Plângere contravenţională. Sentința nr. 4348/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
Comentarii |
|
Sentința nr. 4348/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 05-10-2015 în dosarul nr. 4348/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4348
Ședința publică din 05 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. A. N.
GREFIER: M. M.-E.
Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de petentul G. L. în contradictoriu cu intimatul C. Județean M., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 21.09.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 05.10.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea având ca obiect plângere contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-M. la data de 09.03.2015, sub nr._, petentul G. L. în contradictoriu cu intimatul C. JUDEȚEAN M., a solicitat instanței în principal, constatarea nulității absolute a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.1/23.02.2015, iar în subsidiar anularea procesului verbal de contravenție nr.1/23.02.2015 ca nefundat, cu exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 1000 lei stabilită în baza art.26 alin.2 lit. a din L.50/1991, republicată.
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.1/23.02.2015 întocmit la 12.01.2015 (???) emis de C. Județean M. - Direcția Amenajare Teritoriu și Urbanism, petentul a fost amendat contravențional cu suma de 1000 lei în baza art.26 alin.2 lit. a) din Legea nr.50/1991 republicată, pentru executarea de lucrări de construcții fără autorizație de construire în baza art.26 alin. l lit. a) din aceeași lege.
Fapta contravențională constatată de agentul constatator se concretizează în amplasarea unui catarg metalic cu înălțime de cca. 8 m cu fundație de beton în extravilanul localității Icland, ., fără autorizație de construire pentru fundație".
Procesele-verbale de constatare a contravențiilor, încheiate de organele de control ale administrației publice locale, se înaintează, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consiliului județean ori primarului unității administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului București în a cărui rază s-a săvârșit contravenția.
Prin urmare, consideră că în prezenta cauză, încheierea procesului verbal de constatare a contravenției aparține în competenta administrației UAT Ernei, respectiv inclusiv aplicarea sancțiunii este de competenta administrației locale și nu de competența Consiliului Județean M. - Direcția Amenajare Teritoriu și Urbanism, motiv pentru care procesul verbal de contravenție este nul absolut fiind întocmit de un organ de control necompetent.
Consideră că și în situația în care ar fi fost necesară obținerea unei autorizații de construire, competența în eliberarea autorizației ar fi aparținut Comunei Ernei.
Prin urmare legea stabilește două situații și anume când o lucrare de construcție s-ar realiza pe teritoriul administrativ a două sau mai multor unități administrative de exemplu montarea unei conducte etc, sau în situația în care la nivelul comunei nu ar exista structuri de specialitate.
Prin urmare, și având în vedere că în cadrul primăriei Ernei există serviciu pentru eliberarea certificatelor de urbanism, autorizațiilor de construire și exercitarea controlului privind disciplina în construcții, rezultă în mod evident că în cazul în care ar fi fost necesară obținerea prealabilă a autorizației de construire, acest act administrativ individual ar fi fost emis de . competența Consiliului Județean M..
În consecință pentru lipsa calității persoanei de a emite sancțiunea contravențională, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției este nul absolut, și vă rog să dispuneți primordial în acest sens.
În esență, petentul a fost amendat contravențional datorită faptului că agentul constatator a reținut împrejurarea că ar exista o fundație de beton fără autorizație de construire, fundație în care este prins un catarg metalic înalt de cca.8 m.
Constatarea este vădit greșită, petentul nu a fost invitat, anunțat despre efectuarea controlului care s-ar fi realizat la data de 20.10.2014, însă nu corespunde adevărului că stâlpul metalic ar fi prins în fundație de beton executat în solul terenului extravilan.
Catargul metalic astfel cum rezultă și din planșele foto anexate prezentei plângeri este prins cu trei șuruburi într-o placă de beton turnată într-o anvelopă si nu este pământ, fiind transportabil.
Astfel fiind realizată construcția, nu necesită autorizație de construire în conformitate cu Legea nr.50/1991.
Practic agentul constatator nici nu a indicat în procesul verbal de constatare a contravenției încadrarea lucrării care ar intra în categoria de construcție conform art.3 din Legea nr.50/1991 republicată pentru că nici nu se poate face o asemenea încadrare.
