, văzând că reclamanta este prezentă în sală, a jignit actorul care refuzase saltul și s-a lăudat că „fetele lui" - în speță reclamanta - îi vor „demonstra" că se poate sări de la acea înălțime pe acele saltele. Precizează reclamanta că nu era la repetiții și nu făcuse încălzirea obișnuită. Cu toate acestea, W. i-a cerut în maniera sa imperativă să execut așa cum vroia el saltul cu spatele în gol de la 3 metri înălțime, cu aterizare pe spate perfect întinsă, cu mâinile și picioarele perfect întinse, fără nici o posibilitate de sprijin la aterizare, pe acele saltele așa vechi cum erau. Distanța până la podeaua sălii era foarte mare văzută de sus, așa că reclamanta arată că a sărit și în picioare, fiindu-i frică să se arunce pe spate. W. s-a enervat puternic pentru că nu „demonstrasem ce dorea el și, țipând la reclamantă, i-a cerut imperativ să urc din nou și să execut execute cu i-a spus el pentru că era un salt simplu și că nu se va întâmpla nimic.

Deși îi era teamă să se arunce pe acele saltele, reclamanta arată că îi era la fel de teamă și să nu fiu exclusă din rolul pe care urma să-1 interpreteze în spectacolele viitoare. W. este cunoscut ca o persoană exagerat de dură;

Impactul menționează reclamanta a transformat-o într-o persoană cu handicap permanent la vârsta de 17 ani.

În continuare, reclamanta arată că chiar dacă s-a dispus încetarea procesului penal deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale, în cauză sunt indubitabil întrunite toate cerințele răspunderii civile delictuale: existența prejudiciului, existența unei fapte ilicite, raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu și, în sfârșit, vinovăția autorului faptei ilicite.

a) prejudiciul - efectul negativ suferit de reclamantă în urma comiterii faptei inculpatului - se regăsește în două planuri: prejudiciul material și prejudiciul moral. Pentru că au trecut mat mult de 7 ani de la efectuarea cheltuielilor constând în medicație, transport, hrană specială și suplimentară, consultații medicale etc se arată de către reclamantă că nu mai sunt în măsură să dovedească. Prejudiciul moral este însă, în prezenta cauză, unul mult mai mare prin comparație cu cel material. Suferința fizică resimțită în momentul ruperii coloanei vertebrale, șocul psihic suferit, problemele de natură pur afectivă din momentul accidentului și ulterior acestuia sunt inerente unei astfel de situații și în același timp sunt reacții firești ale oricărui organism uman. Se menționează că avut dureri îngrozitoare în primele două luni după accident, dureri atenuate doar de calmante foarte puternice care îi afectau starea de conștientă. în mod natural, problemele pur psihice sunt mult mai acute în cazul unei tinere în vârstă de 17 ani al cărui trai cotidian se înscrie pe alte coordonate decât cele dorite sau decât cele ale unui om normal. Era netransportabilă la vârsta de 17 ani; plângea în fiecare zi pentru că nu știa dacă va mai putea merge pe picioarele sale vreodată sau va rămâne pe viață în pat sau în scaunul cu rotile. Problema gravă este că după 7 ani de la producerea infirmității consecințele acesteia încă se resimt: întregul corp trebuie protejat în permanență datorită fragilității coloanei vertebrale, am momente cu dureri în zona spatelui, momente în care îmi amorțesc picioarele, nu pot să particip la orice activități recreative, nu pot să fac orice activități casnice, există pericolul de a nu putea „duce" sarcina în cazul în care voi dori să am un copil.

b) fapta ilicită este concretizată de temeritatea nejustificată și neglijența inculpatului care a determinat-o să aterizeze pe spate în condițiile improprii descrise în plângere și în rechizitoriu.

c) raportul de cauzalitate este unul evident: toate prejudiciile de care reclamanta a vorbit la pct. a) de mai sus sunt consecința faptei inculpatului.

