Plângere contravenţională. Sentința nr. 907/2015. Judecătoria STREHAIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 907/2015 pronunțată de Judecătoria STREHAIA la data de 28-09-2015 în dosarul nr. 907/2015
DOSAR NR._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA STREHAIA
SENTINȚA CIVILĂ NR.907
Ședința publică din data de 28 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – V. S.
GREFIER – D. M.
Se află pe rolul instanței judecarea cererii formulată de petentul D. G. V., în contradictoriu cu intimatul I. M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat Ș. G., pentru petent, lipsind părțile..
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se constată depusă la dosar prin serviciul registratură adresa nr.5365 din 15 septembrie 2015 emisă de primăria Tîmna.
Instanța, în temeiul art. 392 alin. 1 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Avocat Ș. G., pentru petent, având cuvântul, admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție contestat întrucât petentul nu a condus autoturismul în interiorul localității, pentru că această localitate nu era semnalizată cu indicatore de intrare în localitate si pentru că viteza autoturismului era în limita legală pentru sectorul de drum pe care petentul se deplasa.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia la data de 15.06.2015, sub nr._, petentul D. G. V. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 15.06.2015 emis de I. M., solicitând anularea acestuia a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 877,5 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile, cu motivarea ca ar fi circulat cu viteza de 103 km/h pe DN6 în localitatea Fața Cremenii.
Petentul a arătat că la data de 15.06.2015 in timp ce se deplasa din direcția Germania către Pitești, în afara localității F. Cremenii a fost oprit in trafic de organele de politie cu motivarea ca ar fi depășit viteza legală pe acel sector de drum.
A menționat faptul că autoturismul pe care era montat radarul se afla in mișcare, acesta oprindu-se in spatele său după ce a fost semnalizat să oprească. Deși nu cunoștea zona, petentul susține că în locul in care a fost oprit nu exista nici un indicator intrare sau ieșire din localitate, prin faptul că nu existau case sau alte indicii a considerat că se afla in afara localității.
Referitor la viteza petentul susține că autoturismul pe care îl conduce un Opel Corsa, cu motor de 1200, benzina, atinge foarte greu o viteza mare și a observat de la o distanta destul de mare ca din fată vine mașina politiei, fiind și avertizat în trafic de prezența radarului pe traseu, si in atare situație nu putea avea o viteza așa de mare. Această stare de fapt o poate confirma și numita R. M., care se afla în mașina, faptul că nu a circulat cu o viteza așa de mare, iar locul unde a fost oprit era în afara localității.
Solicită a se avea în vedere si erorile maxime tolerate pentru autoturismele radar aflate în regim de deplasare, erori care nu au fost avute în vedere de organele de poliție.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă timbru de 20 lei, conform chitanței . nr._/15.06.2015.
În dovedirea plângerii, petentul a depus în copie următoarele înscrisuri: procesul verbal de contravenție . nr._/15.06.2015 si copia cărții de identitate.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 15.06.2015 de agent constatator din cadrul I. M., petentul D. G. V. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 877,5 lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, în temeiul art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, republicată, întrucât la data de 15.06.2015, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare ES 127 C, pe DN 6 în localitatea Fața Cremenii, cu o viteză de 103 km/h.
Împotriva acestui proces-verbal a formulat plângere contravenientul, criticându-l pentru nelegalitate și netemeinicie.
Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, procedează la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din același act normativ și la analizarea legalității și temeiniciei procesului-verbal.
Verificând legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de către petent în cererea sa, ci trebuie să aibă în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către aceasta din oficiu. În concret, acest demers presupune verificarea aspectelor de nelegalitate care sunt stabilite sub sancțiunea nulității absolute, putând fi astfel constatate de instanță din oficiu.
În urma analizării procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/15.06.2015, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum și din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța constată că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 6 paragraf 1 CEDO, în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție, prezumție care privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea faptei, cât și sarcina probei.
Referitor la procesul-verbal contestat, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Fapta contravențională pentru care petentul a fost sancționat este prevăzută de art. 108 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, potrivit căruia constituie contravenție ,,depășirea cu 41 - 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic” și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a 6 puncte de penalizare.
De asemenea, potrivit art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2001 privind circulația pe drumurile publice, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloace de semnalizare.
Conform art. 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
Instanța mai retine ca cerințele metrologice si tehnice ale utilizării cinemometrelor folosite de politia româna la stabilirea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice sunt stabilite prin Norma de metrologie legala NML-021-05 din 23.11.2005 publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 102 bis din 7.12.2005.
