Plângere contravenţională. Sentința nr. 4548/2015. Judecătoria SUCEAVA

Sentința nr. 4548/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 02-10-2015 în dosarul nr. 4548/2015

Dosar nr._ - alte cereri

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SUCEAVA

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4548

Ședința publică din 2 octombrie 2015

Instanța constituită din :

Președinte: M. C.

Grefier: P. C.

La ordine, judecarea cauzei având ca obiect „alte cereri” formulată de petenta . prin administrator U. Anișoara în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R SA – C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/21.05.2012.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns administrator U. Stella (legitimată cu C.I. . nr._) pentru petentă, lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța în temeiul art.131 din codul de procedură civilă verifică competența de soluționare a prezentei cereri, din oficiu, și constată că Judecătoria Suceava este competentă general, material și teritorial să judece pricina supusă judecății.

Instanța dispune rectificarea în sistemul Ecris a obiectului cererii, respectiv „plângere contravențională” împotriva procesului verbal . nr._/21.05.2012 și nu „alte cereri”.

În ce privește excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale, instanța o califică ca fiind o apărare de fond care va fi avută în vedere la soluționarea cauzei.

Instanța deschide cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe probe.

Reprezentanta petentei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și audierea martorului pentru a dovedi că la ei pe stradă numai copiii care merg la școală merg pe jos pentru că toată lumea merge cu mașina. Dorește să dovedească dacă a existat un martor efectiv sau unul fictiv, adică curierul vrând să le dea, dacă nu le-a livrat. Precizează că nu au fost înștiințați și au primit acum în 2015 o amendă din 2012 deja cu toate penalizările.

Interpelată fiind, reprezentanta petentei arată că este de acord cu probele solicitate de intimat.

Instanța în temeiul art.258 din Codul de procedură civilă încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, ca fiind admisibilă și utilă soluționării cauzei. În ceea ce privește proba testimonială solicitată de petentă, instanța o respinge ca nefiind utilă soluționării cauzei.

Interpelată fiind, reprezentanta petentei arată că nu are alte solicitări.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, potrivit art.392 din Codul de procedură civilă deschide dezbaterea asupra fondului și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta petentei solicită admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal, sau să fie repuși în situația de a putea să achite în 48 de ore jumătate.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța închide dezbaterile în temeiul art.394 Cod procedură civilă și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ la data de 14.05.2015, . prin administrator U. Stella în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R SA – C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/21.05.2012.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că a primit procesul verbal de constatare a contravenției odată cu notificarea în data de 11.05.2015 referindu-se la un eveniment din 2012, fără posibilitatea de a putea achita în 48 ore la jumătate de preț.

A arătat că notificarea se referă la neachitarea unui proces verbal pe care nu l-a primit la momentul respectiv și că în urma discuției telefonice i s-a confirmat de către CESTRIN că nu există confirmare de primire pentru acest proces verbal pe care ar fi trebuit să-l primească cu aproximativ 3 ani în urmă.

A precizat că procesul verbal nu a fost semnat în original ci doar o ștampilă, nefiind în concordanță cu Decizia pronunțată de Î.C.C.J în interesul legii. Astfel, procesele verbale care nu au fost semnate de agentul constatator existent doar cu semnătură generată electronic sunt nule absolut.

La data de 22.06.2015, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea procesului verbal de constatare a contravenției ca fiind temeinic și legal.

În fapt, la data de 15.05.2012, pe DN 29 Km 31+700m, pe raza localității Baisa, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând ., CNP/CUI_, cu domiciliul/sediul în SUCEAVA mun. SUCEAVA . Nr. 26 mun. SUCEAVA, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 21.05.2012, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ de către

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.

În conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 fapta de a circula fără rovignietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

În speță, consideră că petentul nu poate fi exceptat atât de la plata rovinietei cât și de la plata contravenției impusa de lege, doar pentru ca procesul verbal de contravenție nu a fost comunicat electronic, deși comunicarea procesului verbal a fost efectuata cf. art 27 din OG.2/2001.

Astfel, în opinia lor și petenta, ca toți ceilalți cetățeni de buna credința, este obligat sa respecte legea si sa efectueze plățile impuse de lege.

