Plângere contravenţională. Sentința nr. 1334/2015. Judecătoria SIGHIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1334/2015 pronunțată de Judecătoria SIGHIŞOARA la data de 12-11-2015 în dosarul nr. 1334/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIGHIȘOARA
CIVIL
SENTINȚA CIVILA Nr. 1334/2015
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. M.
Grefier M. H.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent M. R. și pe intimat I.P.J. M. PRIN REPREZENTANT LEGAL, având ca obiect plângere contravențională PV . NR._/05.05.2015 I. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul personal și martorul S. O. I..
Procedura de citare legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
A fost introdus în sala de ședință martorul S. O. I. si a fost ascultat sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Petentul declară că nu mai are probe de administrat în cauza si solicită cuvântul în dezbateri.
Nemaifiind probe de administrat în cauză, în temeiul disp.art.392 NCPC, instanța declară închisă faza cercetării procesului și deschide dezbaterile asupra fondului.
Petentul având cuvântul în dezbateri solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție.
În baza art.394 NCPC instanța declară închise dezbaterile asupra fondului și reține cauza spre soluționare, urmând ca după deliberare să se pronunțe.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe, aleatoriu, în sistem informatic, sub nr. de dosar_, la data de19.05.2015, petentul M. R. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M.,anularea procesului verbal . nr._ încheiat la data de 5.05..2015, de către Poliția Sighișoara ca netemeinic și nelegal și exonerarea de la plata amenzii contravenționale de 195 de lei, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea plângerii, s-a învederat de către petent că, la data de 5.05.2015 se deplasa împreună cu martorul S. O.-I. din direcția D. către Miercurea C. cu autoturismul având Nr. de înmatriculare_ .
În localitatea Sighișoara, a fost blocat în trafic de un autovehicul L., fără a avea însemnele poliției, care i-a intrat în față. Din autoturism a coborât un polițist care i-a comunicat că a încălcat viteza legală și că-i va întocmi proces verbal de contravenție.
Petentul a menționat că a predat actele polițistului care i-a întocmit proces verbal de contravenție, pe care l-a citit însă doar după plecarea polițistului și în care se menționa că a traversat neregulamentar .>
Petentul nu a motivat plângerea în drept.
În probațiune, petentul a anexat plângerii, în copie, procesul - verbal de contravenție . nr._ din data de 1.06.2015, încheiat de agent de poliție din cadrul Biroului Rutier - Poliția Sighișoara - I.P.J. M., ordin de deplasare, contract cu avocatul, cartea de identitate a mașinii și dovada achitării taxei judiciare de timbru(f. 2-7 din dosar).
La data de 30.06.2015, intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată .
În fapt s-a susținut de către intimat că a fost chemat în judecată de către petent pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal . nr._/5.05.2015.
Față de susținerile petent s-a arătat că procesul verbal atacat corespunde exigențelor art. 16 și 17 din OG 2/2001, nefiind afectat de vreo condiție ce ar putea atrage anularea acestuia, că, a fost întocmit de un agent al forței publice, se bucură de prezumția de veridicitate până la proba contrarie, și că petentul nu a propus niciun mijloc de probă care să dovedească o situație contrară celei reținute în procesul verbal. O aplicare absolută a prezumției de nevinovăție, în care întotdeauna sarcina probei să revină organelor statului, ar conduce la dificultăți foarte mari în sancționarea nerespectării unor reguli sociale destul de importante, printre care și cea privind circulația rutiera. A impune organelor statului ca în fiecare proces privind o plângere contravențională să facă dovada, ca într-un proces penal, că cele consemnate prin procesul verbal de contravenție corespund realității ar impune acestora o sarcină foarte grea care poate bloca tot sistemul. Atâta vreme cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție nu se încalcă.
Intimatul a mai învederat că, potrivit disp.art. 249 C.pr.civ., cel care face o susținere în cursul procesului, trebuie să o și dovedească, iar petenta nu a dovedit faptul că la data și ora menționate în procesul verbal nu a săvârșit contravenția pentru care a fost legal si temeinic sancționată. Susținerile sale în apărare nu sunt de natură să atragă anularea procesului verbal. Simpla nerecunoaștere a comiterii faptei necoroborată și cu alte mijloace de probă nu este de natură să atragă anularea procesului verbal.
S-a arătat că în conformitate cu prevederile Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumat nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolută, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku v.Franța, Hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraph 113, 23 iulie 2002).
