Plângere contravenţională. Sentința nr. 4357/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4357/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 4357/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU-M.
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 4357/2015
Ședința publică din data de 06 octombrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: G. G. C.
Grefier: I. M. I.
Pe rol se află judecarea cererii formulată de către petentul O. I. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M., având ca obiect plângere contravențională.
În lipsa părților.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 22 septembrie 2015, când s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de astăzi, când după deliberare instanța a pronunțat prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată că:
Prin cererea având ca obiect plângere contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-M. la data de 05.05.2015, sub nr._, petentul O. I. în contradictoriu cu intimatul IPJ M., a solicitat instanței, admiterea plângerii; anularea procesului verbal de contravenție cu . nr._ încheiat la data de 03.05.2015 și pe cale de consecință: exonerarea petiționarului de la obligația de plată a amenzi contravenționale în sumă de 390 lei, precum și anularea sancțiunii complementare cu privire la punctele de penalizare; în subsidiar, solicită ca instanța să facă aplicarea dispozițiile art. 5 alin. 2 lit. a din O.G. nr. 2/2001, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzilor cu cea a avertismentului.
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 03.05.2015 s-au reținut în sarcina petentului următoarele:
În urma controlului efectuat în data de 03.05.2015, ora 17:59, de către agentul constatator din cadrul Serviciului Poliției Rutiere M. s-a constatat că petentul, conducător al autoturismului cu numărul de înmatriculare_, a fost înregistrat cu aparatul radar ROM 300 montat pe autospeciala MAI_ cu viteza de 80 km/h, faptă ce încalcă prevederile art. 121 alin. 1 din RAOUG 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 2 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Prin urmare, pentru fapta descrisă i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 390 lei.
Petentul circula pe . mun. Tg. M., cu autoturismul marca Nissan, având număr de înmatriculare_, iar la un moment dat a fost oprit de un agent al Politiei rutiere, acesta i-a comunicat că a fost înregistrat cu aparatul radar având viteza de 80 km/h, filmat și înregistrat cu aparatul radar montat pe o autospecială.
I-a replicat acestuia că nu crede să fi avut această viteză, având în vedere faptul că sectorul de drum pe care a fost înregistrat era foarte aglomerat, se circula în coloană cât și faptul că înainte de a fi oprit, aproximativ cu 50 m, a acordat prioritate la trecere unor pietoni, fiind imposibil să fi avut această viteză pe sectorul de drum de la trecerea de pietoni până la locul unde a fost oprit, fapt ce poate fi confirmat și de martorul B. V., care se afla în autoturismul său, ocupând locul din dreapta față, pe care l-a și rugat să fotografieze sectorul de drum pe care a circulat și locul unde a fost amplasat autospeciala poliției. Agentul nu a ținut cont de cele relatate a completat procesul verbal de contravenție, iar petentul a obiectat cele relatate anterior respectiv faptul că: „consider că nu am circulat cu viteza menționată întrucât la trecerea pentru pietoni am oprit și nu aveam viteza aceea”.
Învederează instanței faptul că nu a depășit viteza maximă admisă pentru sectorul de drum pe care circula, agentul constatator în mod greșit reținând contrariul.
Totodată după cum se poate observa, agentul care a întocmit procesul verbal de constatare a contravenției nu a respectat prev. art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 cu privire la descrierea faptei contravenționale și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servii la aprecierea gravității faptei, fiind foarte sumar descris, doar că „am condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, a fost înregistrat cu paratul radar ROM 300 montat pe autospeciala MAI_ cu viteza de 80 km/h”.
Apreciază că acest proces verbal este încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale imperative și în consecință se impune anularea lui, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.181 alin. l din HG. Nr.1391/2006 privind Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 rep., agentul constatator era obligat sa încheie un proces-verbal de constatare a contravenției conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 D din acest regulament, acesta având rolul de a garanta respectarea formelor procedurale la momentul încheierii procesului verbal, precum și asigurarea dreptului la apărare al contravenientului.