A învederat faptul că prevederile Deciziei 6/2015 nu sunt aplicabile in prezenta cauza. înainte de data publicării in Monitorul Oficial a deciziei respective, agenții constatatori nu aveau obligația, stipulată explicit de legislație, de a senina olograf procesele verbale de constatare a contravenție.

A arătat că instanța ar trebui sa ia în considerare existenta principiului de drept, potrivit căruia validitatea actului juridic depinde exclusiv de respectarea prevederilor legale existente la data întocmirii lui.

În măsura în care, se procedează la anularea proceselor verbale - în condițiile în care petentul/a nu deținea rovinieta la data săvârșirii faptei, elementul coercitiv de conștientizare a utilizatorilor cu privire la obligațiile ce le revin conform prevederilor legale, tinde sa devină caduc.

A precizat faptul că C., în calitate de administrator al rețelei de drumuri naționale nu dorește decât achitarea la timp, așa cum prevede legea, a tarifului de utilizare, obiectivul nefiind sancționarea, ci conștientizarea utilizatorului pentru un comportament legal demn de societatea zilelor noastre, societate care se bazează pe respectarea obligațiilor legale. In aceste condiții, petentul/a a utilizat drumurile naționale fara a deține rovinieta demonstrând indiferenta fata de disciplina rutiera si evitând achitarea tarifului impus de lege, fapta de natura a aduce prejudicii atât de natura patrimoniala cat si pagube materiale, asupra structurii drumurilor

În ceea ce privește excepția prescripției răspunderii contravenționale, menționează ca art.l3(l) din Ordonanța 2/2001, prevede ca executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie daca procesul verbal de constatare a contravenției, nu a fost comunicat contravenientului in termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, având insa la dispoziție art. 14(1) din ordonanța 2/2001 din care rezulta ca executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie daca procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii.

Astfel, termenul de 30 de zile indicat nu are natura juridică a unui termen de prescripție ci instituie un termen în care intimata nu are dreptul de a mai aplica sancțiuni petentului care circula fără rovinietă în intervalul de referință, iar în ceea ce privește art.9 alin.3 din OG 15/2002, aceasta nu reprezintă o dispoziție derogatorie de la art.13 și 14 din OG 2/2001.

A solicitat instanței să observe că procesul verbal de contravenție a fost comunicat în termen de 30 de zile de la data aplicării sancțiunii, respectiv la data de 29.05.2012, procesul verbal fiind întocmit la data de 21.05.2012. Astfel, procesul verbal sus-menționat a fost întocmit în mai puțin de 6 luni de la data săvârșirii faptei contravenționale și a fost comunicat petentului în termenul legal, în conformitate cu art.14 și 27 din OG nr.2/2001.

Comunicarea procesului verbal s-a făcut cu respectarea prevederilor art.27 din OG nr.2/2001, la data de 29.05.2012, prin afișarea procesului verbal, de către operatorul poștal, la domiciliul/sediul contravenientului in prezenta unui martor a cărei adresa este menționata pe procesul verbal de îndeplinirea a procedurii de comunicare.

A precizat că Procesul Verbal de Contravenție îndeplinește condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.

Pentru aceste motive solicită respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției ca fiind temeinic și legal.

În temeiul art. 411 (1), pct.2 N.C.P.C., a solicitat judecarea și în lipsă a prezentei cauze.

În drept, și-a întemeiat prezenta întâmpinare pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455 / 2001 privind semnătura electronică, Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.

La data de 16.07.2015, petenta a formulat răspuns la întâmpinare.

În ceea ce privește împrejurarea că recursul în interesul legii invocat are o dată ulterioară procesului-verbal ce formează obiectul prezentei cauze, arătă că, potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., decizia pronunțată în interesul legii este obligatorie pentru instanțe de la data publicării ei în Monitorul Oficial.

Legea nu distinge între raporturile juridice născute anterior pronunțării deciziei și cele ulterioare acestei date și care ar cădea sub incidența acesteia, astfel că urmează a se face aplicarea principiului ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, Decizia nr. 6/2015 fiind aplicabilă în prezenta cauză.

În plus, nefiind vorba despre o lege, ci despre o manieră de interpretare acesteia, nu este aplicabil în cauză principiul neretroactivității legii, la care se face referire în întâmpinare.