Înregistrarea depusă la dosarul cauzei de intimat respectă cerințele prevăzute de art. 3.5.1 din NML-021-05 din 23.11.2005, respectiv cuprinde data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare a autovehiculului, imaginea autovehiculului, în care este pus clar în evidență nr. de înmatriculare, iar cinemometrul tip R. Autovision . 116, fabricație TSS Anglia este certificat și măsoară în regim staționar și în deplasare si este verificat metrologic fiind în termenul de valabilitate așa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr. BBSC-02.01.1265/15.04.2015.
Totodată, din atestatul de operator radar calificat înaintat de către intimat la dosarul cauzei, rezultă că agentul R. C. este atestat să folosească si să exploateze echipamentul video de supraveghere a traficului rutier si măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor.
Înregistrarea de pe CD și înscrisurile depuse de intimată la dosar constituie probe relevante și suficiente care vin să confirme procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 15.06.2015 de I. M..
Coroborând mijloacele de probă administrate în cauză, instanța reține fără niciun dubiu ca la data de 15.06.2015, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare ES 127 C, pe DN 6 în localitatea Fața Cremenii, cu o viteză de 103 km/h.
Faptul că petentul circulă în interiorul localității este probat cu adresa nr. 5365/2015 emisă de Primăria Tâmna in care se arata ca localitatea Fața Cremenii era semnalizată, la data săvârșirii faptei contravenționale indicatoare cu semnificația,, intrare localitate,, respectiv,, ieșire din localitate,, coroborat cu imaginile video de pe CD înaintat de către intimată in care se observa că petentul circulă cu autoturismul in interiorul unei localități.
Instanța nu poate reține apărarea petentului referitoare la eroarea tolerată de care ar fi trebuit să țină cont agentul constatator la aplicarea sancțiunii pentru următoarele motive:
Eroarea maximă tolerată pentru măsurarea vitezei la care face referire petentul este reglementată de Ordinul 301 din 23.11.2005 prin care s-a aprobat norma de metrologie legală LML 021-05 al cărei domeniu de aplicare stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate la măsurarea vitezei de circulație autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicării prevederilor legislației rutiere. Scopul acestei reglementări este acela ca aparatele de măsură să poată fi introduse pe piață și puse în funcțiune, eroarea de toleranță conform pragurilor legale având relevanță doar pentru ca aparatele să poată fi avizate/autorizate. Viteza ce se ia în calcul la stabilirea faptei contravenționale prevăzute de art. 102 alin 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, este cea constatată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, în speță fiind viteza de 103 km/h așa cum a fost înregistrată de aparatura de supraveghere a traficului rutier și măsurarea vitezei, aparat verificat metrologic.
De asemenea, se au în vedere și dispozițiile art. 102 alin 3 lit. e din OUG nr.195/2002 coroborat cu art. 181 alin. 1 din HG 1391/2006, în conformitate cu care agentul constatator va încheia procesul verbal de contravenție pe baza măsurătorilor efectuate cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
De altfel, în acest sens este și punctul de vedere al Biroului Român de Metrologie Legală, potrivit căruia cerințele cuprinse în NML 021-05, printre care și erorile tolerate nu se aplică la funcționarea propriu zisă a cinemometrelor ci doar pentru verificarea metrologică în vederea emiterii buletinului de verificare.
În ceea ce privește sancționarea petentului, instanța retine ca petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 877,5 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.
Referitor la individualizarea sancțiunii, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Sancțiunea aplicată petentului îndeplinește pe deplin cerințele de legalitate și proporționalitate prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002 și O.G. nr. 2/2001, fiind stabilită în limitele prevăzute de lege pentru acest gen de contravenții, sancțiune pe care instanța, având în vedere depășirea cu 53 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, o consideră proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de petent, faptă care aduce o gravă atingere siguranței traficului rutier, fără a fi necesară producerea unui rezultat, motiv pentru care instanța apreciază că fapta sancționată în cauză nu poate fi socotită drept una cu o gravitate redusă în sensul art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001. Totodată, se are în vedere și atitudinea nesinceră a petentului, cât și împrejurarea că acesta circula cu viteză ridicată într-o zonă cu multe curbe si vizibilitate scăzută.
F. de considerentele de fapt si de drept expuse, instanța urmează a respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge plângerea formulată de petentul D. G. V., CNP_ domiciliat în municipiul Pitești, ., ..,., județul Argeș, în contradictoriu cu intimatul I. M., cu sediul în Dr. Tr. S., jud. M. pentru anulare proces verbal de contravenție.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Strehaia.
Pronunțată în ședința publică de la 28 septembrie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
V. S. D. M.
Red VS/ Teh DG.
4 expl./07.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 896/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 903/2015. Judecătoria... → |
|---|