Cel de-al doilea motiv de nulitate al procesului verbal decurge din cel arătat anterior, și anume faptul că nu i s-a prezentat documentația tehnică și metrologică a aparatului radar sau înregistrarea foto/video și nici nu s-a luat în considerare la încheierea procesului verbal.
Așa cum a menționat anterior, în cazul constatării contravențiilor cu mijloace tehnice omologate, trebuie să se consemneze acest lucru în mod specific în cuprinsul procesului verbal. Norma de metrologie legală NML 021-05 privind aparatele pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor stabilește criteriile tehnice ale acestor aparate radar, atestarea legalității lor realizându-se prin aplicarea marcajelor metrologice și eliberarea unei documentații specifice (art. 5.2).
Solicitarea petentului de a i se prezenta această documentație în momentul întocmirii procesului verbal apreciază că era pertinentă și legală, fiind necesară pentru respectarea dreptului său la apărare.
Față de aceste considerente, solicită instanței a dispune anularea procesului-verbal atacat, având în vedere faptul că acesta a fost întocmit cu nerespectarea prevederilor legale imperative anterior menționate.
În subsidiar, în cazul în care instanța va considera că nu există motive pentru anularea actului constatator atacat, în considerarea prevederilor art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal’, precum și ale celor cuprinse in art. 7, alin. 2 și 3 din O.G. nr. 2/2001, apreciază că sancțiunea contravențională a avertismentului este suficientă având în vedere gradul de pericol social redus al faptei săvârșite de petent. Prin urmare, solicită înlocuirea sancțiunilor contravenționale aplicate cu avertisment.
Se constată depusă la dosarul cauzei întâmpinare formulată de intimat la plângerea contravențională formulată de petent, prin care se învederează instanței următoarele:
În fapt, intimatul a fost chemat în judecată de către reclamant pentru ca prin hotărârea pe care o va pronunța să se dispună anularea procesului verbal . nr._ încheiat de agent șef principal D. M. din cadrul I.P.J. M..
Procesul verbal corespunde exigențelor art. 16, alin 7 și art. 17 din OG 2/2001 nefiind afectată vreo condiție ce ar putea atrage nulitatea acestuia din cele necesar a fi analizate din oficiu de instanța de judecată agentul constatator menționând în actul sancționator toate elementele obligatorii a căror lipsă ar putea atrage nulitatea acestuia. Totodată, din studierea actului sancționator, se poate observa faptul că organul de poliție a notat toate împrejurările obiective și subiective care au dus la încadrarea juridică corectă a faptei.
Cele reținute de agentul constatator în actul sancționator dedus judecății au fost constatate de către acesta prin propriile simțuri, în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul, revenindu-i acestuia din urmă să răstoarne aceste mijloace de probă prin dovedirea unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul verbal.
În fapt acesta a fost sancționat pentru încălcarea dispozițiilor art. 121,
În probațiune au fost depuse la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: dovadă achitare taxă timbru (f.6), planșă foto (f.7), copie proces verbal de contravenție (f.8), copie CI (f.9), material probator (f.16-24), declarație de martor (f.30).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În fapt la data de 03.05.2015, prin procesul verbal . nr._, petentul a fost sancționat de către un agent constatator din cadrul IPJ M., pentru săvârșirea contravenției prev. de art.121/1 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, constând în aceea că a condus auto nr. de înmatriculare_ marca Nissa în Tg. M., .. 204 cu viteza de 80 km/h, înregistrat cu aparatul video radar montat pe autospeciala MAI_. Fapta a fost sancționată cu amenda contravenționala în cuantum de 390 lei conform art. 100 alin.2 din OUG 195/2002.
Procesul verbal a fost semnat de petent cu obiecțiuni.
Conform jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale. Și România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza A. împotriva României, pe motiv că s-a încălcat prezumția de nevinovăție într-o procedură contravențională.
Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (dec. 81/1994) jurisdicția constituțională națională nu poate interpreta în mod independent textele constituționale, ci numai prin referire la jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, soluțiile instanței de contencios european, atât în cauzele împotriva României, cât și în toate celelalte cauze, impunându-se autorităților naționale.