A arătat că își menține excepția prescripției extinctive a executării sancțiunii contravenționale, sens în care solicită audierea martorei indicate în procesul-verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului-verbal, și anume S. A., domiciliată în mun. Suceava, . nr. 20, jud. Suceava.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de 21.05.2012, petentei, i-a fost întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._, prin care a fost sancționată, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 750 lei, reținându-se că la data de 15.05.2012, ora 10:05, a circulat pe DN 29 KM 31+700m, Baisa, cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_ aparținând societății petente, fără a deține rovinietă valabilă. Agentul constatator a reținut că prin această faptă a fost încălcat art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 21.05.2012 nu a fost semnat de către petentă și nici de către un martor asistent, agentul constatator menționând că actele au fost încheiate în lipsa contravenientului și a martorilor întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu mijloacele tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, cu prioritate, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 21.05.2012, instanța reține că acesta a fost încheiat fără respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din același act normativ, potrivit cărora lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se invocă și din oficiu.

Astfel, instanța constată că lipsa semnăturii agentului constatator este menționată în dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, fapt ce impune concluzia că nulitatea incidentă este una expresă, supusă condițiilor stabilite în art. 175 alin.2 din Codul de procedură civilă, prevederile O.G. nr. 2/2001 completându-se cu dispozițiile Codului de procedură civilă, conform art. 47 din O.G. nr. 2/2001.

Din analiza procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 21.05.2012, instanța constată că acesta nu este semnat olograf de către agentul constatator, în cuprinsul actului contestat fiind făcută mențiunea că documentul a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a H.G. nr. 1259/2001.

Prin dispozițiile art. 1 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, legiuitorul a înțeles să stabilească domeniul de aplicare a acestei norme. Conform acestor prevederi „prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice”. Din interpretarea acestui text rezultă că prevederile acestei legi se aplică doar înscrisurilor în formă electronică cărora le poate fi aplicată pentru certificare o semnătură electronică.

Potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 3 din același act normativ, semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. De asemenea, în același act normativ, legiuitorul a definit datele în formă electronică ca reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice.

Față de dispozițiile legale mai sus menționate, instanța apreciază că semnătura electronică este corelativă unui înscris în formă electronică, atât semnătura electronică, cât și înscrisul în formă electronică fiind destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic. Or, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 21.05.2012, aflat la dosarul cauzei, căruia i-a fost încorporate un „cod de bare” nu a fost primit de către petentă prin intermediul unui program informatic pentru a se putea verifica semnătura agentului constatator și conținutul actului, ci a fost primit pe suport de hârtie.

În continuare, instanța amintește și dispozițiile H.G. nr. 1.259/2001 care în art. 22 stabilesc că „principiul de funcționare și procedurile de utilizare a semnăturii electronice sunt prevăzute în anexa nr. 7”, iar în respectiva anexa, este prezentat schematic modul de utilizare al semnăturii electronice.

În acest sens, la punctul 1 din Anexa 7 a H.G. nr. 1259/2001 sunt menționate entitățile definite de Legea nr. 455/2001, care participă la circuitul parcurs de un înscris în formă electronică autentificat prin semnătură electronică, precum și calitatea și rolul acestor entități.

Conform acestor norme de aplicare a legii, cei care au atribuții în procesul de autentificare cu semnătură electronică a unui înscris în formă electronică sunt: clientul - care este deținător al unui certificat; Registrul Furnizorilor de Servicii de Certificare - ținut de către Autoritatea de Reglementare și Supraveghere pentru Semnătura Electronică; Furnizorii de Servicii de Certificare - pot exista mai mulți astfel de furnizori pentru un singur client; destinatarul unui document semnat electronic; Registrul electronic de evidență a certificatelor eliberate de către.

De asemenea, instanța reține că în aceeași anexă sunt descrise fazele ce trebuie parcurse conform legii pentru ca o persoană să poată emite și utiliza înscrisuri în formă electronic autentificate prin semnătură electronică în activitatea curentă. Conform acestor proceduri, clientul va încheia un contract cu unul sau mai mulți Furnizori de Servicii de Certificare (dintre cei înscriși în Registrul Furnizorilor de Servicii de Certificare și aflați sub supravegherea Autorității de Reglementare și Supraveghere pentru Semnătura Electronică), contract pe baza căruia i se va elibera un certificat și dispozitivul (electronic/informatic) de creare a semnăturii electronice, iar certificatul respectiv va fi inclus în Registrul electronic de evidență a certificatelor eliberate de către furnizorul respectiv de certificate, în scopul publicității lui.

