Plângere contravenţională. Sentința nr. 5269/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5269/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 5269/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU M.
CIVIL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 5269
Ședința publică din data de 19.11.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. T.
Grefier: S. R.
Se află pe rolul instanței judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta . SRL în contradictoriu cu intimatul C. R. PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA CENTRU (VRAȘOV) - C. JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR M..
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța constată că mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28.10.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de 5.11.2015, 12.11.2015 iar apoi pentru data de astăzi, 19.11.2015.
INSTANȚA,
Deliberând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.05.2015, sub nr._, petenta . SRL, a solicitat în contradictoriu cu intimatul C. R. pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Centru (B.) - Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor M., în principal anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 14.05.2015, precum și a sancțiunii aplicate, întrucât acestea sunt netemeinice și nelegale, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu - taxă de timbru.
În motivare petenta a arătat că, intimata s-a prezentat la data de 14.05.2015 la punctul de lucru al societății sale situat în localitatea Tg. M., .. 187, parter, jud. M., conform Adresă ANPC nr. 1199/13.05.2015 - așa cum este menționat în cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat la lit. H, fiind dispus un control tematic la nivel național, desfășurat concomitent în majoritatea magazinelor P.. Cu ocazia controlului efectuat, intimata a dispus sancționarea societății sale cu amendă în cuantum de 5.000 lei, apreciind că a încălcat prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 363/ 2007.
De asemenea petenta a mai arătat că, intimata a reținut împotriva sa următoarele:
- Erau expuse la comercializare șnițele Edenia cu inscripția de pe ambalaj 100% file de porc, pe când în lista ingredientelor era declarat 65% - șnițele de porc Edenia.
- Nu exista concordanță între reducerea de preț de 50% de pe eticheta de raft și - 40%> pe autocolantul de pe pachet (Raid)
- Pepsi "2x2,251" la preț de 4 litri, 500 ml gratis la preț de 9,19 lei, după verificare a rezultat 8,16 lei. Consumatorii sunt induși în eroare cu 1,13 lei
- Șampon Head & Shoulders cu inscripția 2 in 1, 25%din al doilea produs de reducere. După verificare a rezultat că nu este adevărat prețul fiind mai mare cu 1,13 lei.
- Pachet Colgate apă de gură 250 ml gratis fără a exista la comercializare apă de gură Colgate pentru verificare și comparare
- Pachet Maggi Secretul Gustului Legume 2 buc cu reducere -40% la al 2-lea produs. După verificare consumatorul este indus în eroare cu 0,35 lei
- Ciorapi expuși la comercializare în pachet, 2 buc cu inscripția 1+1 fără a se menționa ce reprezintă.
Consumatorul mediu așteaptă ca un produs să fie gratis. A verificat și nu este gratis un produs.
Faptele săvârșite constituie o încălcare a art. 5(1) din Legea 363/2007 cu modificările ulterioare sancționate prin același act normativ, art. 15(1) deoarece cele semnalate în prezentul proces verbal îl determină pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care în alte condiții nu ar lua-o."
Pe cale de excepție, a arătat că astfel cum se specifică la punctul J sancțiuni contravenționale aplicate din cadrul procesului-verbal de contravenție - punctul 46, a fost sancționată pentru că a încălcat prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr.363/2007 ( a se observa că articolul este corectat cu pixul și, mai mult decât atât diferă de articolul indicat în anexa, unde se menționează încălcarea art. 5(1)). însă articolul și alineatul indicate în procesul - verbal de contravenție prevăd mai multe situații care califică o practică comercială ca fiind acțiune înșelătoare astfel că în lipsa indicării exprese a literei din lege în temeiul căreia a fost aplicată sancțiunea, nici societatea sa și nici instanța de judecată nu poate stabili dacă fapta care îi este imputată este o faptă prevăzută și sancționată de lege și, mai mult decât atât, dacă încadrarea juridică a faptei este corectă. Cu atât mai gravă este situația cu cât sunt reținute mai multe fapte împotriva sa, ceea ce face mai grea realizarea corectă a încadrării juridice.
In plus, sancțiunile pentru săvârșirea contravențiilor reglementate de Legea nr. 363/2007 sunt prevăzute la art. 15 alin. (1) la modul general, amenda fiind stabilită în anumite limite, și anume „de la 5.000 lei la 50.000 lei", fără ca actul normativ să stabilească pentru fiecare dintre faptele considerate contravenții o anumită valoare a amenzii, de unde rezultă că în funcție de fapta reținută expres de către intimată și de împrejurările concrete de săvârșire a acesteia, se procedează la o individualizare a sancțiunii aplicate.
