Plângere contravenţională. Sentința nr. 3859/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
Comentarii |
|
Sentința nr. 3859/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 03-09-2015 în dosarul nr. 3859/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU-M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3859
Ședința publică din data de 03 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. P.
GREFIER: I. M. C.
Pe rol se află judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul N. Z., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 30.03.2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Având în vedere prevederile art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, conform cărora „În cazul în care nici una dintre părți nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârșitul ședinței”, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Procedând din oficiu la verificarea competenței, instanța, în temeiul art. 131 Cod procedură civilă coroborat cu art. 118 alin. 1 din OUG nr. 195/2002,l invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale raportat la locul constatării faptei și anume localitatea Trei Sate și față de excepția invocată, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-M. la data de 06.04.2015, sub nr._, petentul N. Z., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M., a solicitat instanței să dispună constatarea nulității aspectelor contravenționale semnalate in procesul-verbal . nr._ din 30.03.2015 și dispunerea anulării efectelor produse de respectivul procesul - verbal respectiv amenda de 877,5 lei și suspendarea permisului de conducere.
În motivarea plângerii petentul a arătat că, în data de 30.03.2015, in jurul orei 07.00, in timp ce conducea auto marca Opel Tigra cu nr de înmatriculare_, iar la ieșire din localitatea Trei Sate, jud. M. a fost oprit de către un echipaj de poliție care i-au relatat faptul că a depășit viteza legală cu 54 km/h pe un sector de drum cu viteza legală admisă de 50 km/h, viteză cu care nu a fost de acord întrucât a fost atent la viteza de deplasare care era 98 km/h pentru care nu a semnat nici procesul verbal de constatare.
Luând în considerare Norma de Metrologie Legală NML 021 - 05 “Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", pct. 3.1.1 E. tolerate pentru măsurarea vitezei, lit. c) pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, eroarea tolerată este de plus minus 4 km/h pentru viteze până la 100 km/h.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean M. - Biroul Juridic, a formulat întâmpinare la plângerea contravențională, prin care a solicitat
respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.
În motivare pârâtul a arătat că, procesul verbal atacat corespunde exigențelor art. 16, alin 7 și art. 17 din OG 2/2001, nefiind afectată vreo condiție ce ar putea atrage anularea acestuia, din cele necesar a fi analizate din oficiu de instanța de judecată.
Cele reținute de agentul constatator în actul sancționator dedus judecății au fost constatate de către acesta prin înregistrare video cu aparatul radar omologat și verificat metrologic ROM 296 montat pe autospeciala Poliției Române MAI_ iar procesul verbal în sine coroborat cu proba video reprezintă o probă certă, în măsura să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul, revenindu-i acestuia din urmă să răstoarne aceste mijloace de probă prin dovedirea unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul verbal și surprinsă de aparatul radar.
Pârâtul a mai arătat că petentul a fost sancționat pentru încălcarea dispozițiilor art. 121, alin 1 din HG 1391/2006, anume pentru faptul că a condus auto marca Opel Tigra cu nr de înmatriculare_ cu o viteză de 104 km/h pe un sector de drum în care viteza maxim admisă este de 50 km/h. Pentru această faptă petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 877,5 lei și suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 zile, eliberându-se în acest sens dovada înlocuitoare ., nr._/30.03.2015.
In plângerea contravențională aflată pe rolul acestei instanțe petentul nu își susține plângerea contravențională cu niciun mijloc de probă deși, atât codul de procedură civilă cât și OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, îi oferă această posibilitate, nereușind să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, prezumție coroborată cu înregistrarea video cu fapta săvârșită de petent.
În ceea ce privește pericolul social concret al faptei, încălcarea normelor de siguranță rutieră genereaza o stare de risc și insecuritate care poate conduce la accidente de circulație cu urmări ireversibile, prin accidentarea gravă a participanților la trafic sau cu decesul unor persoane nevinovate. In condițiile în care societatea civilizată acceptă viața ca valoare supremă, aceasta trebuie să suprascrie nerăbdarea conducătorului auto de a ajunge cu câteva secunde sau minute la destinația dorită. De asemenea, din ultimele statistici, viteza conducătorilor auto reprezintă una din cauzele importante ale accidentelor auto soldate cu victime omenești. De asemenea, pârâtul a considerat că sancțiunea aplicată, respectiv amenda, a fost în mod corect individualizată de agentul constatator deoarece petentul nu a înțeles faptul că a săvârșit o faptă periculoasă raportat la relațiile sociale protejate de n incriminatoare și nici gradul de pericol social al faptei astfel încât simplul avertisment nu va avea niciun efect asupra conduitei viitoare a contravenientului.