Pe de altă parte din contextul legii rezultă că este necesară o autorizație când o construcție este legată de sol conform definiției mobilierului urban, însă revin și arăt că, catargul metalic nu este legat de sol în nici un fel poate fi transportat în orice alt loc și nu este o construcție. În consecință nefiind necesară o autorizație de construcție, solicită anularea ca neîntemeiat a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
În drept: art.194 C.pr.c., art.35 Legea 50/1991 rep. și articolele citate în prezenta plângere, art.31, art.34 al. l OG 2/2001
Se constată depusă la dosarul cauzei la data de 08.05.2015 întâmpinare formulată de intimat, prin care acesta solicită instanței: respingerea ca nefondată și neîntemeiată a plângerii contravenționale formulate de către petentul G. L. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.1 întocmit la data de 23.02.2015, emis de C. Județean M. - Direcția Amenajare Teritoriu și Urbanism și pe cale de consecință menținerea acestuia ca temeinic și legal pentru următoarele:
Cu privire la aspectele invocate de către petent care ar atrage nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție, se arată următoarele:
Conform prevederilor art. 4 alin.(1) lit.”a” pct.2 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, competența de emitere a autorizației de construire aparține președinților consiliilor județene pentru „lucrările care se execută în extravilanul comunelor ale căror primării nu au organizate structuri de specialitate”.
În ceea ce privește susținerile petentului cum că unitatea administrativ teritorială . competență în încheierea procesului-verbal de contravenție a se observa că, în prezent, la nivelul acesteia nu este constituită structuri specialitate cu atribuții în acest sens.
Acest aspect rezultă fără echivoc din convenția nr.182 din 24.05.2013 încheiată între C. Județean M. și . obiect analizarea și avizare către structura de specialitate din cadrul autorității publice județene a cererilor de pentru emiterea autorizațiilor de construire din competența de emitere a Primariei comunei Ernei.
Atâta timp cât în cadrul comunei Ernei nu există o structură de specialitate care să îndeplinească aceste condiții, unitatea administrativ teritorială nu are competența materială de a elibera autorizații și implicit, nici de a constata și sancționa contravenții.
Având în vedere acest aspect, procesul-verbal de contravenție atacat a fost întocmit în mod legal de către organul de specialitate competent, respectiv C. Județean M. - Direcția Amenajare Teritoriu și Urbanism.
În ceea ce privește netemeinicia procesului-verbal de contravenție, arată instanței următoarele:
Controlul a fost efectuat în temeiul art.27 alin.(1) și (2) din Legea 50/1991.
Referitor la lucrările executate fără autorizație de construire, art. 3 alin. (1) lit.”a” din același act normativ prevede explicit obligativitatea obținerii autorizației de construire pentru “construcții de orice fel”.
Construcția în cauză, respectiv catargul metalic nu este scutit de obținerea unei astfel de autorizații. în accepțiunea Legii 50/1991 nu are relevanță dacă baza acestuia, respectiv fundația de beton, este legată sau nu de sol.
În drept: Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, art. 36 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.
Se constată depuse la dosar concluzii scrise de către intimată în sprijinul respingerii ca nefondată și neîntemeiată a plângerii contravenționale formulate de către petentul G. L. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.1 întocmit la data de 23.02.2015, emis de C. Județean M. Direcția Amenajare Teritoriu și Urbanism și pe cale de consecință menținerea acestuia ca temeinic și legal, sens în care, pe lângă argumentele invocate în cuprinsul întâmpinării, respectiv în cadrul dezbaterilor orale, mai aducem următoarele argumente: verbal de contravenție, respectiv constatarea contravențiilor de către o autoritate care nu are competențe în acest sens.
În probațiune au fost depuse la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: proces verbal de contravenție (f.7-9), planșe foto (f.12-18), dovadă achitare taxă timbru (f.23).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.1 din 23.02.2015, întocmit de agentul constatator din cadrul Consiliului Județen M. – Direcția Amenajare Teritoriu și Urbanism, s-a constatat faptul că în extravilanul localității Icland, ., petentul G. L. a amplasat un catarg metalic cu înălțime de cca.8 m cu fundație de beton, lucrare executată fără autorizație de construire, săvârșind astfel contravenția prevăzută de art.26 alin.(2) lit. a din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, rep.
Față de aceste constatări, s-a dispus aplicarea unei sancțiuni contravenționale constând în amendă de 1.000 lei, prin aplicare prevederilor art. 26 al. 2 din Legea nr. 50/1991 rep.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate de petent în susținerea plângerii, reține următoarele:
Conform prevederilor art. 4 alin.(1) lit.”a” pct.2 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, rep., competența de emitere a autorizației de construire aparține președinților consiliilor județene pentru „lucrările care se execută în extravilanul comunelor ale căror primării nu au organizate structuri de specialitate”. Față de aceste prevederi, rezultă implicit, că și competența de sancționare a contravențiilor, aparține aceleiași autorități sus-menționate.
Conform prevederilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 rep., “Președinții consiliilor județene, primari și organele de control din cadrul autorităților administrației publice locale și județene au obligația să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții în cadrul unităților lor administrativ-teritoriale și, în funcție de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancțiuni sau să se adreseze instanței judecătorești și organelor de urmărire penală, după caz”.