Petenta susține că în lipsa indicării contravenției efectiv sancționate, instanța nu poate constata felul" în care s-a efectuat individualizarea și aplicarea sancțiunii și nu poate aprecia dacă sancțiunea a fost aplicată în mod temeinic și legal.
Tot în sprijinul celor de mai sus, a făcut trimitere la art.16 (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimului juridic al contravențiilor.
Petenta a menționat faptul că, în practica judiciară, instanțele s-au pronunțat în sensul că lipsa mențiunii privind încadrarea juridică conduce la nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție, arătându-se că instanța este doar investită cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție prin care a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale, fiind inadmisibil ca aceasta să procedeze la încadrarea juridică a faptei în raport cu starea de fapt reținută. Această interpretare respectă principiul legalității răspunderii, nullum judicium sine lege.
S-ar putea argumenta că, în cazul în care fapta este complet descrisă, încadrarea ar putea fi făcută de instanța de judecată, aceasta cu atât mai mult cu cât, în primă instanță, plângerea contravențională este de competența judecătoriei, instanță care are o competență civilă și nu de contencios administrativ. Practica judiciară a recunoscut instanțelor civile care au în competență litigii legate de emiterea unor acte administrative, posibilitatea de a se substitui autorității publice pentru a restabili legalitatea. Chiar dacă în primă instanță competența de soluționare a plângerii revine judecătoriei, instanța de apel competentă este o instanță de contencios administrativ, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Raportat la faptul că actul contestat este unul administrativ și instanța competentă să soluționeze apelul este cea de contencios administrativ, rezultă că procedura aplicabilă trebuie să respecte în toate etapele principiile dreptului administrativ, neputându-se concepe o procedură mixtă în diverse faze procesuale. Astfel, într-adevăr, instanța nu se poate substitui autorității administrative, singura competentă să aplice sancțiunea amenzii contravenționale. Dispozițiile art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 conform cărora, soluționând plângerea, instanța „hotărăște asupra sancțiunii", se referă la posibilitatea instanței de a verifica dacă individualizarea sancțiunii a fost corectă, în caz contrar instanța putând să micșoreze cuantumul amenzii, să înlocuiască o sancțiune mai gravă cu una mai puțin gravă, să înlăture o sancțiune complementară sau să îi diminueze cuantumul, toate în limitele prevăzute de normele care stabilesc sancțiunile contravenționale.
Potrivit principiului legalității incriminării (nullum crimen sine legem) orice sancțiune aplicată de către autoritatea de stat trebuie să fie bazată pe o dispoziție a unui act normativ. în acest sens art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001indică printre elementele de formă ale procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și arătarea actului normativ în baza căruia s-a dispus sancționarea. Deși textul mai sus menționat face vorbire de „arătarea actul normativ", sintagma trebuie interpretat în sensul ca se refera la articolul din lege si actul normativ care impune în sarcina cetățeanului o anumita conduita. Așadar, pe lângă descrierea stării de fapt, agentul constatator trebuie sa facă încadrarea în drept a stării de fapt expuse.
Petenta consideră că, pentru ca instanța să poată aprecia corectitudinea încadrării juridice este necesar ca agentul constatator sa indice si articolul, alineatul sau literat corespunzătoare a textului legal care sancționează contravenția. Daca nu s-ar da o astfel de interpretare sintagmei în discuție, s-ar ajunge în situația ca o persoana sancționată contravențional sa nu știe ce obligație impusa de lege în sarcina sa a încălcat, iar instanța învestită cu soluționarea unei plângeri contravenționale în loc sa analizeze legalitatea si temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, ar trebui sa procedeze la încadrarea juridica a faptei în raport de situația de fapt reținuta de agentul constatator si de sancțiunea aplicata.
De asemenea petenta susține că, această operațiune este inadmisibilă, întrucât excede atribuțiilor instanței de judecată, conducând la arbitrariu si la nelegalitatea incriminării contravenției. Faptul că indicarea eronată a actului normativ care prevede și sancționează contravenția nu este menționat în O.G. nr. 2/2001 drept cauză de nulitate absolută a procesului verbal, nu înseamnă decât că nu ar putea fi invocată de instanță din oficiu, nu și că nu ar putea atrage anularea acestuia atunci când este invocată de partea interesată întrucât într-o atare situație, aplicarea sancțiunii nu are suport legal, reprezentând o încălcare a principiului legalității stabilirii contravenției și aplicării sancțiunilor contravenționale, consacrat de dispozițiile art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată prin Legea nr. 180/2002.