Raportat la prezenta speță, instanța concluzionează că acuzația adusă petentului este o acuzație penală în sensul Convenției iar aceasta beneficiază de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii fața de posibilele abuzuri din partea autorităților, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.
În cauză, organul constatator a propus în probațiune raportul agentului constatator ,procesul verbal de constatare a contravenției, cazier auto, probă video, buletin de verificare metrologică, atestat operator radar, adrese Institutul Național de Metrologie.
Raportul agentului constatator, neexistând un text de lege care să îi confere valoare probatorie, instanța nu îl va analiza ca probă în prezenta cauză.
În ceea ce privește procesul verbal de contravenție atacat, instanța constată că acesta, fiind încheiat de către un agent al statului, se bucură de prezumția de legalitate. Chiar jurisprudența CEDO recunoaște actelor administrative valoare probatorie, fără ca aceasta să încalce dreptul la apărare al petentului, acesta având dreptul să probeze lipsa de temeinicie a celor consemnate.
Ori, raportat la probele administrate în prezenta cauză, instanța constată faptul că petentul nu a reușit să facă proba unei alte situații de fapt decât cea reținută prin procesul verbal de contravenție atacat. Deși procedura legală derulată în fața instanței îi oferea posibilitatea să probeze lipsa de temeinicie a celor constatate în cuprinsul procesului-verbal, petentul nu a înțeles să valorifice mijloacele oferite de lege și nu a reușit să facă dovada unei altă stări de fapt.
Din analiza copiei înregistrării video radar depusă de intimat la dosar rezultă faptul că petentul a condus auto Nissan cu viteza de 80 km/h, depășind limita legală de viteză în localitate.
Potrivit buletinului de verificare metrologică nr. BBSC-02.01-1043 din 09.03.2015 acest aparat radar era verificat metrologic la data constatării faptei contravenționale, fiind montat la bordul Daciei L. MCV cu nr. de înmatriculare MAI_, menționat expres în cuprinsul procesului verbal.
În ceea ce privește proba testimonială încuviințată la cererea petentului și administrată, instanța constată că mărturia martorului este contrazisă flagrant de înregistrarea video existentă la dosarul cauzei și care nu lasă nici un dubiu cu privire la viteza la care circula petentul, viteză care este posibil să nu fi fost percepută corect însă de martor.
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii care trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de instanță din oficiu, motivele invocate de către petent nefiind apte să conducă la anularea procesului-verbal. Astfel, în ceea ce privește utilizarea formularului prevăzut în anexa 1D din regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002, aceasta nu poate fi sancționată decât cel mult cu nulitatea relativă a actului, respectiv în condițiile în care petentul face dovada vătămării care i-ar fi fost produse prin această neutilizare, iar vătămarea să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului. Ori, în cauză petentul nu a probat ce vătămare i-a produs utilizarea unui alt model de proces verbal decât cel din anexa 1D.
Având în vedere situația de fapt reținută și textul legal citat instanța constată că procesul-verbal este legal și temeinic întocmit. În ceea ce privește sancțiunea aplicată instanța constată că este corect individualizată, ținând cont de pericolul pe care îl reprezintă pentru participanții la trafic și pentru pietoni contravenția săvârșită de către petent, viteza fiind una dintre principalele cauze ale producerii accidentelor rutiere, precum și ca urmare a conduitei petentului care potrivit cazierului rutier de la filele 20-21 persistă în încălcarea normelor de circulație rutieră.
Față de toate considerentele de mai sus, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională dedusă judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul O. I., CNP_, cu domiciliul în Tg. M., .. 5 . în contradictoriu cu IPJ M., cu sediul în Tg. M., .. 16 jud. M. împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din 03.05.2015 ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Târgu M..
Pronunțată în condițiile art. 396 alin. 2 Cod procedură civilă, azi, 06.10.2015.
P. GREFIER
G. G. C. I. M. I.
Red. G.G.C.
Tehnored. I.M.
29.10.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4349/2015.... | Validare poprire. Sentința nr. 4373/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ → |
|---|
