Contestaţie la executare. Sentința nr. 623/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 623/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 623/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 623/2015
Ședința publică de la 10 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: O. M. Z.
GREFIER: L. R.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile privind pe contestatoarea C. B. R. S. și pe intimatele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. și ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03.02.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru depune concluzii scrise și pentru a delibera în temeiul articolului 396 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, a amânat pronunțarea sentinței civile la acest termen de judecată.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 15.05.2014 sub nr._, având ca obiect contestație la executare, contestatoarea C. B. R. S. a solicitat în contradictoriu cu intimata AFP SIBIU – DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. admiterea acțiunii si anularea executării silite dispuse prin Somația de executare nr. 32/_ /_ precum și anularea titlului executoriu nr._.
În motivarea în fapt a contestației, reclamanta a arătat că a primit somația de executare pentru un debit de 582 lei, reprezentând CASS datorat de persoane care realizează venituri din activități independente. A subliniat însă reclamanta că nu realizează astfel de venituri.
A mai arătat că nici un titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc creanțe fiscale principale sau accesorii.
A subliniat de asemenea faptul că nu a primit nici o decizie de impunere, astfel încât intimata nu putea demara executarea silită, fiind deci încălcate dispozițiile legale. Mai mult, regula în materia fiscală este reprezentată de stabilirea obligațiilor fiscale printr-o decizie de impunere, fiind prevăzute în cuprinsul art. 43 C.pr.fiscala cerințele necesare ale oricărui act administrativ, fiind stipulate norme imperative în ceea ce privește comunicarea actelor administrative.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 174 alin.3 și alin 4 C.pr.fiscala, art. 44 C.pr.fiscala.
În probațiune contestatoarea a depus următoarele înscrisuri: somație din 24.04.2014, titlu executoriu din 24.04.2014.
Cererea a fost legal timbrată, fiind achitată taxa de timbru în valoare de 45,74 lei. (f.10)
La data de 26.06.2014 DGFP B. prin AFP Sibiu a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și menținerea actelor execuționale contestate ca fiind temeinice și legale.
Având în vedere că, la data de 24.04.2014 contestatoarea figura in baza de date a DGFP cu un debit restant în cuantum de 582 lei, reprezentând contribuție de asigurări sociale de sănătate pe persoanele care realizează venituri din activități independente, și accesoriile aferente acestora, s-a declanșat executarea silită prin procedura prevăzută de O.G nr. 92/2003 (republicată cu modificările și completările ulterioare) privind Codul de Procedură Fiscală sens în care s-au emis actele execuționale contestate.
A mai arătat că procedura de executare silită, a creanțelor bugetare este reglementată prin OG. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală (republicată, cu modificările și complet ulterioare) fiind o procedură specială care derogă de la procedura generală de executare silită, prevăzută de Codul de procedură civilă.
A mai arătat că, contestatorul nu a dovedit că ar exista vreun viciu pertinent de procedură care să determine anularea actelor de executare contestate, motiv pentru care consideră că emiterea somațiilor si a titlurilor executorii a căror anulare o solicită este legală și temeinică. A susținut că somația, ca act prin care se începe executarea silită, a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art. 145, alin. 1 și 2 din Codul de procedură fiscală fiind însoțită de titlul executoriu care conține toate elementele prevăzute de art. 141 alin.4 din Codul de procedură fiscală. Iar în ceea ce privește obligația de plată, aceasta a fost stabilită printr-o decizie, care de altfel nu a fost contestată, în condițiile art 205 C.pr.fiscala.
În drept a invocat OG 92/2003, art. 205, 223, 411 C.pr.civ..
În probațiune intimata a depus dosarul de executare în care s-a emis somația cu privire la contestatoarea C. B. R. (f. 40-65).
La data de 04.08.2014 contestatoarea a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea afirmațiilor intimatei. A menționat că nu datorează nici o sumă de bani cu titlu de contribuții de asigurări sociale, nu realizează venituri din activități independente.A reiterat faptul că nu i s-a comunicat nici o decizie de impunere nici pentru plata unui debit principal, nici pentru accesorii.
Instanța a administrat, la solicitarea ambelor părți, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin somația nr. 32/_ /_ din 14.04.2014, contestatoarea C.-B. R.-S. a fost somată să plătească suma de 582 lei, reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente. Somația de mai sus a fost emisă de intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Sibiu în temeiul titlului executoriu nr._ din data de 24.04.2014 (f.6).
Titlul executoriu nr._ din data de 24.04.2014 a fost emis conform deciziilor referitoare la obligațiile de plată accesorii din data de 01.07.2012, astfel cum evidențiate/ enumerate - fila 7.
Somația însoțită de titlurile executorii au fost comunicate contestatoarei la data de 30.04.2014 (f.54), aceasta formulând în termenul legal prevăzut de art. 173 alin. 1 lit. a C.pr.fiscală, contestație la executare, invocând împrejurarea că nu datorează nici o sumă de bani cu titlu de contribuții de asigurări sociale, nu realizează venituri din activități independente, în plus a invocat faptul că nu i s-a comunicat nici o decizie de impunere nici pentru plata unui debit principal, nici pentru accesorii.
Conform Deciziilor de impunere din data de 01.07.2012 s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei totale de 582 lei cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente.
Cu privire la deciziile de mai sus, intimata a precizat că au fost comunicate contestatorului la data de 25.02.2014, sub forma anunțului colectiv (f.62-65).
Potrivit art. 141 alin. 2 C.pr. fiscală (astfel cum se prezenta înainte de republicare, respectiv la momentul emiterii actelor de executare atacate), titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. În condițiile art. 86 alin.6 C.pr.fiscală, decizia de impunere și decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii constituie și înștiințări de plată, de la data comunicării acestora, în condițiile în care se stabilesc sume de plată.
