Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 850/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 850/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 850/2015
TRIBUNALUL SIBIU
Operator de date cu caracter personal inregistrat sub numarul 5264
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECTIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr.850
Ședința publică de la 18 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. M. L. - vicepreședinte
GREFIER: A. I. R.
Pe rol se află judecarea cauzei având ca obiect „ordonanță președințială”, privind pe reclamanții S. A., S. M. B. și pe pârâta O. F. SOLUTIONS B.V. – O. BANK ROMÂNIA S.A. prin O. BANK SUCURSALA SIBIU.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns reclamanții prin apărător ales, avocat N. Z. cu împuternicire avocațială aflată la fila 61, lipsind reprezentantul pârâtei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Apărătorul reclamanților depune la dosar extras de pe portalul instanțelor de judecată în dovedirea stadiului procesual al dosarului înregistrat sub nr._/306/2014 prin care instanța a fost sesizată cu judecata fondului cauzei.
Nefiind cereri prealabile formulate sau excepții invocate, instanța acordă cuvântul asupra probelor.
Apărătorul reclamantului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar.
Instanța, apreciind că proba cu înscrisuri, propusă de reclamanți în dovedirea acțiunii, este admisibilă și utilă soluționării cauzei, în temeiul art.255 rap. la art. 258 din C.proc.civ., o încuviințează.
Nefiind alte probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra fondului.
Apărătorul reclamanților solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, în sensul suspendării obligației de plată a ratelor scadente, a dobânzii și a celorlalte costuri izvorâte din contractul de credit ipotecar nr._ /19.09.2006 și din actele adiționale încheiate ulterior până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/306/2014 prin care instanța a fost investită cu soluționarea fondului cauzei privind constatarea nulității clauzelor abuzive din cuprinsul respectivei convenții. Arată că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art.996 din C.proc.civ., referitoare la admisibilitatea ordonanței președințiale, respectiv neprejudecarea fondului, caracterul vremelnic și urgența. Referitor la prima condiție arată că aceasta este îndeplinită în condițiile în care soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză este măsură să producă efecte juridice doar până la soluționarea litigiului pe fond, acesta constând cel mult în suspendarea executării plății ratelor scadente și nicidecum în constatarea acestora ca fiind lovite de nulitate. În ceea ce privește vremelnicia arată că și această condiție este îndeplinită atâta timp cât instanța nu a fost investită cu soluționarea în mod definitiv a unor chestiuni legate de legalitatea convenției de credit, aceste aspecte urmând a fi analizate pe fondul cauzei, ci doar cu dispunerea în mod provizoriu și temporar a suspendării plății ratelor și a dobânzii. Referitor la caracterul urgent al cererii arată că acțiunea se justifică în condițiile în care în prezent există un dezechilibru major între prestațiile părților generat de clauzele abuzive ale convenției de credit care permit pârâtei stabilirea în mod discreționar a valorii ratelor și comisioanelor percepute. Această practică a băncii este în măsură să creeze o pagubă iminentă în patrimoniul reclamanților în condițiile în care situația din prezent nu mai corespunde cu ceea existentă la momentul inițial al încheierii convenției de credit. Ca atare față de toate aceste aspecte solicită admiterea acțiunii fără cheltuieli de judecată.
Instanța, în temeiul art.394 din C.proc.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată la data de 27.01.2015 reclamanții S. A. și S. M. B. au solicitat în contradictoriu cu pârâta O. BANK ROMANIA SA, suspendarea obligației de plata a ratelor scadente, a dobânzii si a celorlalte costuri aferente contractului de credit ipotecar nr._ /19.09.2006, actului adițional nr. 1/24.08.2009 la contractul de credit ipotecat, actului adițional nr. 3/02.09.2010 la contractul de credit ipotecar, actului adițional nr. 4 /07.03.2011 la contractul de credit ipotecar, actului adițional nr. 5/22.05.2012 pana la soluționarea definitivă pe fond a dosarului nr._//306/2014 al Judecătoriei Sibiu privind nulitatea clauzelor abuzive din contractul de credit si actele adiționale premenționate.
