Plângere contravenţională. Sentința nr. 3008/2015. Judecătoria SUCEAVA

Sentința nr. 3008/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 3008/2015

Dosar nr._ - plângere contravențională -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SUCEAVA

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3008

Ședința publică din data de 29.05.2015

Instanța constituită din:

Președinte: C. B.

Grefier: D. M.

La ordine, pronunțarea asupra plângerii contravenționale formulată de petentul J. D., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit în data de 24.11.2014 de intimatul I. Județean de Poliție Suceava.

Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din data de 15 mai 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 29 mai 2015 .

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 05.12.2014, petentul J. D. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 24.11.2014 de I. Județean de Poliție Suceava, ca fiind nul.

În motivarea plângerii, petentul a arătat procesul verbal de contravenție contestat este nul întrucât nu au fost respectate disp. art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, în sensul că în acest proces a fost specificat faptul că presupusa contravenție a fost constatată pe . „dinspre .. Zamca” la trecerea de pietoni din dreptul blocului Belvedere, iar lipsa localizării clare a contravenției este de natură a face imposibilă aprecierea gravității faptei și evaluarea pagubelor pricinuite.

Susține petentul că este angajat la o firmă taxi și în momentul constatării contravenției se afla în timpul serviciului, conducând mașina Taxi pe care lucrează, mașină care este dotată cu GPS, ce permite urmărirea deplasării mașinii și furnizarea informației despre locație, viteză, etc.

A mai precizat petentul că era în mașină cu un client care poate confirma faptul că în acel moment nu se afla nimeni pe trecerea de pietoni.

Mai arată, având în vedere că a redus viteza preventiv în dreptul trecerii de pietoni nesemaforizată și că pietonul s-a angajat în traversare în momentul în care mașina pe care o conducea se afla deja pe trecerea de pietoni, nu sunt întrunite elementele prev. de disp. art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, adică fapta nu reprezintă contravenție.

În subsidiar, petentul a solicitat înlocuirea amenzii și a sancțiunii complementare de reținere a permisului cu avertisment, întrucât se află la prima abatere de acest fel.

În drept, a invocat dispozițiile OG 2/2001.

Cererea a fost legal timbrată, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (fila 14).

În dovedire, a depus la dosar înscrisuri (filele 8 – 11 dosar).

Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Suceava a depus la data de 09.01.2015, prin serviciul registratură al instanței întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată, menținerea procesului verbal de contravenție și implicit sancțiunile aplicate.

Intimatul, prin întâmpinare, a arătat că la data de 24.11.2014, petentul J. D. a fost sancționat contravențional cu amendă și cu sancțiunea complementară de reținere a permisului de conducere pentru 30 zile în baza art. 135 lit.h din HG 1391/2006, sancționat de art. 100 alin.3 lit. b din OUG 195/2002, constând că la acea dată, ora 20,00 a condus autoturismul taxi marca Dacia Sandero cu nr. de înmatriculare_ pe . mun. Suceava spre . la trecerea pietonului angajat regulamentar din dreptul blocului Belvedere nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat regulamentar în traversarea străzii din partea dreptă.

A mai arătat că susținerile petentului nu sunt întemeiate întrucât constatarea abaterii săvârșită de petent a fost făcută direct de către agentul constatator, conform preved.art. 109 al.1 din OUG 195/2002.

A mai arătat că susținerile petentului nu sunt întemeiate întrucât din everificările efectuate rezultă că măsurile dispuse de agentul constatator sunt legale .

În drept au fost invocate prevederile art. 205 – 208 Cod procedură civilă, OUG nr. 195/2012, OG 2/2001.

La data de 21 ianuarie 2015, petentul a formulat răspuns la întâmpinare ( f. 27 – 30 ).

Instanța a administrat la solicitarea părților, proba cu înscrisurile depuse la dosar iar pentru petent proba cu declarația martorului A. R. (f. 36 ).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit în data de 24.11.2014, întocmit de către intimatul I. Județean de Poliție Suceava, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională și sancțiunea complementară de reținere a permisului de conducere pentru 30 de zile în temeiul art. 135 lit. h) din H.G. nr. 1391/2006, sancționat de art. 100 alin. 3, lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, constând în aceea că la data de 24.11.2014, ora 20, a condus autoturismul taxi marca Dacia Sandero cu nr. de înmatriculare_ pe . mun. Suceava spre . la trecerea de pietoni din dreptul blocului Belvedere nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat regulamentar în traversarea străzii din partea dreaptă prin loc marcat corespunzător.

Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal contestat, . nr._ întocmit în data de 24.11.2014, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

De asemenea, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.

În plus, nici prin plângerea introductivă și nici ulterior în fața instanței, petentul nu a formulat critici privind legalitatea procesului verbal.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.

Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecințe incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia. Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional. (cauza A. v. România)

Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de CEDO, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.

În prezenta cauză, instanța apreciază că sancțiunea amenzii, însoțită de suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, aplicată unei persoane fizice pentru o contravenție la regimul circulației pe drumurile publice, este suficient de gravă pentru a determina instanța să concluzioneze că față de petentă a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO. Pe cale de consecință, prezumția de veridicitate de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, ca act administrativ, se impune cu forță diminuată.

Fapta reținută în sarcina petentei a fost încadrată în dispozițiile art. 135 lit. h) din H.G. nr. 1391/2006 conform cărora conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere (…) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.

Sancțiunea a fost aplicată în baza dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit cărora constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile (…) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului.

Petentul, în exercitarea dreptului său la apărare, a susținut în plângere și ulterior în fața instanței faptul că nu se afla niciun pieton în traversare. Pentru a proba cele susținute, petentul a solicitat, iar instanța i-a încuviințat proba cu martorul A. R..

Martorul ascultat în cauză a declarat că, aflându-se în mașina condusă de către petent, nu a văzut nicio persoană angajată în trecere pe trecerea de pietoni indicată în procesul verbal de contravenție.

Față de aceste aspecte, instanța apreciază că petentul a probat aspecte apte să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contestat. Astfel, instanța consideră că petentul J. D. nu se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa.

Pe cale de consecință, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petent, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit în data de 24.11.2014, în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție Suceava și va anula procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit în data de 24.11.2014, întocmit de intimat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea contravențională formulată de petentul J. D., CNP_, cu domiciliul în mun. Suceava, ., ., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit în data de 24.11.2014 de intimatul I. Județean de Poliție Suceava.

Dispune anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat de către intimat la data de 24.11.2014.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Suceava.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.05.2015.

Președinte, Grefier,

Red. BC/DM

4 ex. 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 3008/2015. Judecătoria SUCEAVA