Petenta crede că este un neajuns al legii cadru faptul că lipsa acestei mențiuni nu este cuprinsă ca un element care atrage nulitatea absolută a procesului - verbal de constatare și sancționare a contravențiilor omisiunea indicării actului normativ în baza căruia se face tragerea la răspundere a contravenientului, aspect inacceptabil deoarece în acest caz nu este respectat nici unul dintre principiile de bază ale dreptului și anume legalitatea oricărei forme de răspundere juridică. Sigur, s-ar putea argumenta că principiul este respectat deoarece temeiul tragerii la răspundere al contravenientului este norma juridică încălcată și nu documentul constatator al faptei dar argumentul nu poate fi primit deoarece sintagma de legalitate a încriminării presupune atât existența juridică a normei încălcate dar și indicarea corectă deoarece numai așa se poate realiza scopul educativ al legii.
Mai mult de atât, petenta crede că este inacceptabil ca agentul constatator, persoană aflată în exercițiul autorității de stat să nu cunoască însăși textul de lege pe care este chemat să îl aplice deoarece în aceste condiții ce pretenții mai avem de la cetățean, titular al obligației de conformare, să se supună rigorilor unei legislații extrem de stufoase și de multe ori incoerente. Astfel, consideră că în această situație vătămarea pe baza căreia se poate cere anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ar trebui să se prezume irefragabil atât pentru considerentele expuse mai sus dar și pentru motivul că a cere contravenientului să demonstreze prejudiciul produs este iluzoriu fapt care poate duce la concluzia că această mențiune poate să lipsească cu desăvârșire fără nici un fel de consecințe asupra actului constatator.
În mod similar, în prezența speță, instanța nu poate proceda la încadrarea juridică a faptei, alegând pur și simplu pe baza celor descrise în cuprinsul procesului-verbal de contravenție o literă de la a) la g) din cadrul Art. 6 alin. 1 din Legea 363/2007 cu care se aseamănă mai bine fapta considerată și descrisă de către intimată ca fiind contravenție.
Agentul constatator reține și fapte legate de ingrediente și etichetare, cât și fapte legate de promoții și reduceri de preț, dar și cu privire la modalitatea de afișare a prețurilor, aspecte care intră sub incidența unor acte normative diferite, spre ex. putând fi aplicabilă O.G. 21/1992 privind protecția consumatorilor, cât și O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață. în lipsa indicării exacte a literei încălcate, intimata generează confuzie cu privire la temeiul legal aplicabil și inclusiv cu privire la sancțiunile care pot fi aplicate în asemenea cazuri ținând cont de concursul de legi deopotrivă aplicabile.
În consecință, având în vedere toate aspectele descrise mai sus, a invocat nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție pentru lipsa indicării temeiului legal al faptei sancționate.
Cu privire la faptul că erau expuse la comercializare șnițele Edenia cu inscripția de pe ambalai 100% file de porc, pe când în lista ingredientelor era declarat 65% - șnițele de porc Edenia:
Potrivit art. 19 și 20 din OG 21/1992, informațiile privind produsul se înscriu fie direct pe produs, fie pe eticheta produsului, iar responsabil de informarea privind conținutul produsului (adică de etichetarea produsului) este producătorul. Așadar, în speța de față se poate observa în mod indubitabil faptul că societatea sa nu îndeplinește calitatea de producător, și prin urmare nici pe aceea de contravenient.
Astfel, art. 19 din OG 21/1992 prevede în mod expres că:
"Informarea consumatorilor despre produsele și serviciile oferite se realizează, în mod obligatoriu, prin elemente de identificare și caracterizare ale acestora, care se înscriu în mod vizibil, lizibil, ușor de înțeles, într-o formă care să nu permită ștergerea și să nu fie inscripționate în locuri obscure, să nu fie întrerupte prin desen sau imagini, după caz, pe produs, etichetă, ambalai de vânzare sau în cartea tehnică, contract, instrucțiunile de folosire ori altele asemenea, ce însoțesc produsul sau serviciul, în funcție de natura acestuia."