Instanța reține că odată parcursă această etapă, clientul poate utiliza în activitatea curentă înscrisuri în format electronic autentificate prin semnătură electronică, adică va putea expedia către diverse terțe persoane acest gen de înscrisuri cărora li s-a atașat în prealabil semnătura electronică a acestuia, semnătură realizată din punct de vedere tehnic pe baza datelor de identificare a clientului cuprinse în certificat de către dispozitivului de creare a semnăturii electronice.

De asemenea, instanța reține că la primirea înscrisului respectiv (în format electronic), terțul destinatar va avea garanția că documentul provine de la persoana pretinsă a fi expeditorul acestuia, datorită „descifrării” (realizată prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar) semnăturii în format electronic atașată sau logic asociată respectivului înscris și care va putea fi interpretată datorită unei „chei publice” (care reprezintă de asemenea informație în format electronic) pe care o conține și care este pusă la dispoziția terților destinatari ai acestui gen de înscrisuri de către Furnizorul de Servicii de Certificare cu care clientul are încheiat contractul de furnizare a certificatului respectiv.

Cu privire la modul în care intimata a înțeles să facă aplicarea acestor norme în vederea implementării propriului sistem, instanța constată că agentul constatator identificat prin numele său în conținutul procesului verbal contestate este titular al unui certificat, având astfel calitatea de client în sensul Legii nr. 455/2001 și a H.G. nr. 1259/2001, certificat emis de către CERTSIGN SA, în calitate de Furnizor de Servicii de Certificare în sensul acelorași norme legale.

De asemenea, din analiza planșelor foto depuse la filele 29,30 din dosar, de la locul și data constatării contravenției, instanța reține că această constatare s-a făcut prin mijloace electronice, în urma constatării contravenției rezultând un înscris în formă electronică la care a fost atașată semnătura electronică a clientului, respectiv a agentului constatator. Acest document în formă electronică a fost transmis de la locul constatării contravenției, respectiv locul în care este amplasată camera video de supraveghere de pe DN 29 KM 31+700m, Baisa la sediul intimatei, unde pe baza „descifrării” semnăturii electronice atașate, a fost recunoscut și imprimat pe suport de hârtie, rezultând astfel procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 21.05.2012.

Prin urmare, instanța apreciază că odată cu transpunerea documentului din forma electronică în forma tipărită, semnătura electronică atașată documentului inițial își încetează orice funcție, fapt care impune concluzia că această semnătură electronică ce apare în conținutul procesului verbal nu poate să suplinească semnătura agentului constatator prevăzută de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

Mai mult, instanța reține că potrivit prevederilor art. 7 din același act normativ, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Față de dispozițiile legale mai sus menționate, instanța apreciază că în prezenta cauză este incident un caz de nulitate expresă, respectiv nesemnarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 21.05.2012 de către agentul constatator, vătămarea fiind prezumată până la dovada contrarie.

Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite plângerea contravențională și va anula procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 21.05.2012 emis de către intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatică-Cestrin.

Cu privire la temeinicia procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 21.05.2012 precum și solicitarea de constatare a prescripției executării sancțiunii contravenționale, întrucât s-a constatat incidența unui caz de nulitate ce afectează legalitatea actului contestator, acesta fiind astfel desființat, instanța constată că nu se mai impune analizarea intervenirii prescripției executării sancțiunii contravenționale și nici temeinicia faptei reținute în sarcina petentei ..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea contravențională formulată de petenta ., CUI RO4438616, cu sediul în mun.Suceava, . nr.26, jud.Suceava, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatică-Cestrin, cu sediul în București, ..401A, sector 6.

Anulează procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 21.05.2012 emis de către intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatică-Cestrin.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Suceava.

Pronunțată în ședință publică, azi, 02.10.2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

Red.M.C./Tehnored.P.C./ 21.12.2015/4 Ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 4548/2015. Judecătoria SUCEAVA