Față de susținerile petentului referitoare la erorile maxim tolerate de +/- 4 km/h le consideră neîntemeiate, astfel conform adresei nr. 3595/16.06.2008 a Biroul Român de Metrologie, măsurările efectuate cu cinemometrul, după verificarea metrologică a acestuia sunt legale și asupra lor nu se poate interveni, nu se poate adăuga și nu se scade nicio eroare. De asemenea, potrivit HG nr. 193/2002 cu modificările și completările ulterioare, Biroul Român de Metrologie Legală, este organul de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică. În subordinea Ministerului Economiei și Comerțului, fiind responsabil cu asigurarea reglementărilor metrologice, mijloacelor tehnice și acțiunilor necesare obținerii credibilității rezultatelor măsurătorilor, precum și cu exercitarea, în numele statului, a controlului metrologic legal, la nivel național.
Procesul verbal, fiind întocmit de un agent al forței publice, se bucură de prezumția de veridicitate până la proba contrarie. O aplicare absolută a prezumției de nevinovăție, în care întotdeauna sarcina probei să revină organelor statului, ar conduce la dificultăți foarte mari în sancționarea nerespectării unor reguli sociale destul de importante, printre care si cea privind circulația rutieră. A impune organelor statului ca în fiecare proces privind o plângere contravenționala sa facă dovada, ca ., că cele consemnate in procesul-verbal de contravenție corespund realității ar impune acestora o sarcina foarte grea care poate bloca tot sistemul. Atâta vreme cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală de a proba contrariul prezumția de nevinovăție nu se încalcă.
Simpla nerecunoaștere a comiterii faptei necoroborată și cu alte mijloace de probă nu este de natură să atragă anularea procesului verbal.
Totodată pârâtul a precizat că în conformitate cu prevederile Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzării sa dovedească faptele ce i se impută nu este absolută, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku v.Franța, Hotararea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag si Vulic v. Suedia, paragraph 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează si apreciază probatoriul ( cauza Bosoni v. Franța, Hotararea din 7 septembrie 1999). Nu este admis ca acest gen de contravenție ( referitoare la circulația pe drumurile publice ), in lumina cauzei A. c. României sa intre in sfera “acuzațiilor in materie penala atâta timp cat la data săvârșirii faptei ( care privea fondul acestei cauze) aceasta era sancționata cu închisoare contravenționala. Persoana sancționata are dreptul la un proces echitabil ( art.31-36 din OG 2/2001) în cadrul căruia sa utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării ca situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit si respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. v. Romania, Hotararea din 4 octombrie 2007).
Ca urmare a celor expuse mai sus, procesul verbal de contravenție se bucura de o prezumție de legalitate, în sensul că acesta face întotdeauna dovada pana la proba contrarie (in acest sens Curtea Constituționala pronunțându-se prin Deciziile 197/2003, Decizia 259/2007 s. a.), iar petentul, prin susținerile sale, nu poate face dovada contrară stării de fapt reținută prin actul de constatare și sancționare a contravenției, măsura aplicată de agentul constatator este întemeiată și, pe cale de consecință, procesul verbal contestat este temeinic si legal încheiat, atât în privința măsurii principale, cât și în măsura sancțiunii complementare.
La dosarul cauzei s-au depus următoarele înscrisuri: procesul verbal atacat (f.2), copia CI a petentului (f.3), procesul verbal în original (f.15), atestat (f.16), buletin de verificare metrologică (f.17), confirmarea de primire (f.18), Certificatul de omologare al aparatului radar (f.20), adresă (f.21), cazierul contravențional al petentului (f.22), referat (f.23-24), adresa INM (f.28).
La termenul de judecată din 03.09.2015, instanța a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Tg.M., invocată de instanță din oficiu, în raport de care, a reținut cauza spre soluționare conform art. 137 alin.1 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției invocate in temeiul art.132 din NCPC, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 alin 1 din Codul de procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond, care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Conform art. 118 din OUG nr.195/2002 impotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.
În cauză, instanța constată că din cuprinsul procesului-verbal de contraventie . nr._ (f.2), reiese că fapta contravențională a fost constatata pe raza localității Trei Sate, astfel încât competența de judecare a plângerii formulate aparține Judecătoriei Sighisoara, în a cărei circumscripție teritorială a fost constatata fapta.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 132 din Codul de procedură civilă, instanța va admite excepția de necompetență teritorială, va declina competența de judecare a plângerii Judecătoriei Sighisoara și va înainta dosarul instanței competente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale de soluționare a cauzei invocată de instanta din oficiu.
Declină competenta de soluționare a cauzei având obiect plângere contravențională impotriva procesului-verbal de contraventie . nr._, formulata de petentul N. Z., dom.in Sovata, ., jud.M., CNP_ in contradictoriu cu intimatul I. M., cu sediul in Tg. M., .. 16, jud. M., in favoarea Judecatoriei Sighisoara.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
S. P. I. M. C.
4.ex./Red.SP./tehnored.CM/07.09.2015
← Obligaţie de a face. Sentința nr. 3846/2015. Judecătoria... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
---|