S-a mai susținut că forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni v. Franța, Hotărârea din 7 septembrie 1999). Nu este admis ca acest gen de contravenție ( referitoare la circulația pe drumurile publice ), în lumina cauzei A. c. României să intre în sfera "acuzațiilor în materie penală", atâta timp cât la data săvârșirii faptei (care privea fondul acestei cauze) aceasta era sancționată cu închisoare contravențională. Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil ( art.31-36 din OG 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. v. România, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
În analiza principiului proporționalității, intimatul a arătat că trebuie observat faptul că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Procesul verbal în sine reprezintă o probă în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul, revenindu-i acestuia obligația să răstoarne acest mijloc de probă prin dovedirea unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul verbal.
De către intimat s-a solicitat să se constate că, întrucât procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate, în sensul că acesta face întotdeauna dovada până la proba contrarie ( în acest sens Curtea Constituționala pronunțându-se prin Deciziile 197/2003, Decizia 259/2007 s. a.), iar petiționarul, prin susținerile sale, nu poate face dovada contrară stării de fapt reținută prin actul de constatare și sancționare a contravenției, măsura aplicată de agentul constatator este întemeiată și, pe cale de consecință, procesul verbal contestat este temeinic și legal încheiat.
În concluzie, și având în vedere considerentele expuse, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
Pe baza probelor administrate în cauză, se constată și se rețin următoarele de către instanță:
Prin procesul verbal . nr._/5.05.2015 întocmit de către agent constatator din cadrul Serviciului Rutier M., petentul M. R. a fost sancționat cu amendă contravențională de 195 lei, conform prevederilor art.99 al.1 pct.3 din OUG 195/2002 R, fapta fiind prevăzută de art.167 al.1 lit.d din HG 1391/2006 constând în aceea că la data de 5.05.2015, ora 8,05 petentul a traversat neregulamentar . loc nemarcat pietonal.
Plângerea a fost depusă în termenul legal de 15 zile prev. de art.31 din O.G.nr.2/2001 rap. la art.118 al.1 din OUG nr.195/2002, instanța având obligația, conform art.34 din O.G. nr.2/2001 să verifice mai întâi acest aspect.
Analizând sub aspectul formei procesul verbal contestat, prin prisma disp. art.16, 17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor instanța constată că procesul verbal contestat cuprinde elementele esențiale prev. de lege și nu sunt cauze de nulitate absolută printre cele prevăzute în mod limitativ la art.17, astfel că chestiunile invocate în considerentele plângerii de către petent sub acest aspect nu prezintă semnificație juridică.
Din punct de vedere al temeiniciei, instanța va analiza procesul verbal prin prisma probelor administrate în cauză și a practicii CEDO, ca și a instanțelor interne.
În practica CEDO, începând cu cauza Ozturk contra Germaniei din 1984, Curtea s-a pronunțat în mod constant în sensul că acuzația adusă contravenientului este similară celei de natură penală, indiferent de modul de reglementare internă a contravenției și, ca atare, sarcina probei vinovăției contravenientului revine organului din care face parte agentul constatator, contravenientul bucurându-se de prezumția de nevinovăție.
În cauza dedusă judecății prin probațiunea administrată la cererea petentului s-a făcut dovada contrară stării de fapt consemnate în procesul verbal contestat.
În cauză, la data de 12.11.2015 a fost ascultat martorul S. O. I., care a confirmat faptul că s-a aflat în autovehiculul condus de către petent și că au traversat municipiul Sighișoara, fiind opriți în trafic, comunicându-se petentului care conducea autovehiculul că a depășit viteza legală și că, deși petentul nu a coborât din autovehicul, citind procesul -verbal după întocmirea acestuia a constatat că a fost sancționat pentru că a traversat prin loc nepermis, ceea ce nu reprezintă o stare de fapt corespunzătoare realității, iar declarația martorului nu a fost combătută cu vreo altă probă de către intimat.
Intimatul nu a îndeplinit obligația de probațiune în proces,, realitatea consemnărilor din procesul verbal referitoare la fapta reținută în sarcina petentului fiind dubitabilă, iar acest dubiu profită petentului apărat de prezumția de nevinovăție.
Pentru motivele de fapt și de drept ce preced, cu observarea dispozițiilor art. 31 și următoarele din OG nr. 2/2001, cu modificările la zi, instanța va admite în plângerea petentului, în sensul anulării procesului verbal . nr._/05.05.2015 emis de către Poliția Mun. Sighișoara, cu observarea art.16, 31 și următoarele din OG 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea petentului M. R. domiciliat în comuna Vețel, ., jud. Hunedoara, în contradictoriu cu intimatul I. M. și în consecință:
Dispune anularea procesului verbal . nr._/05.05.2015 emis de către Poliția Municipiului Sighișoara.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 12. 11. 2015, în ședință publică.
Președinte, L. M. | ||
Grefier, M. H. |
L.M/M.H. 13 Decembrie 2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1324/2015. Judecătoria SIGHIŞOARA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1336/2015.... → |
|---|