d) vinovăția autorului faptei - sub forma culpei - consistă în atitudinea psihică a acestuia în momentul comiterii faptei ilicite. Chiar dacă s-ar considera că nu sunt incidente aspecte legate de culpa cu prevedere, este absolut cert că cel puțin culpa simplă se regăsește în atitudinea psihică a învinuitului:„Ceea ce caracterizează culpa simplă este neprevederea de către făptuitor a rezultatului socialmente periculos al faptei sale, in condițiile în care el avea datoria de a proceda cu toată atenția și diligenta pentru a prevedea acest rezultat și totodată avea posibilitatea să-l prevadă în condițiile concrete în care a săvârșit acțiunea sau omisiunea sa"

În drept, au fost invocate prevederile art 998, art 996, art 1000 alin 1 și 3, art 1003 c civil.

La dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri: rezoluția Parchetului de pe lângă ÎCCJ(f.7), rechizitoriu(f.9), sentința penală nr 177/11.03.2015(f.16), adresă(f.19), rezoluție(f.27), referat de terminare a urmăririi penale(f.23), declarații(f.25), acte medicale(f.27), declarații(f.32), raport de expertiză medico-legală(f.37), declarații(f.42), ordonanța din data de 13.05.2013(f.50), proces-verbal(f.52), declarație de inculpat(f.53), ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale(f.56), contract civil(f.59), declarație de martor(f.66), acte medicale(f.73), declarații(f.77), sentința penală nr 79/2.02.2012(f.80), raport de evaluare(f.82), ordonanța din data de 16.07.2014(f.91), declarații de martor(f.92), declarații de persoană vătămată(f.96), declarații de martor(f.99),.

La data de 22.05.2015, pârâtul Wolf I. A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Pe cale de excepție s-au invocat:

1.1. EXCEPȚIA NECOMPETENTEI MATERIALE A JUDECĂTORIEI SIBIU, având în vedere că potrivit ari. 94, lit. j din Cod. Proc. Civ „Judecătoriile judecă: 1.în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:... j) orice alte cereri evaluabile In bani în valoare de până Ia 200.000 iei inclusiv, indiferent de calitatea pagilor, profesioniști sau neprofesioniști;".

1.2. EXCEPȚIA NETIMBRARII CERERII având în vedere că potrivit art 3, alin. 1, lit. e din OUG nr. 80/2013, reclamanta având obligația de a timbra cu suma de 5,505 Lei.

1.3EXCEPȚIA LIPSEI CALITĂȚII PROCESUALE PASIVE a pârâtului având în vedere că din cuprinsul documentelor depuse la dosarul cauzei la momentul producerii accidentului intre Tabacaru T. R. si C. de Cultura a Municipiului Sibiu exista încheiat Contractul Civil nr. 335/01.07.2007, prezenta la acel eveniment areclamantei existând in baza acestor relații contractuale. Mai mult de atat intre ansamblul de balet contemporan - „Compania Artistica Wailad"condus de pârât si d-na Tabacaru T. R. nu a existat niciodată încheiata o convenție civila de orice natura prin care compania artistica ori paratul sa-­și fi asumat calitatea de comitent, tutore, profesor, învățător, maestru. In aceste condiții, in conformitate cu dispozițiile legale, calitatea procesuala presupune existenta unei identități intre reclamant si cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecații, calitate procesuala activa, precum si intre parat si cel obligat in același raport juridic -calitate procesuala pasiva

1.4. EXCEPȚIA PRESCRIPȚIEI DREPTULUI MATERIAL LA ACȚIUNE, având în vedere că evenimentul s-a produs la data de 22.07.2007, ori în cauză este aplicabil termenul general de 3 ani.

Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.

În drept, au fost invocate prevederile art 72/74 C., art 1000 vechiul C civil.

La data de 19.06.2015, pârâta C. de C. a Municipiului Sibiu a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.

