Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 3435/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3435/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 19-06-2015 în dosarul nr. 3435/2015
Dosar nr._ - acțiune în răspundere delictuală -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3435
Ședința publică din data de 19 iunie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: C. B.
Grefier: D. M.
La ordine, judecarea acțiunii în răspundere delictuală, formulată de reclamantul B. S. V., în contradictoriu cu pârâții R. N., R. N. și S.C. X. M. S.R.L. Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul B. S. V., identificat cu C.I. . nr._, asistat de avocat D. A. și av. L. M. pentru pârâții lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei, după care:
Instanța constată că s-a depus la dosar prin serviciul registratură, răspuns la întâmpinare de către reclamant, înmânând un exemplar apărătorului pârâților.
Instanța pune în discuția părților excepția netimbrării acțiunii, invocată de pârâți prin întâmpinare.
Av. L. M., pentru pârâți, solicită admiterea excepției întrucât acțiunea în răspundere delictuală introdusă de reclamant nu este timbrată la valoarea pretențiilor.
Av. D. A., pentru reclamant, solicită respingerea excepției ca nefondată, întrucât conform art. 7 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daune morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.
Instanța respinge ca neîntemeiată excepția netimbrării acțiunii, excepție invocată de pârâți prin întâmpinare, întrucât s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul care a fost stabilit și pus în vedere reclamantului de către instanță ( f. 15 dosar) și acordă cuvântul pe probe.
Av. D. A., pentru reclamant, în dovedirea susținerilor din acțiune, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosarul cauzei și proba cu interogatoriul pârâților N. R. și R. N..
Av. L. M., pentru pârâți, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosarul cauzei, precizând că nu sunt de acord proba solicitată de reclamant privind interogatoriul pârâților, motiv pentru care solicită respingerea acesteia.
Instanța respinge proba cu interogatoriul civil al pârâților solicitată de reclamant, având în vedere că această probă nu a fost solicitată prin cererea de chemare în judecată, fiind astfel decăzut din această probă potrivit art. 254 C. pr. civ. și, considerând că proba cu înscrisuri solicitată de părți în condițiile art. 254 C.pr.civ sunt admisibile și utile pentru justa soluționare a cauzei, față de prevederile art. 255 Cod procedură civilă, instanța, în temeiul art. 258 C. pr. civ. încuviințează proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar.
Nefiind alte probe de administrat, în temeiul art. 244 C. proc. civ. declară terminată cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile asupra fondului.
Av. D. A., pentru reclamant, solicită admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată și obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 12 miliarde de lei, cu titlu de daune morale, pentru motivele expuse în cererea de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.
Av. L. M., pentru pârâți, solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, instanța declară închise dezbaterile asupra fondului și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din data de 11.02.2015, reclamantul B. S. V. a chemat în judecată pe pârâții R. N., R. N. și S.C. X. M. S.R.L. Suceava, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei S.C. X. M. S.R.L. la publicarea hotărârii ce va fi pronunțată în prezenta cauză pe prima și a treia pagină a ziarului Obiectiv de Suceava, pe cheltuiala sa, în trei numere consecutive ale ziarului, precum și în trei cotidiene centrale, ca urmare a constatării întrunirii condițiilor răspunderii civile delictuale, sub sancțiunea daunelor cominatorii de 500 lei pentru fiecare zi de întârziere și totodată, obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 12 miliarde de lei vechi cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că, în data de 6-7.12. 2014 pârâtul N. R., redactor șef al Cotidianului Obiectiv Suceava, a publicat în acest cotidian având nr. 287 (4089), pe prima pagină și pe a treia pagină, un articol intitulat „Primarul de la Udești arestat 30 de zile pentru fraude cu bani europeni”, conținând o informație vădit și tendențios nereală, de natură a-i leza reputația, demnitatea și dreptul la imagine publică și de a-i crea suferințe psihice atât lui cât și familiei sale.
A susținut reclamantul că, mesajul care se desprinde din modul de formulare a informației, precum și din alăturarea acesteia unui reportaj având ca obiect corupția din administrația publică locală, este susceptibil să inducă și să comunice opiniei publice ideea nedemnității, necinstei și incompetenței sale profesionale, în cadrul activităților desfășurate de el în calitate de primar al comunei Udești.
A mai arătat că publicarea informațiilor defăimătoare la adresa sa au fost de natură să-i creeze o puternică afectare emoțională, urmată de accentuarea bolilor de care suferă, în contextul unei stări de sănătate și așa destul de precară, iar abundența ulterioară de articole, cu același conținut, la adresa sa, au condus la izolarea sa socială și profesională.