În motivarea cererii s-a arătat, în principal, că la data de 19.09.2006 au încheiat cu parata un contract de credit pentru nevoi personale garantat cu ipoteca pentru persoane fizice nr. C_ pe o perioada de 307 luni pentru creditul in valoare de 55.740 CHF franci elvețieni, contract pe care l-au încheiat in condițiile in care li s-a pus in vedere ca au dreptul de a alege sa semneze sau nu contractul de credit fără sa fie informați in mod complet cu privire la prevederile contractului, fără a putea negocia conținutul vreunei clauze, contractul fiind unul standard preformulat, tipizat, identic cu alte contracte de credit, reclamanții fiind puși . inferioritate fata de parata atât in ceea ce privește puterea de negociere cat si de informare. Ca atare in temeiul legii 193/2000 si Directivei 93/13/CEE din 5 .04.1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii au formulat împotriva paratei o acțiune de constatare si anulare a clauzelor abuzive contractuale cu referire la dobânda, taxe si comisioane bancare stabilite si percepute abuziv de către parata, acțiune înregistrată la Judecătoria Sibiu sub nr._/306/2014 al Judecătoriei Sibiu cu termen de judecata la 19.02.2015. Arată că ca sunt îndeplinite condițiile speciale promovării ordonanței președințiale: neprejudecarea fondului, caracterul vremelnic si urgența, invocând faptul că raportat la dezechilibru contractual major suportat de către reclamanți generat de clauzele abuzive ale contractului de credit care permit paratei stabilirea unor valorii ale ratelor si comisionelor la discreția exclusiva a băncii, apreciază ca deplin dovedita acțiunea de fata si ca atare solicită sa se dispună suspendarea obligației de plata a ratelor scadente, dobânzii si costurilor aferente pana la soluționarea definitiva a acțiunii in fond.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 996 C. cu referire la art.6 din legea nr.193/2000.
La data de 09.02.2015, pârâta O. BANK ROMANIA SA a formulat întâmpinare (f.55) prin care a solicitat respingerea cererii de ordonanță președințială, arătând că nici una dintre condițiile prevăzute de art.996 alin.1 C. nu sunt îndeplinite. Cu privire la vremelnicia măsurii se arată că suspendarea ratelor pe o perioadă extrem de lungă până la finalizarea definitivă a litigiului pe fond ar lipsi banca de venituri considerabile, greu de recuperat și ar crea un dezechilibru semnificativ contractual. Cu privire la urgența măsurii, pârâta arată că mai bine de opt ani reclamanții au achitat ratele de credit, dobânzile și comisioanele cuvenite fără să pună la îndoială legalitatea clauzelor contractuale și fără să pretindă producerea vreunui prejudiciu. Nu există urgență în condițiile în care nu există un drept care s-ar păgubi iremediabil prin întârziere ori o pagubă iminentă care nu se mai poate repara. În cauză se invocă un prejudiciu eventual contând în pierderea dreptului de proprietate asupra bunurilor aduse în garanție în cazul în care nu ar mai putea plăti ratele, fără a demonstra în concret existența acestui risc. Cu privire la neprejudecarea fondului cauzei, pârâta a arătat că plățile sunt percepute în mod legal în baza unor contract de credit, și acte adiționale semnate și asumate de părți. În baza prezentei cereri instanța ar trebui să se pronunțe și cu privire la legalitatea sumelor ce au fost încasate de subscrisa.
În drept au fost invocate art.996,, OUG nr.174/2008, OUG nr.50/2010.
Instanța a administrat proba cu înscrisuri în copie certificată: copia acțiunii civile înregistrată la Judecătoria Sibiu sub nr._/306/2014, având ca obiect constatarea clauzelor abuzive, contractul de credit ipotecar nr.C2202/2400/19.09.2006, actele adiționale, acte de stare civilă, acte privind starea materială a reclamanților (f.7-52).
