Obligaţie de a face. Sentința nr. 3908/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ

Sentința nr. 3908/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 10-09-2015 în dosarul nr. 3908/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA TÂRGU M.

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3908

Ședința publică din data de 10 septembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. D.

GREFIER: N. S.

Pe rol se află judecarea cererii formulată de reclamanta P. R. C., în contradictoriu cu pârâtul R. M. A., având ca obiect obligație de a face.

În lipsa părților.

Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 08 septembrie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință, fiind amânată pronunțarea pentru data de astăzi, 10 septembrie 2015, când după deliberare a pronunțat următoarea hotărâre.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.08.2015, sub nr._, reclamanta P. R. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul R. M. A. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la semnarea declarației de acord privind plecarea din tară a minorului R. L. A. născut la data de 22 septembrie 2008 în Târgu M., iar în caz contrar, pronunțarea unei hotărâri care să tină loc de acord necesar la obținerea documentelor de călătorie.

În motivare reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 7356 pronunțată la data de 8 noiembrie 2013 de Judecătoria Târgu M. rămasă definitivă și irevocabilă din decizia Tribunalului M. nr. 231 din 22 mai 2014, s-a dispus după judecarea cauzei de divorț, printre altele, stabilirea locuinței minorului R. L. A. la domiciliul acesteia din Anglia.

Reclamanta a arătat că în acord cu pârâtul, minorul a locuit împreună cu aceasta în Anglia unde a urmat cursuri preșcolare și școlare.

În luna iulie 2015 au venit în România atât pentru petrecerea vacanței dar și pentru a-i da posibilitatea pârâtului de a-și exercita autoritatea părintească ținând cont că acesta nu are posibilitatea de a-și exercita realmente această autoritate în timpul anului școlar datorită distanței, costurilor și programului de lucru al acestuia.

Revenirea în țară a fost posibilă prin eliberarea de Ambasada României a unui document provizoriu de călătorie și semnarea de către pârât a unei procuri speciale în acest sens.

Deoarece minorul nu deține un act de călătorie definitiv, a solicitat pârâtului acordul pentru întocmirea documentului de călătorie, acord pe care nu i l-a dat.

Reclamanta a învederat că a apelat la toate mijloacele posibile pentru a-l determina pe pârât să fie de acord cu plecarea copilului în Anglia și astfel să respecte o dispoziție legala a instanțelor judecătorești prin care locuința minorului este stabilită la aceasta, în Anglia, explicându-i că la data 14 septembrie trebuie să ajungă cu copilul la școală. Susține că lipsa nejustificată a minorului de la cursuri îi atrage aplicarea unei amenzi substanțiale din partea Regatului Unit.

A arătat că întrucât nu a reușit pe cale amiabilă, a solicitat ca după evaluarea probelor pe care le va depune la dosar pentru dovedirea acestei acțiuni să fie obligat pârâtul să-i semneze acordul pentru finalizarea actelor de călătorie a minorului, iar în caz de opunere, să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de acord strict necesară pentru obținerea documentelor de călătorie.

Ținând cont de urgența demersului reclamanta a solicitat să se facă aplicarea procedurii de urgență referitoare la ordonanța președințială conform prevederilor art. 996 -1001 Cod procedură civilă.

În drept și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 17 alin.2 Legea nr. 248/2005 privind libera circulație a cetățenilor români în străinătate și art. 18 alin.2 Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor coroborate cu art. 496 cod civil stabilirea locuinței minorului.

În probațiune au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: Sentința civilă nr. 7356/08.11.2013 (f.3-5), adresa înaintată pârâtului (f.7), copia certificatului de naștere al minorului (f.8), procura specială (f.9).

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 7356 din 08 noiembrie 2013, pronunțată în dosarul nr._/320/2011 al Judecătoriei Tîrgu M., definitivă prin decizia Tribunalului M. nr. 231/22.05.2014, s-au dispus desfacerea căsătoriei părților din culpă comună, exercitarea în comun de către ambii părinți a autorității părintești asupra minorului R. L. A. născut la data de 22 septembrie 2008, fiind stabilită locuința minorului la domiciliul mamei din Anglia.

In prezenta cauza, reclamanta solicita obligarea pârâtului să își exprime acordul în vederea întreprinderii demersurilor necesare întoarcerii minorului din România (unde s-a deplasat pe durata vacanței, cu acordul tatălui) la domiciliul stabilit de instanță, în Anglia.

Refuzul paratului de a-si exprima un astfel de consimțământ a fost este exprimat explicit în fața instanței.