Mai precizează că pârâții au încălcat obligația generală negativă, opozabilă erga omnes, de abținere de la orice ingerință în lezarea demnității, onoarei și imaginii publice a persoanei, nesocotind normele ce ocrotesc dreptul la propria imagine, conduita autorului articolului incriminat constituind faptă ilicită (delict civil). Pârâții nu se pot prevala de dreptul constituțional la liberă exprimare, întrucât exercițiul acestui drept nu poate fi discreționar, ci este limitat de obligativitatea respectării altor drepturi fundamentale, ocrotite în egală măsură de legiuitor, în considerarea unor valori esențiale precum onoarea, reputația, intimitatea, așa cum prevede chiar textul constituțional în art. 30 alin. 6.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe disp. art. 1349, art. 1357, art. 1373 Cod civil.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar înscrisuri (f. 7 – 10).
La data de 03.04.2015, pârâții R. N., R. N. și S.C. X. M. S.R.L. Suceava au formulat întâmpinare prin care în primul rând au invocat excepția netimbrării acțiunii, motivat de faptul că acțiunea în răspundere delictuală nu este timbrată la valoarea pretențiilor, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii, ca fiind vădit nefondată și în contradicție cu activitatea reclamantului, care i-a făcut pe judecătorii suceveni să-i aplica măsura arestului preventiv (f. 26 – 27).
La data de 18 iunie 2015, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare (f. 37 – 40 dosar).
La termenul de judecată din data de 19.06.2015, instanța a pus în discuția părților și a respins excepția netimbrării acțiunii, invocată de pârâți prin întâmpinare și, în baza art. 258 din Codul de procedură civilă, considerând legală, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru părți și a respins proba cu interogatoriul pârâților solicitată de reclamant.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În nr. 287 (4089) al cotidianului Obiectiv de Suceava (6-7 decembrie 2014), cotidian aparținând pârâtei S.C. X. M. S.R.L. Suceava, director fiind pârâtul R. N., pârâtul R. N. a publicat un articol având următorul titlu: „Primarul de la Udești, arestat 30 de zile pentru fraude cu bani europeni”. Potrivit sintezei articolului cu titlul arătat, sinteză aflată pe prima pagină a ziarului sub titlul menționat, „S. B. și M. B., casiera Primăriei Udești, sunt acuzați de procurorii anticorupție că și-au însușit din fondurile europene peste 12 miliarde de lei vechi. Banii reprezintă subvenții pentru pășunea localității, încasate în mod nelegal începând cu anul 2010, pentru 800 de hectare de imaș. Dacă până în 2013 sumele erau însușite de primăria comunei, din acel an banii europeni i-a preluat chiar casiera primăriei ce și-a asumat statutul de președintă a unei asociații de crescători de animale din localitate.”
În pagina a treia a ziarului articolul de presă este dezvoltat pe trei coloane.
Atât titlul articolului aflat pe prima pagină, cât și articolul din pagina a treia sunt însoțite de o fotografie care îl reprezintă pe reclamant însoțit de agenți de poliție la Tribunalul Suceava.
Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamantul susține că prin afirmația „S. B. și M. B., casiera Primăriei Udești, sunt acuzați de procurorii anticorupție că și-au însușit din fondurile europene peste 12 miliarde de lei vechi”, cuprinsă în titlul și textul articolului, se încalcă dreptul reclamantului la reputație, lezându-i onoarea, demnitatea, reputația și probitatea sa profesională și morală, prejudiciindu-i imaginea publică, fiind date astfel condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie în privința pârâților N. R. și R. N., potrivit art. 1349 și art. 1357 cod civil, respectiv ale răspunderii civile delictuale pentru faptele prepușilor în privința pârâtei S.C. X. M. S.R.L., potrivit art. 1373 cod civil.
Potrivit art. 1349 alin. 1 și alin. 2 cod civil, „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.”
Art. 1357 cod civil prevede că „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.”, iar conform art. 1373 alin. 1 și alin. 2 cod civil, „(1) Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate. (2) Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori al altuia.”
Din dispozițiile legale citate, instanța reține că pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinite cumulativ următoarele cerințe: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul prin fapta ilicită, vinovăție care poate îmbrăca chiar forma celei mai „ușoare culpe”.
Prin cererea de chemare în judecată se pretinde că fapta ilicită este reprezentată de publicarea articolului cu titlul „Primarul de la Udești arestat 30 de zile pentru fraude cu bani europeni”, în cuprinsul căruia se arată că reclamantul și o altă persoană „sunt acuzați de procurorii anticorupție că și-au însușit din fondurile europene peste 12 miliarde de lei vechi”.
Într-adevăr, onoarea și reputația unei persoane sunt apărate și prin dispoziții constituționale, respectiv art. 30 alin. 6, potrivit căruia libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. În acest context, instanța reține și dispozițiile cuprinse în art. 31 alin. 1 din Constituție, „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.”, iar potrivit alin. 4 al art. 31, „Mijloacele de informare in masă, publice si private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.”