În motivarea întâmpinării s-a arătat că nu se poate angaja răspunderea civilă a Casei de cultură a Municipiului Sibiu în temeiul raportului de prepușenie. Astfel, se arată că într-adevăr exista contractul civil nr 348/2007, încheiat între C. de C. a Municipiului Sibiu și pârâtul Wolf I. care avea ca obiect organizarea și contractarea de trupe pentru Festivalul de Teatru Liber 2007, dar de regulă contractele civile nu dau naștere la raporturi de prepușenie.

De asemenea, se arată că nu este îndeplinită nici cea de-a doua condiție, deoarece accidentul reclamantei a avut loc la repetițiile unui spectacol, o activitate proprie a companiei Wall Art.

În drept, au fost invocate prevederile art 1000 alin 3 Cc.

Analizând cu prioritate conform art 248 alin 1 C. excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sibiu, se rețin următoarele:

Competența materială a unei instanțe este reprezentată de posibilitatea acesteia acordată în mod expres de lege de a proceda la judecarea unei cauze. Având în vedere că normele privind competența materială a unei instanțe judecătorești sunt stabilite prin norme imperative, legiuitorul a considerat că trebuie să stabilească un mijloc procesual atât la îndemâna părților, cât și a instanței, prin care aceștia pot proceda la realizarea ocrotirii efective a acesteia.

Acest mijloc procesual a fost consacrat de către legiuitor în forma excepției de necompetență materială, care poate fi caracterizată ca o excepție procesuală (prin acesta fiind verificată respectarea unei reguli procesuale), absolută (putând fi invocată de oricare dintre părți și de către instanță din oficiu) și, în principiu, dilatorie (aceasta, în principiu, atrăgând doar amânarea judecării cauzei prin declinarea competenței și trimiterea dosarului instanței competente spre a judeca).

Prin urmare, excepția necompetenței materiale obligă instanța ca aceasta, în conformitate cu prevederile art. 248alin. 1 Cod procedura civila să procedeze cu prioritate la judecarea acestei excepții chiar înainte de a încuviința în temeiul prevederilor art. 255 alin 1 rap la art 258 alin 1 Cod procedura civila probe privind fondul cauzei și astfel de a intra in dezbaterea fondului cauzei.

Conform art 130 alin 2 C. necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

Potrivit art 94 lit k C., judecătoriile judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști;

În cauza de față, instanța este învestită cu o acțiune în pretenții evaluabilă în bani, prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 220.000 lei cu titlu de daune morale.

Pe cale de consecință, obiectul cererii reclamantului având natură civilă, fiind evaluabilă în bani și valoarea obiectului cererii fiind de peste 200.000 lei, în conformitate cu prevederile art94 lit j C., competent de a judeca cauza din punct de vedere material este tribunalul și nu judecătoria.

Față de considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, având în vedere norma legala imperativă menționata care reglementează un caz de competenta materiala de la care nu sunt permise derogări, văzând și dispozițiile art. 129 alin 2 pct 2 C., potrivit cu care necompetenta este de ordine publica atunci când pricina este de competenta unei instanțe de alt grad, instanța apreciază întemeiată excepția invocată de pârâtul Wolf I. A., urmând să o admită și, în temeiul dispozițiilor art. 132 alin 3 C., să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sibiu.

Declină competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta T. T. R., dom în Sibiu, ., ., . cu pârâții W. I.-A., cu dom în Sibiu, ., ., ., cu dom procesual ales la Cabinet de avocat Tusinschi V. S., cu sediu în București, . 7D-7E, . și C. DE CULTURA A MUNICIPIULUI SIBIU, cu sediu în Sibiu, . 1-Teatru de vară, în favoarea Tribunalului Sibiu.

Fără cale de atac, conform art 132 alin 3 C..

Pronunțată în ședință publică, azi 01.10.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

F. L. AndreeaDaniela M. S.

Red FLA/15.10.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 4997/2015. Judecătoria SIBIU