Pretenţii. Sentința nr. 4903/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4903/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 4903/2015
Dosar nr._ - pretenții -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4903
Ședința publică din 20 octombrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. A.
Grefier: F. A.
Pe rol, pronunțarea acțiunii civile având ca obiect “pretenții” formulată de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul L. F..
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06 octombrie 2015 redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi 20 octombrie 2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub nr._ din data de 29.04.2015, reclamanta S.C.” A.” S.A. S. a solicitat obligarea pârâtului L. F. la plata sumei de 1.018,48 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare prestate, inclusiv penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că în baza Procesului verbal de constatare a elementelor ce determină consumurile de apă potabilă și cantitățile de ape uzate deversate la canalizare nr. 6/134/46 din 06.09.2007, cu valoare de contract a prestat pârâtului servicii de alimentare cu apă și de canalizare, pentru care a emis la plată următoarele facturi: SV/_/30.06.2011 în sumă de 226,40 lei; SV/_/30.04.2012 în sumă de 238,63 lei; SV/_/30.09.2014 în sumă de 540,95 lei și SV/_/31.12.2014 în sumă de 12,50 lei.
Reclamanta deși și-a îndeplinit obligațiile contractuale, pârâtul nu a achitat facturile emise la plată, dar nici nu a contestat sumele facturate în termenul prevăzut de lege,,sens în care societatea petentă a calculat penalități de întârziere în conformitate cu dispozițiile contractuale și legale în materie.
La data introducerii prezentei acțiuni valoarea facturilor reprezentând prețul serviciilor prestate, facturate și neachitate era de 1.005,98 lei iar al penalităților de 12,50 lei.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1270 Cod civil, art. 31 din Legea nr.241/2006, legea 51/2006, Ordinul nr.88/2007 și procesul verbal de constatare a elementelor ce determină consumurile de apă potabilă și cantitățile de ape uzate deversate la canalizare nr.6/134/46 din 06.09.2007(cu valoare de contract).
În dovedirea susținerilor din acțiune, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (f.6-16).
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 96 lei (f.20).
Pârâtul, legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare în care să-și precizeze poziția față de acțiunea reclamantei.
Instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între reclamanta ., în calitate de operator, și pârâtul L. F., în calitate de utilizator, a intervenit procesul verbal de constatare a elementelor ce determină consumurile de apă, cantitățile de ape uzate și meteorice deversate la canalizare nr.6/134/46 din 17.03.2010, părțile stabilind ca acest înscris să creeze raporturi juridice contractuale între operator și utilizator până la încheierea unui contract (fila 7). De asemenea, părțile au stabilit ca procesul verbal de constatare a elementelor ce determină consumurile de apă potabilă și cantitățile de ape uzate deversate la canalizare din data de 17.03.2010 să se completeze cu dispozițiile legale în vigoare în domeniul prestării serviciilor de utilități publice.
Prin prisma art. 6 din Noul Cod Civil, instanța consideră că în cauză sunt aplicabile dispozițiilor art. 969 alin. 1 din vechiul cod civil care consacră principiul forței obligatorii a contractului, potrivit căruia „convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”, precum și dispozițiile art. 1073 din vechiul Cod civil, potrivit cărora creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea întocmai a obligației asumate de către debitor prin contract.
În temeiul dispoziției art. 1169 din vechiul Cod civil, instanța reține că reclamantului îi revine obligația de a dovedi existența unui raport juridic între părți, pentru a putea interveni răspunderea contractuală a pârâtului. Astfel, în materia contractelor sinalagmatice, debitorul va putea fi obligat de către instanță la executarea obligațiilor contractuale asumate, ori de câte ori creditorul va face dovada îndeplinirii obligației sale, iar debitorul nu va face proba executării obligațiilor asumate prin contract.
În prezenta cauză, instanța reține că raportul juridic dintre părți are la bază procesul verbal de constatare a elementelor ce determină consumurile de apă, cantitățile de ape uzate și meteorice deversate la canalizare din data de 17.03.2010, în baza căruia au fost emise facturile fiscale depuse la dosar (filele 12- 15). Din probele administrate în prezenta cauză, respectiv procesul verbal de constatare a elementelor ce determină consumurile de apă, cantitățile de ape uzate și meteorice deversate la canalizare nr.6/134/46 din data de 17.03.2010, fișa clientului cu facturile fiscale emise în perioada 01.01._15, reiese că pârâtul are un debit restant în cuantum de 1.018,48 lei (f.8 - 10).
Astfel, instanța constată că reclamanta a făcut dovada existenței obligației pârâtului de a plăti suma pretinsă, în schimb acesta din urmă nu a făcut dovada plății acestei sume, deși îi incumba sarcina probei. Legal citat, pârâtul nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat apărări cu privire la pretențiile invocate de către reclamantă. Așadar, având în vedere și poziția procesuală a pârâtului, instanța apreciază ca întemeiate pretențiile reclamantei.
Față de considerentele expuse, instanța urmează să admite cererea, având ca obiect „pretenții”, formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtul L. F. și îl va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 1018,48 lei reprezentând contravaloare servicii de alimentare cu apă și de canalizare (1005,98 lei) și penalități de întârziere (12,50 lei), din perioada iunie 2011 – decembrie 2014.
În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, instanța va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 96 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta Soc. A. SA, CUI RO_, cu sediul în municipiul S., ..5 în contradictoriu cu pârâtul L. F., CNP_, domiciliat în municipiul S., ., nr.1A, ., ., jud. S...
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1018,48 lei reprezentând contravaloare servicii de alimentare cu apă și de canalizare (1005,98 lei) și penalități de întârziere (12,50 lei), din perioada iunie 2011 – decembrie 2014.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 96 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria S., în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20.10.2015.
Președinte,Grefier,
A.A./A.F. 4 exp.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4975/2015. Judecătoria... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 4862/2015. Judecătoria... → |
|---|