Pârul R. N. a publicat articolul incriminat în calitatea sa de ziarist în cotidianul aparținând societății pârâte S.C. X. M. S.R.L. în exercitarea dreptului la liberă exprimare, pe de o parte, și a dreptului la informație pe de altă parte.
Potrivit art. 10 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, „orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.” Potrivit art. 10 paragraf 2 din CEDO, „exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități, poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru (…) protecția reputației sau a drepturilor altora (…)”.
În analiza afirmațiilor incriminate, instanța reține că într-o jurisprudență constantă, jurisdicția europeană a decis că limitele criticii admisibile sunt mai largi în privința unui om politic care acționează în calitatea sa de personaj public, decât în privința unui particular. Omul politic se expune, în mod inevitabil și conștient, unui control atent al faptelor și gesturilor sale, control ce este exercitat atât de ziariști, cât și de masa cetățenilor; el trebuie să dea dovadă de o mare toleranță, mai ales atunci când face declarații publice care se pretează la critică. Desigur, omul politic are dreptul la protejarea reputației și demnității sale, în cadrul vieții private și în afara acestui cadru, dar imperativele acestei protecții au a fi puse în balanță cu interesele unei discuții libere a problemelor politice, astfel că excepțiile de la libertatea de exprimare au a fi interpretate restrictiv (cauza Oberschlik v. Austria).
Pe de altă parte, jurisprudența europeană, începând cu cauza Ligens v. Austria (1986), a făcut distincția între afirmații de fapt și judecăți de valoare. Afirmațiile de fapt sunt afirmații determinate, exacte care pot fi și trebuie dovedite, pe când judecățile de valoare sunt opinii pentru a căror protejare de către art. 10 CEDO se impune să aibă o bază faptică verosimilă, suficientă.
Raportat la principiile jurisprudenței europene, instanța constată că afirmațiile pârâtului, respectiv titlul „Primarul de la Udești arestat 30 de zile pentru fraude cu bani europeni” și că reclamantul și o altă persoană „sunt acuzați de procurorii anticorupție că și-au însușit din fondurile europene peste 12 miliarde de lei vechi” reprezintă afirmații de fapt, determinate și exacte.
Analizând afirmația „primarul de la Udești arestat 30 de zile pentru fraude cu bani europeni”, instanța constată că aceasta este reală, primarul fiind într-adevăr arestat de Tribunalul Suceava, potrivit declarațiilor reprezentanților DNA Suceava. Pe de altă parte, afirmația că reclamantul și o altă persoană „sunt acuzați de procurorii anticorupție că și-au însușit din fondurile europene peste 12 miliarde de lei vechi” nu reprezintă o acuză formulată de către pârâtul R. N., ci reprezintă motivul pentru care în privința reclamantului s-a formulat propunerea de arestare preventivă. De altfel, din chiar conținutul citat rezultă că acuzația nu aparține jurnalistului pârât, ci autorii acuzației de însușire a fondurilor europene sunt procurorii anticorupție, iar acuzația adusă este cea pentru care s-a formulat de către procurori propunerea de arestare preventivă, propunere admisă de către Tribunalul Suceava.
Față de aceste aspecte, instanța va reține că în cauză nu există nicio faptă ilicită de natură să creeze prejudicii onoarei sau reputației reclamantului, persoană publică, și că atât titlul, cât și conținutul articolului cuprind redarea unor fapte în exercitarea dreptului la informație, respectiv a fost adus la cunoștința publicului, inclusiv la cunoștința alegătorilor primarului din Udești (a celor „peste 72% din cetățenii comunei”, potrivit susținerilor reclamantului), faptul arestării primarului comunei și acuzația ce i-a fost adusă cu ocazia formulării propunerii de arestare.
Pentru aceste motive, instanța va aprecia că în cauză nu sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale pentru faptele proprii ale pârâților R. N. și R. N., neexistând o faptă ilicită săvârșită de către aceștia și, în consecință, nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale răspunderii civile delictuale pentru fapta altuia, respectiv a comitentului pârât S.C. X. M. S.R.L. și va dispune respingerea ca neîntemeiată a acțiunii în răspundere delictuală, acțiune formulată de reclamantul B. S. V..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată acțiunea în răspundere delictuală, formulată de reclamantul B. S. V., CNP_, cu domiciliul în ., în contradictoriu cu pârâții R. N., R. N., cu domiciliul ales în Suceava, .. 9, și S.C. X. M. S.R.L. Suceava, cu J_, CUI R16279840, cu sediul în Suceava, .. 9, jud. Suceava.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Suceava.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.06.2015.
Președinte, Grefier,
RED.CB./Tehn. MD./5 ex./2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3430/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3444/2015.... → |
|---|
