Pretenţii. Sentința nr. 4864/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4864/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 16-10-2015 în dosarul nr. 4864/2015
Dosar nr._ - pretenții
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4864
Ședința publică din 16 octombrie 2015
Instanța constituită din :
Președinte: M. C.
Grefier: P. C.
La ordine, judecarea acțiunii civile având ca obiect pretenții formulată de reclamantul M. S.-reprezentat prin I. L.-Primar în contradictoriu cu pârâtul B. V..
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 2 octombrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 9 octombrie 2015, și apoi pentru data de astăzi, 16 octombrie 2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 24.06.2015 și înregistrată sub nr._ din aceeași dată, reclamantul M. S. – prin primar I. L. a solicitat în contradictoriu cu B. V., ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 665 lei reprezentând daune și 665 lei reprezentând majorări de întârziere pentru ocuparea fără forme legale în perioada 01.05._15 a locuinței din ., ., jud.S..
În motivare, reclamantul a arătat că în data de 10.06.2009 pârâtul Budurlă V. a semnat un contract de închiriere cu M. S., în speță contractul nr.81/10.06.2009, prin care a primit cu chirie o locuință din fondul locativ de stat.
Conform clauzelor contractuale durata închirierii spațiului locativ a fost de 5 ani, începând cu data de 08.04.2009 și până la 08.04.2014.
Fiind în sectorul răspunderii civile delictuale, instituția în calitate de reclamantă are obligația de a proba prejudiciul cauzat, sens în care menționează că în contractul 81/2009 există statuat în Titlul I alin.4 o clauză prin care chiriașul se obligă să părăsească și să predea cu acte în regulă spațiul locativ. Pentru faptul că pârâta nu a predat locuința administratorului la expirarea perioadei convenite conform Titlului I din contractul mai sus menționat, se consideră îndreptățiți a fi despăgubiți pentru prejudiciul adus în cuantum de 1330 lei (bani reprezentând echivalentul chiriei plus majorări de întârziere aferente chiriei neplătite), pentru faptul că instituția în calitate de proprietar ar fi putut închiria unei alte persoane care ar fi plătit la timp obligațiile pecuniare.
Astfel, prejudiciul cauzat este în cuantum de 665 lei pentru o perioadă de 35 luni,la care se calculează majorări de 0,5% pe lună.
A arătat că potrivit art.1357 din Noul cod civil cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să-l repare.
A mai arătat că prevederile legale stipulează că pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală se cer a fi întrunite cumulativ o . condiții, condiții în care în speța de față sunt îndeplinite cumulativ, după expirarea contractului, pârâtul a continuat să dețină locuința fără un titlu valabil.
A precizat că prin neplata unei sume pentru ocuparea spațiului locativ fără relații contractuale, pârâtul a cauzat un prejudiciu financiar instituției. Prin nepredarea locuinței nu le-a permis să valorifice suprafața de 21 mp, care conform art.123 din Legea nr.215/2001 putea fi închiriată.
A invocat prevederile art.1831 alin.2 Noul Cod Civil și a precizat că pârâtul a fost înștiințat în scris despre obligațiile pe care le are față de instituție, dar nu a dat curs solicitării de a se prezenta la sediul Primăriei S. în vederea reglementării situației și plata despăgubirilor.
Față de cele arătate, solicită admiterea acțiunii, obligarea pârâtului la plata daunei în cuantum de 665 lei pentru perioada arătată precum și obligarea la plata sumelor reprezentând contravaloarea chiriei până în momentul evacuării sau predării spațiului locativ.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art.194 Cod procedură civilă, art.1270, art.1831, art.1357 Cod Civil; titlul I din contractul de închiriere nr.81/2009.
În conformitate cu art.411 alin.1 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Legal citată, pârâtul nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare.
În cauză, instanța a încuviințat și a administrat, la solicitarea reclamantului, proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între reclamantul M. S., prin primar, și pârâtul B. V., în calitate de chiriaș, s-a încheiat, pentru o perioadă de 5 ani, începând de la data de 08.04.2009 și până la 08.04.2014, contractul de închiriere pentru suprafetele cu destinația de locuință nr. 31 din data de 10.06.2009, având ca obiect imobilul compus dintr-o cameră în suprafață utilă de 12,60 mp mp, situat în municipiul S., ..5.
Potrivit clauzelor contractuale, chiria lunară este în cuantum de 20,10 lei, urmând a fi achitată lunar, începând cu data de 08.04.2009, până la data de 10 ale lunii curente.
În prezenta cauză, instanța reține, potrivit clauzelor contractuale, că părțile au stabilit că termenul de închiriere este de 5 ani, respectiv de la data de 08.04.2009 și până la 08.04.2014, chiriașul având drept de reînnoire a contractului, la expirarea acestuia; în cazul în care părțile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriașul este obligat să părăsească locuința la expirarea termenului contractual și să o predea cu acte în regulă proprietarului.