De asemenea, la alin.(3) al aceluiași articol se arată că: “Contravențiile prevăzute art. 26 alin. (1), cu excepția celor de la lit. h) - l), se constată și se sancționează către compartimentele de specialitate cu atribuții de control ale autorități administrației publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului București orașelor și comunelor, pentru faptele săvârșite în unitatea lor administrativ - teritoriale sau, după caz, în teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului București, potrivit competențelor de emitere a autorizațiilor de construire/desființare”.
În ceea ce privește susținerile petentului care arată că unitatea administrativ teritorială . competență în încheierea procesului-verbal de contravenție, se reține că, în prezent, la nivelul acesteia nu sunt constituite structuri de specialitate cu atribuții în acest sens.
Acest aspect rezultă din întâmpinarea depusă la dosar, care învederează faptul că este încheiată convenția nr.182 din 24.05.2013 între C. Județean M. și . obiect analizarea și avizarea către structura de specialitate din cadrul autorității publice județene a cererilor depuse pentru emiterea autorizațiilor de construire din competența de emitere a Primariei comunei Ernei.
Potrivit acestei convenții toate documentațiile tehnice se transmit spre avizare Arhitectului Șef al județului M..
Astfel, art. 45 alin.(3) din Legea 50/1991 prevede că “structurile de specialitate constituite în cadrul consiliilor județene acordă asistență tehnică de specialitate, analizează și avizează cererile depuse pentru emiterea certificatelor de urbanism, documentațiile pentru emiterea autorizațiilor de construire din competența de emitere a primarilor comunelor și orașelor care nu au constituite încă structuri de specialitate, în condițiile prevederilor alin. (1) și (2), precum și ale art. 4 alin. (1) lit. e), la cererea acestora”.
Conform prevederilor art. 36 alin. (10) din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, “pentru comunele care nu aparțin unei asociații de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, în vederea furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, atribuțiile arhitectului-șef vor fi îndeplinite de către un funcționar public din aparatul de specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, organizate de instituțiile publice cu atribuții în domeniu, în colaborare cu Registrul Urbaniștilor din România”.
Atâta timp cât în cadrul comunei Ernei nu există o structură de specialitate care să îndeplinească aceste condiții, unitatea administrativ teritorială nu are competența materială de a elibera autorizații și implicit, nici de a constata și sancționa contravenții.
Având în vedere cele de mai sus, instanța reține că procesul-verbal de contravenție atacat a fost întocmit în mod legal de către organul de specialitate competent, respectiv C. Județean M. - Direcția Amenajare Teritoriu și Urbanism.
În ceea ce privește netemeinicia procesului-verbal de contravenție, se rețin următoarele:
Controlul ce a determinat încheierea procesului-verbal, a fost efectuat în temeiul art.27 alin.(1) și (2) din Legea 50/1991. Referitor la lucrările executate fără autorizație de construire, art.3 alin. (1) lit.”a” din același act normativ prevede explicit obligativitatea obținerii autorizației de construire pentru “construcții de orice fel”.
Construcția în cauză, respectiv catargul metalic edificat de petent nu este scutit de obținerea unei astfel de autorizații, întrucât prevederile Legii 50/1991 nu fac distincțiile relevate în plângerea contravențională, respectiv dacă baza acestuia, respectiv fundația de beton, este legată sau nu de sol.
Din însăși definiția termenului de fundație reiese că aceasta este ”un element sau ansamblu de elemente de construcție care servește ca suport sau bază de susținere a unei construcții”, indiferent de locul unde este amplasată.
Astfel, catargul metalic în cauză, în mod întemeiat a fost considerat de agenții constatatori construcție pentru care se impune existența autorizației de construire, indiferent dacă este sau nu legată de sol, neintrând în categoria pieselor de mobilier urban care sunt asimilate construcțiilor doar în condițiile în care amplasarea lor se face prin legare constructivă la sol.
De asemenea, art. 11 alin.(2) din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, prevede expres și limitativ care sunt lucrările care se pot executa fără autorizație de construire, iar construcția în cauză nu se regăsește printre acestea.
Față de toate aspectele de fapt și de drept sus-menționate, va dispune respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de către petent și pe cale de consecință menținerea procesului - verbal de constatare a contravenției ca temeinic și legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul G. L. CNP_, cu domic. în Tg-M., .. 64, jud. M. în contradictoriu cu intimatul C. Județean M., cu sediul în Tg-M., Piața Victoriei nr. 1, jud. M..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Tg-M..
Pronunțată în condițiile art. 396 al. 2 Cod proced. civilă, la data de 05.10.2015.
P. GREFIER
I. A. N. M. E. M.
Red. IAN.
Tehnored. I.M.
4 ex./26.11.2015
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3903/2015. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 3899/2015. Judecătoria... → |
---|