Plângere contravenţională. Sentința nr. 5024/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5024/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 5024/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S.
SENTINȚA CIVILĂ NR.5024
Ședința publică din 28 octombrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: F. M.
Grefier: L. C.
La ordine, judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta L. P. Hoch -Und Tiefbau GMBH & CO. KG, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.8283 din 17.03.2015 încheiat de intimatul M. S..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare au lipsit părțile, situație în care potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din ROI, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se constată, de asemenea, lipsa acestora.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că prezenta cauză se află la primul termen de judecată.
În conformitate cu dispozițiile art.131 Cod procedură civilă, verificând din oficiu competența de soluționare a cauzei, instanța constată că potrivit art.94 punct 3 coroborat cu art.32 alin.1 din OG nr.2/2001 actualizată este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
În temeiul art. 258 rap. la art. 255 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile de la dosar, pentru intimat proba cu înregistrarea video, constată terminată cercetarea judecătorească, potrivit art. 392 Cod procedură civilă, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, potrivit art. 394 Cod procedură civilă, consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.04.2015, sub numărul_ /2915, de petenta L. P. Hoch -Und Tiefbau GMBH & CO. KG, a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.8283 din 17.03.2015 încheiat de intimatul M. S. și a amenzii aplicate ca nelegală și netemeinică, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivare, petenta a arătat că la data de 17.03.2015 reprezentantul Primăriei municipiului S. a reținut în sarcina societății L. P. Hoch Und Tiefbau GmbH & Co. KG organizarea necorespunzătoare a șantierelor de construcții prin lipsa împrejmuirii, menținerea curățeniei, răspândirea prafului, necurățarea roților la mijloacele de transport la ieșirea din șantier, lipsa plăcuței indicatoare cu denumirea obiectivului, identificarea constructorului și durata lucrării la intersecția . . de art. 124 alin.1 și 2 din HCL nr.302/2009, aplicând petentei o amendă în cuantum de 2.000 lei.
A susținut petenta că execută lucrări în baza contractului SV-RB-CL01 și a avizului nr.481/19.01.2015, lucrările se execută pe tronsoane respectiv pe străzi individuale, în parte, iar pentru execuția lucrărilor a solicitat, pentru fiecare stradă în parte, avizul/acordul autorității locale pentru execuția lucrărilor de săpături în zona drumurilor publice în vederea amplasării branșamentelor tehnico-edilitare.
Totodată a arătat că mențiunile cu privire la locul constatării contravenției sunt reținute greșit de către directorul constatator, întrucât . se intersectează cu . se efectuat exclusiv pe . care petenta avea aviz de execuție lucrări.
Apreciază petenta că fapta reținută de către directorul primăriei nu există, iar procesul verbal de contravenție a fost încheiat în mod netemeinic.
În drept, petenta și-a întemeiat plângerea pe disp. 50/1991, O.G. 2/2001, art. 192 Cod Procedură Civilă, OG nr.43/1997, art.20 alin.1 și 2 din Constituție.
În dovedire, petenta a depus la dosar, în copie, înscrisuri (filele 8-16).
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (fila 8).
Legal citat, intimatul M. S. a formulat întâmpinare (f.21) prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca nefondată, și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ca temeinic și legal.
În motivare, intimatul a arătat că petenta a fost sancționată cu amendă cu suma de 2.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.124 și sancționată de art. 16 anexa 2 din HCL nr.302/2009 privind Regulamentul de organizare și funcționare a serviciului public de salubrizare a municipiului S., iar ca măsuri, a dispus remedierea deficiențelor constatate în termen de 48 de ore de la data primirii procesului verbal.
A arătat intimatul că procesul-verbal se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, petenta nefiind exonerată de răspundere, întrucât fapta acesteia se sancționează conform prevederilor HCL nr.302/2009. De asemenea, a arătat că agentul constatator a apreciat în mod corect asupra cuantumului amenzii aplicabil persoanelor juridice în raport de gravitatea faptei contravenientei, aplicând amenda de 2.000 lei îmbinând caracterul punitiv cu cel preventiv, educativ și disuasiv.
În drept, intimatul și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 205 Cod procedură civilă.
La data de 19.06.2015, petenta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că își menține poziția formulată prin plângerea contravențională.
Instanța a încuviințat și administrat la solicitarea părților, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând probele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.8283 din 17.03.2015 încheiat de intimatul M. S., petenta L. P. Hoch -Und Tiefbau GMBH & CO. KG, Germania, a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 2000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art.124 alin.1 și 2 din HCL nr.302/2009 și sancționată de art.16 anexa II din HCL 302/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a serviciului public de salubrizare a municipiului S., dispunându-se totodată măsura remedierii deficiențelor constatate în termen de 48 de ore de la data primirii procesului-verbal.
În fapt, s-a reținut în sarcina petentei că la data de 16.03.2015 în intersecția dintre străzile G. T. și Slătioara de pe raza municipiului S., aceasta a organizat necorespunzător șantierele de construcții prin lipsa împrejmuirilor, menținerea curățeniei, răspândirea prafului, necurățarea roților la mijloacele de transport la ieșirea din șantier, lipsa plăcuței indicatoare cu denumirea obiectivului, identificarea constructorului și durata lucrării.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat nu a fost semnat de către petentă, agentul constatator menționând că reprezentantul contravenientei nu este de față, actul constatator fiind încheiat în prezența martorului G. F. care a semnat procesul-verbal.
Verificând, potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.8283 din 17.03.2015 încheiat de intimatul M. S., instanța reține că acesta a fost încheiat fără respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din același act normativ, potrivit cărora lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se invocă și din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanța reține că deși OG nr.2/2001 nu cuprind dispozițiile exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului articolului 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.