Cererea este scutită de taxa de timbru în baza art. 29 lit.f din OUG nr.80/2013.
Asupra temeiului legal al cererii de ordonanță președințială instanța reține următoarele:
Reclamanții au invocat art.996 C. și art.6 din legea nr.193/2000.
Art. 996 C. pr. civ. constituie temeiul de drept procedural general pentru orice măsură cu caracter provizoriu în orice materie de drept.
Legea nr. 193/2000 constituie temeiul de drept (procedural și substanțial) special pentru sancționarea clauzelor abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori.
Orice măsură provizorie care s-ar putea întemeia pe prevederile codului de procedură civilă trebuie să fie conformă sancțiunilor/remediilor reglementate expres de Legea 193/2000.
Într-un contract de credit bancar, prestația principală a băncii, punerea la dispoziție a sumei împrumutate are caracter uno ictu, în vreme ce plata ratelor are caracter succesiv, or rațiunea oricărei măsuri provizorii este evitarea producerii unui prejudiciu ireparabil, iar nu sancționarea părții care și-a îndeplinit obligațiile.
Suspendarea executării obligațiilor oricăreia dintre părți, este de natură însă să producă consecințe mai grave decât însăși modificarea unor clauze sau desființarea contractului.
Sub acest aspect, interpretarea pe care reclamanții o dau art. 6 din Legea nr. 193/2000 este vădit eronata, deoarece textul legal invocat de reclamanți vorbește de „derularea în continuare a contractului”, deci per a contrario cel mult de „suspendarea contractului”, adică suspendarea drepturilor și obligațiilor reciproce, iar nu doar de suspendarea obligațiilor uneia dintre părți. Scopul Legii nr. 193/2000 este acela de a reface un echilibru contractual, iar nu de a crea un dezechilibru, chiar și provizoriu, în dauna comerciantului.
În cadrul prezentei cereri de ordonată președințială, instanța se limitează la a verifica aparența dreptului dedus judecății, din perspectiva celor trei condiții impuse de art. 996 C..: urgența, neprejudecarea fondului și vremelnicia.
Procedura ordonanței președințiale este una contencioasă, întrucât părțile au interese contradictorii, conflictul de drept fiind unul născut și actual.
Așa fiind, aparența de legalitate a dreptului reclamantului urmează a fi analizată din perspectiva intereselor tuturor părților implicate în conflict.
Reclamantul nu poate beneficia de o măsură provizorie dacă prejudiciile aduse pârâtului printr-o astfel de măsură depășesc beneficiile create reclamantului. Sub acest aspect, trebuie precizat că în eventualitatea admiterii cererii de ordonanță președințială și ulterior a respingerii acțiunii de fond, reclamanții vor fi puși în situația de a achita inclusiv dobânzile penalizatoare. Pe de altă parte, suspendarea executării obligației de plată a ratelor în contractele de credit bancar până când o instanță de fond va analiza legalitatea clauzelor respective este de natură să creeze instituțiilor bancare dificultăți financiare greu de contorizat.
Asupra fondului cererii, din întreg probatoriul cauzei instanța reține următoarele:
Reclamanții au încheiat cu pârâta contractul de credit ipotecar nr.C2202/2400/19.09.2006, uleterior încheind și 5 acte adiționale la acest contract, prin care s-au modificat anumite clauze contractuale. Instanța constată că reclamanții au calitatea de consumator așa cum este definit în art. 2 Legea 193/2000 rep.
Cererea de suspendare a executării unor clauze ale contractului motivat de faptul ca sunt abuzive s-ar putea circumscrie sferei dispozițiilor art. 6 Legea 193/2000. Însă, în speță, cererea este întemeiată pe dispozițiile 996 C.proc.civ, temei în baza căruia instanța va analiza solicitarea reclamantei.