Potrivit art.17 alin.1 lit. a) din Legea 248/2005 privind libera circulatie a cetatenilor romani in străinatate minorilor cetățeni români care nu se află în una dintre situațiile de suspendare a exercitării dreptului la libera circulație în străinătate li se eliberează pașapoarte simple electronice în următoarele condiții:

a) în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, numai la cererea ambilor părinți, a părintelui supraviețuitor, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 sau, după caz, a reprezentantului legal.

De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol dispune că emiterea pașaportului simplu electronic pentru minor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 17^1 alin. (1) lit. e), se efectuează numai după soluționarea acestor situații de către instanța de judecată, care se pronunță în condițiile legii.

Potrivit art. 30 alin. 1 lit. b)- d) din actul normativ anterior citat, organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau în statele de destinație, precum și cu privire la perioada acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate și care călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinație, la perioada în care urmează să se desfășoare călătoria, precum și datele de identitate a însoțitorului respectiv.

Potrivit art. 30 alin. (7) din Legea nr. 248/2005, declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) - d) trebuie redactate în două exemplare și trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare. Un exemplar al declarației se păstrează de către însoțitor, iar al doilea exemplar însoțește pașaportul minorului.

Se reține că în mod irevocabil s-a statuat de instanțele judecătorești faptul că domiciliul minorului este în Anglia, la domiciliul mamei sale, context în care pentru deplasarea minorului la domiciliul său legal stabilit nu ar fi trebuit să fie necesară exprimarea acordului tatălui. În măsura în care această deplasare nu poate avea loc altfel, instanța reține că prezenta acțiune este întemeiată și o va admite ca atare.

Instanța atrage atenția pârâtului că refuzul exprimat de acesta nu reprezintă altceva decât reflectarea unui abuz evident, care trebuie să înceteze cât mai repede. Este în fapt vorba de refuzul de a respecta o hotărâre judecătorească definitivă și de decizia de a reține minorul în România fără niciun drept. Acest refuz nu poate decât să prejudicieze interesul superior al minorului, care este ținut departe de școală (ale cărei cursuri au început deja), de rudele, colegii și prietenii pe care îi are în Anglia, afectându-se astfel dezvoltarea minorului, stabilitatea și continuitatea în viața acestuia.

Argumentele invocate de pârât în fața instanței nu justifică în vreun fel refuzul său de a își exprima acordul pentru întoarcerea minorului la domiciliul din Anglia ci reflectă o atitudine sancționabilă de a acționa în contra celor deja tranșate definitiv de instanțele judecătorești, afectând astfel stabilitatea raporturilor juridice (cu atât mai mult cu cât nu a susținut sau dovedit că ar fi solicitat și obținut în instanță modificarea domiciliului minorului sau stabilirea unui program de vizitare).

Ținând seama de toate aceste aspecte, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâtul sa-si dea consimțământul în formă autentică pentru eliberarea pașaportului minorului R. L. A., CNP_ și deplasarea acestuia în Anglia iar în caz contrar prezenta sentință va ține loc de consimțământul pârâtului în vederea îndeplinirii tuturor formalităților necesare efectuării acestor demersuri.

Prin raportare la art. 453 C. pr. Civ., va lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de reclamanta P. R. C., CNP_, cu domiciliul procesual ales la C.. Individ. Avocațial O. V. în Tg. M., ., . cu pârâtul R. M. A., CNP_, domiciliat în Tg. M., ., ..

Obliga pârâtul sa-si dea consimțământul în formă autentică pentru eliberarea pașaportului minorului R. L. A., CNP_ și deplasarea acestuia în Anglia iar în caz contrar prezenta sentință va ține loc de consimțământul pârâtului în vederea îndeplinirii tuturor formalităților necesare efectuării acestor demersuri.

Ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria Tg. M.

Pronunțată în condițiile art. 396 alin. 2 C. pr. Civ., astăzi, 10.09.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

C. D. N. S.

Red. C.D

Tehnored. N.S.

4 ex./10.09.2015

Dosar nr._

Hot.

Admite cererea formulată de reclamanta P. R. C., CNP_, cu domiciliul procesual ales la C.. Individ. Avocațial O. V. în Tg. M., ., . cu pârâtul R. M. A., CNP_, domiciliat în Tg. M., ., ..

Obliga pârâtul sa-si dea consimțământul în formă autentică pentru eliberarea pașaportului minorului R. L. A., CNP_ și deplasarea acestuia în Anglia iar în caz contrar prezenta sentință va ține loc de consimțământul pârâtului în vederea îndeplinirii tuturor formalităților necesare efectuării acestor demersuri.

Ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria Tg. M.

Pronunțată în condițiile art. 396 alin. 2 C. pr. Civ., astăzi, 10.09.2015.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 3908/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