Potrivit art. 129 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009, dispozițiile art. 1810 din Codul civil sunt aplicabile în cazul tuturor contractelor de locațiune al căror termen se împlinește după data intrării în vigoare a Codului civil.
În speță, termenul contractului de închiriere a expirat la data de 08.04.2014, după . Noului Cod civil, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile art. 1810, potrivit cu care dacă „după împlinirea termenului, locatarul (chiriașul) continuă să dețină bunul și să își îndeplinească obligațiile fără vreo împotrivire din partea locatorului, se consideră încheiată o nouă locațiune (relocațiune tacită), în condițiile celei vechi, inclusiv în privința garanțiilor” (art. 1810 alin. 1 Noul Cod Civil).
Față de dispozițiile legale mai sus menționate, precum și în raport de situația de fapt astfel cum a fost reținută, instanța apreciază că nu a operat tacita relocațiune întrucât pârâtul, în calitate de locatar, nu și-a îndeplinit obligațiile după împlinirea termenului stabilit în contractul de închiriere.
Reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 665 lei pentru perioada 01.05._15.
Instanța constată însă că în perioada 01.05._14, contractul de închiriere era în vigoare, astfel încât pentru acest interval de timp, în baza art. 1270 Cod Civil, pârâtul datorează chiria restantă.
Cu privire la perioada 08.04._15, având în vedere că la data de 08.04.2014 acest contract de închiriere și-a încetat efectele, iar pârâtul a continuat să folosească imobilul nejustificând un titlu locativ, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, prevăzute de art.1357 Cod civil. Daunele solicitate de reclamant reprezintă contravaloarea chiriei pe care reclamantul ar fi putut-o obține dacă imobilul nu ar fi fost ocupat fără titlu de pârât.
Astfel, instanța constată că reclamantul a făcut dovada existenței obligației pârâtului de a plăti suma de 665 lei din care 437 lei reprezentând chirie restantă pentru perioada 01.05.2012 – 08.04.05.2014 și suma de 228 lei daune pentru ocuparea în continuare a locuinței situată în mun. S., .. 5, . până la data de 31.03.2015, în schimb aceasta nu a făcut dovada plății acestei sume, deși îi incumba sarcina probei.
În ceea ce privește creanța accesorie constând în majorări de întârziere la executarea obligației principale, instanța retine că părțile au stabilit, de comun acord, că neplata la termen a chiriei atrage majorări de întârziere conform legislației în vigoare, începând cu prima zi care urmează aceleia când suma a devenit exigibilă. De asemenea, instanța constată că prin contract nu se definește noțiunea de „legislație în vigoare”, iar în cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul a precizat că majorările de întârziere sunt în cuantum de 0,5 % pe zi de întârziere.
Ca urmare, instanța constată că, față de contractul asumat de părți prin semnătură, în cauză nu s-a stabilit în mod clar cuantumul penalităților de întârziere, și nici nu s-a făcut trimitere către o anumită normă legală, cum ar fi penalitățile aplicate creanțelor bugetare sau alte situații similare.
De asemenea, pentru perioada 08.04._15, instanța reține și dispozițiile art. 1385 din Codul civil din 2011 potrivit cărora, prejudiciul produs printr-o faptă ilicită se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel, despăgubirea trebuind să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
Față de dispozițiile legale mai sus menționate, precum și în raport de situația de fapt reținută, instanța apreciază neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata penalităților de întârziere aferente debitului principal în cuantum de 665 lei.
În consecință, instanța urmează a obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 665 lei din care 437 lei reprezentând chirie restantă pentru perioada 01.05.2012 – 08.04.05.2014 și suma de 228 lei daune pentru ocuparea în continuare a locuinței situată în mun. S., .. 5, ., . până la data de 31.03.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul M. S.-reprezentat prin I. L.-Primar, cu sediul în mun.S., ..5A, jud.S., în contradictoriu cu pârâtul B. V., domiciliat în mun.S., ..5, ., ..
Obligă pârâtul B. V. la plata către reclamantă a sumei de 665 lei din care 437 lei reprezentând chirie restantă pentru perioada 01.05.2012 – 08.04.05.2014 și suma de 228 lei daune pentru ocuparea în continuare a locuinței situată în mun. S., .. 5, ., . până la data de 31.03.2015.
Respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria S..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.10.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red.M.C/Tehnored.P.C./ 22.12.2015/4 Ex.
| ← Cereri. Sentința nr. 4855/2015. Judecătoria SUCEAVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1662/2015.... → |
|---|