Potrivit dispozițiilor art. 996 C.proc.civ., instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea ordona prin ordonanță președințială măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, sau pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, ori pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Din acest text de lege rezultă că, pe lângă condițiile generale ce trebuie îndeplinite de orice cerere de chemare în judecată, pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială trebuie îndeplinite, cumulativ, încă trei condiții. Două condiții sunt prevăzute expres de text: urgența și caracterul vremelnic al măsurii, iar a treia rezultă din caracterul provizoriu al măsurii, și anume neprejudecarea fondului, în analiza aparenței de drept pe care instanța o realizează în procedura de urgență pentru soluționarea unei astfel de cereri.
În privința condiției referitoare la vremelnicie, instanța constată ca măsura suspendării este solicitată pana la soluționarea definitivă a litigiului în fond având ca obiect contatarea clauzelor abuzive din contractul de credit și actele adiționale (ce face obiectul dosarului_/306/2014 al Judecătoriei Sibiu), situație care asigură îndeplinirea acestei condiții.
În privința condițiilor referitoare la urgență și neprejudecarea fondului, se constată următoarele:
Cu privire la cerința urgenței măsurii, textul art. 996 C. proc. civ. enumeră cazurile grabnice în care se poate solicita pronunțarea unei ordonanțe președințiale.
Reclamanții nu au făcut dovada urgenței măsurii solicitate, invocând doar faptul că plătind în continuare plăți nedatorate, în opinia lor, există riscul de a pierde dreptul de proprietate asupra imobilului ipotecat. Mail mult, din cauza creșterii alarmante a cursului francului elvețian, vor ajunge în situația obiectivă de a nu mai putea achita ratele, ceea ce va determina executarea lor silită. Ideea prevenirii unei pagube iminente si iremediabile nu se verifică totuși.
Instanța reține în acest sens că reclamanții, din anul 2006, până în prezent și-au executat întocmai obligațiile de plată, fără să reclame existența vreunei urgențe care să justifice neachitarea ratelor corespunzătoare contractelor anterior menționate. Condiția urgenței trebuia analizată și în raport de intervalul de timp scurs de la data la care s-a produs faptul asa zis prejudiciabil și data introducerii acțiunii. Or, perioada lungă de timp dintre data încheierii contractului și data depunerii prezentei cereri nu poate justifica urgența promovării unei asemenea acțiuni. Nici afirmația, potrivit căreia în prezent se achită o sumă mai mare nu justifică urgența promovării prezentei acțiuni, având în vedere că plata unei sume mai mari de bani față de cea pe care o achita la începutul derulării raporturilor contractuale nu ține de urgența la care face referire art.996 C.proc.civ. Reclamanții cunoșteau încă de la data încheierii contractului sumele pe care le au de achitat. Apoi, până în prezent reclamanții au achitat ratele, nu sunt executați silit pentru neplata acestora.
În ceea ce privește condiția referitoare la neprejudecarea fondului instanța constată că nici această condiție nu este îndeplinită, având în vedere că cererea reclamanților supune analizei modul în care raporturile contractuale dintre părți se desfășoară. În speță, se constată că cercetarea aparenței dreptului, presupune analiza modului în care părțile și-au îndeplinit obligațiile contractuale până în prezent, fapt ce echivalează cu o adevărată judecare a fondului cauzei.
În consecință, pentru considerentele mai sus arătate, instanța va reține faptul că reclamanții nu au făcut dovada întrunirii cumulativea celor trei condiții de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială și o va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
ORDONĂ:
Respinge cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanții S. A. și S. M. B. cu domiciliul în Sibiu, . M., nr.4, ., în contradictoriu cu pârâta O. BANK ROMANIA SA, cu sediul în București, Calea Buzești, nr.66-68, sector 1, citată la Sucursala Sibiu cu sediul în Sibiu, piața M., nr.10, județul Sibiu.
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 18.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. M. L. A. I. R.
Red./Tehnored. BML/20.02.2015
Red./Tehnored.A.I,R. practica 20.02.2015
Ex. 5, ef. 3 .>
| ← Evacuare. Sentința nr. 18/2015. Judecătoria SIBIU | Contestaţie la executare. Sentința nr. 769/2015. Judecătoria... → |
|---|