În speță, instanța apreciază că sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2000 lei aplicate unei persoane juridice pentru o contravenție la regimul serviciului public de salubrizare a municipiului S., este suficient de gravă pentru a determina instanța să concluzioneze în sensul că față de petentă a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO. Pe cale de consecință, prezumția de nevinovăție de care se bucură petenta, se impune cu forță superioară.
De asemenea, instanța amintește că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Prin urmare, instanța constată că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.8263/17.03.2015 reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, sosit la fața locului în urma unei sesizări primite cu privire la organizarea necorespunzătoare a șantierului deschis de petentă pe .> D. fiind faptul că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Astfel, simpla negare a petentei în sensul că fapta reținută de către „directorul primăriei nu există” nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe sau nu prezintă explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul- verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia, ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa. De altfel, prin plângere petenta a recunoscut că la data constatării contravenției ( 16.03.2015) efectua lucrări pe . S. în baza Avizului nr.481 din 19.01.2015 emis de intimat (f.10 dosar), aviz care cuprinde. printre altele, unele condiții pe care petenta trebuie să le îndeplinească, obligații care însă nu le exclude pe cele privind organizarea corespunzătoare a oricărui șantier de construcții prevăzute de art.124 alin.1 și 2 din HCL nr.302/2009.
Împrejurarea că pentru perioada 19.01._15 petenta avea aviz pentru executarea unor lucrări de săpături în zona drumurilor publice în vederea amplasării branșamentelor tehnico-edilitate aferente străzii Slătioarei de pe raza municipiului S., aceasta nu înseamnă că în cazul lucrărilor derulate la data constatării contravenției ( 16.03.2015) petenta nu era obligată să respecte HCL 302/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a serviciului public de salubrizare adică să împrejmuiască corespunzător zonele de lucru, să mențină curățenia în acel perimetru, să împiedice răspândirea prafului, să curețe roțile mijloacelor de transport la ieșirea din șantier și să monteze plăcuțe indicatoare cu denumirea obiectivului, numele constructorului și durata lucrării.
Așadar, petenta avea obligații să organizeze șantierul cu respectarea HCL nr.302/2009 pe toată perioada cuprinsă în avizul nr.481/2015 și nu doar la finalizarea lucrărilor așa cum a susținut în plângere.
Prin urmare, în cauza dedusă judecății, instanța constată că petenta L. P. Hoch -Und Tiefbau GMBH & CO. KG, Germania, nu a făcut dovada unei situații contrare celor reținute în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, la dosar existând doar susținerile acesteia în contra prezumției de temeinicie a actului contestat. De altfel, nici prin plângere petenta nu a negat că acele deficiențe constatate de agentul constatator nu ar fi fost reale în sensul că de fapt ea ar fi păstrat curățenia în zonă, ar fi avut făcută împrejmuire corespunzătoare sau ar fi avut montate plăcuțele despre care s-a făcut vorbire mai sus.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art.34 din OG nr.2/2001, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate petentei mai ales că s-a stabilit o sancțiune orientată spre minimul special prevăzut de textul sancționator (1500 lei) respectiv amenda contravențională în cuantum de 2000 lei.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art.5 alin.5 din OG nr.2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art.21 alin.3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța reține că pericolul social al faptei comise de petentă este unul relativ ridicat, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind organizarea și funcționarea serviciului de salubrizare a municipiului S., menite să asigure curățenia pe raza localității și totodată să prevină producerea unor eventuale evenimente rutiere ce ar putea avea loc din cauza stării necorespunzătoare a drumului aflat în lucru sau a existenței unor obstacole și lucrări nesemnalizate corespunzător.
În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a amenzii cu sancțiunea „avertismentului”, având în vedere atitudinea petentei care, în niciun moment nu a învederat că i-ar fi părut rău pentru nerespectarea dispozițiilor legale menționate, instanța consideră că scopul educativ, dar și cel preventiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială.
De asemenea, cum din adresa nr.8508/18.03.2015 emisă de intimat (f.26 dosar) rezultă că petenta L. P. Hoch -Und Tiefbau GMBH & CO. KG, Germania, nu se află la prima abatere contravențională de acest gen, întrucât figurează în evidența intimatului cu cel puțin două astfel de sancțiuni, instanța apreciază că sancțiunea amenzii se impune în cauză pentru a permite petentei să înțeleagă regulile pe care trebuie să le respecte cu ocazia executării lucrărilor de săpături în zona drumurilor publice, necesitatea nu numai legală, dar și morală și de bun simț de a respecta aceste reguli și de a nu fi un pericol pentru cetățeni și pentru toți participanții la trafic în zonele aflate în lucru (pietoni sau conducători auto).
Față de cele constatate, în temeiul art.34 din OG nr.2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petenta L. P. Hoch -Und Tiefbau GMBH & CO. KG, Germania, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.8283 din 17.03.2015 în contradictoriu cu intimatul M. S., ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta L. P. Hoch Und Tiefbau GMBH & CO. KG, C. /RO_, Germania cu sediul ales în municipiul Timișoara, ..15, ., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 8283 din 17.03.2015, în contradictoriu cu intimatul M. S., C._, cu sediul în municipiul S., ..5A,jud.S..
Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria S., în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 octombrie 2015.
Președinte,Grefier,
F. M. L. C.
Red.FM
Tehnored.LC
5 ex.
| ← Validare poprire. Sentința nr. 4189/2015. Judecătoria SUCEAVA | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5025/2015. Judecătoria... → |
|---|