Având în vedere și prevederile art. 87 din același cod, din care rezultă că deciziile de impunere sunt acte administrativ-fiscale, fiind supuse cerinței comunicării potrivit art. 44 C.pr.fiscală, rezultă că nu poate începe executarea silită pentru o sumă stabilită printr-o decizie de impunere, câtă vreme această decizie nu a fost comunicată contribuabilului, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, acesta nefiind înștiințat cu privire la obligația fiscală ce-i incumbă. În același timp, potrivit art. 88 lit. c Codul de procedură fiscală, sunt asimilate deciziilor de impunere și deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii.
Potrivit art. 111 alin. 1 și 2 C.pr.fiscală creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează. Pentru diferențele de obligații fiscale principale și pentru obligațiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, astfel: a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1 - 15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare; b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16 - 31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.
Pentru stabilirea scadentei în funcție de data comunicării devin incidente dispozițiile art. 44 alin. 2 C.pr.fiscală, conform cărora actul administrativ fiscal se comunică după cum urmează: 2) Actul administrativ fiscal se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (2^1) Actul administrativ fiscal poate fi comunicat și prin alte mijloace cum sunt fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanță, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia și dacă contribuabilul a solicitat expres acest lucru. (2^2) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (2^1), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate.
Comunicarea prin publicitate se face, conform art. 44 alin. 3 C.pr.fiscală prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.
Din interpretarea textelor legale mai sus evidențiate, reiese că s-a stabilit o regulă pentru organul fiscal de a respecta ordinea în folosirea procedurii de comunicare, iar cea prin publicitate trebuie să rămână subsidiară față de celelalte trei, pentru cazul în care comunicarea nu se poate realiza prin una din acestea.
Așadar, se poate lesne observa că principiul de drept ce trebuie respectat cu prioritate este cel al comunicării efective către contribuabil a titlului de creanță („primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură”, „remiterea, sub semnătură”, „prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia”). Prin urmare, se apreciază că, comunicarea actului prin forma anunțului colectiv reprezintă doar o modalitate ultimă și subsidiară de comunicare a actelor administrative fiscale,folosită doar în cazul în care celelalte modalități de comunicare nu au putut fi îndeplinite din motive obiective.
În prezenta cauză, intimata susține că s-a realizat comunicarea deciziilor calcul accesorii prin publicitate, respectiv prin afișarea pe pagina de Internet a ANAF, conform anunțului colectiv din 25.02.2014 (f.63-65), fără a face dovada că, în prealabil, s-au utilizat celelalte moduri de comunicare reglementate la art. 44 C.pr.fiscală.
În privința motivelor invocate de contestatoare cu privire la nelegalitatea deciziilor privind obligațiile de plată accesorii pentru motiv că intimata a calculat în mod greșit sumele, apreciindu-le ca fiind datorate, instanța reține că în ce privește fondul raportului juridic fiscal, respectiv legalitatea și temeinicia deciziilor de impunere, sunt exclusiv competente instanțele de contencios administrativ și fiscal (art. 205 C.pr.fiscală).
Instanța de executare este îndreptățită și obligată să verifice doar aspecte de ordin formal - cum ar fi caracterul de titlu executoriu, concordanța titlului executoriu contestat, emis distinct, în vederea executării silite, cu titlurile de creanță fiscală reprezentate de deciziile de impunere (art. 141 alin.1 și 2 C.pr.fiscală) ori dacă în titlul executoriu au fost înscrise eronat sume plătite anterior. Orice altă interpretare ar încălca regulile de ordine publică cu privire la competența materială a instanțelor judecătorești, prin confundarea atribuțiilor instanței de executare cu cele ce incumbă instanțelor specializate de contencios fiscal, și ar contrazice însăși rațiunea de a fi a acestor din urmă instanțe.
Prin urmare instanța va respinge susținerile contestatoarei în ce privește analizarea legalității și temeiniciei deciziilor de impunere, respectiv a verificării în ce măsură aceste sume sunt sau nu datorate, respectiv cuantumul debitului principal – baza și apoi al celui accesoriu - penalitățile.
În consecință, în temeiul art. 172 alin. 1 și art. 174 alin. 3 C.pr.fiscală, întrucât sumele reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente nu au devenit scadente, nefiind comunicate în condițiile legii contribuabilului, rezultă că executarea silită a pornit în temeiul unor acte care nu constituiau titluri executorii, motiv pentru care va admite în parte contestația la executare și va dispune anularea Titlului executoriu nr. nr._/ 24.04.2014 și a Somației nr. 32/_ /_ din 24.04.2014 emise de intimată, cu privire la suma de 582 lei.
În temeiul art. 453 C.pr.civ. instanța va dispune obligarea intimatei și la plata sumei de 345,74 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial -300 lei și taxa de timbru – 45,74 lei.
Pentru aceste motive
În numele legii
H o t ă r ă ș t e:
Admite în parte contestația la executare formulată de către contestatoarea C. B. R. S., cu domiciliul în Sibiu, ., jud. Sibiu având CNP_, împotriva intimatei DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. - Direcția G. a Finanțelor Publice Sibiu, cu sediul procesual ales în Sibiu, Calea Dumbrăvii, nr. 17, jud. Sibiu.
Anulează actele de executare efectuate în dosarul de executare întocmit de intimată pe numele contestatorului, respectiv Titlul executoriu nr._/ 24.04.2014 și a Somației nr. 32/_ /_ din 24.04.2014.
Obligă intimata la plata sumei de 345,74 lei cu titlu cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial și taxa de timbru.
Cu apel în 10 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sibiu.
Pronunțată în ședința publică azi, 10.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. M. Z. L. R.
Red. O.M.Z.
4 ex./08.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 619/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 604/2015. Judecătoria... → |
|---|