Mai mult, tot în cadrul aceleiași prevederi legale, legiuitorul face o trimitere exactă la persoana căreia îi revine obligația de a informa consumatorul despre produsul supus comercializării, stipulând în art. 20 alin. 1 al aceleiași Ordonanțe că „(1) Producătorul trebuie să informeze despre denumirea produsului, denumirea și/sau marca producătorului, cantitatea și, după caz, termenul de valabilitate/data de minimă durabilitate sau data-limită de consum/data durabilității minimale, durata medie de utilizare, principalele caracteristici tehnice și calitative, compoziția, aditivii folosiți, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, transport, depozitare, conservare sau păstrare, despre contraindicații".
Din coroborarea celor două texte de lege citate anterior se poate desprinde în mod neechivoc ideea că etichetarea produselor supuse comercializării cad în sarcina producătorului, și nu în sarcina operatorului economic, așa cum în mod eronat a reținut intimata în cuprinsul procesului-verbal de contravenție.
Având în vedere că legiuitorul prevede în mod expres că etichetarea produselor și implicit răspunderea pentru o etichetare necorespunzătoare cade în sarcina producătorului, subscrisa societate considerăm că am fost sancționați în mod netemeinic pentru abaterile privind etichetarea produselor menționate mai sus.
În sprijinul susținerilor de mai sus face trimitere la Hotărârea Civilă nr. 2766 din data de 16.10.2013 în care Judecătoria P. a admis plângerea formulată de subscrisa societate împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/04.04.2013 încheiat de C. R. pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord- Est Iași prin care a fost sancționați pentru neetichetarea corespunzătoare a pateului cu ficat de rață produs de S. C. HAME ROMÂNIA S.R.L., prin care instanța a admis plângerea contravențională formulată de societatea sa, anulând procesul verbal de constatare și sancționare a contravenție menționat mai sus, exonerând-o prin urmare de la plata amenzii în cuantum de 2000 lei.
In motivarea hotărârii, instanța a arătat următoarele: „dacă există o faptă de inducere în eroare a consumatorului în privința produsului pateu cu ficat de rață, fie prin prisma ingredientelor produsului, fie prin prisma denumirii produsului, fie prin prisma ambelor aspecte, acesta inducere în eroare nu poate fi pusă decât pe seama etichetei, iar conformitatea etichetei intră în obligația legală a producătorului și nu a comerciantului."
Este evident că în prezenta speță subscrisa nu poate avea calitatea de contravenient k și pe cale de consecință, singura soluție posibilă este de anulare a procesului-verbal de contravenție.
Cu privire la mențiunea intimatei că nu exista concordanță între reducerea de preț de 50% de pe eticheta de raft și - 40% pe autocolantul de pe pachet (Raid), vă rugăm să observați că agentul constatator a realizat o descriere extrem de succintă și lacunară a faptei. Nici subscrisa și nici instanța de judecată nu avem la îndemână detaliile concrete ale faptei astfel încât să poate fi trasă concluzia că reducerea nu a fost aplicată corect.
Vă rugăm să observați că intimata nu indică expres care este produsul controlat, ci specifică în paranteză "Raid". Societatea sa comercializează diferite produse marca Raid, cum ar fi spre exemplu: Raid antimolii gel cu lavandă, Raid Max spray anti gândaci, Raid pastile împotriva țânțarilor etc. sortimenția fiind destul de diversificată.
În lipsa indicării exprese a tipului de produs controlat și a prețului la care era, comercializat sau a prețului glbal al pachetului, nu se poate aprecia dacă fapta reprezintă într-adevăr o contravenție, dacă s-a efectuat corect calculul matematic. Cum poate cunoaște instanța care a fost raționamentul intimatei dacă nu are la îndemână detalii suficiente pentru a proceda la verificarea acestor aspecte.
Potrivit art. art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 3/2001, procesul-verbal de contravenție este înscrisul care trebuie să conțină în mod imperativ descrierea faptei sancționate, iar cu privire la descrierea insuficientă, fără detalii și la modul general a faptei sancționate, practica instanțelor de judecată este unitară, acestea pronunțându-se de fiecare dată în sensul de a dispune anularea procesului-verbal de contravenție pentru nedescrierea faptei constatate și sancționate, soluție care se impune și în cazul de față.
Aceeași soluție se impune și cu privire la celelalte fapte reținute de către intimată, deoarece aceasta omite detalii extrem de importante în stabilirea existenței și gravității faptei, cum ar fi denumirea produsului controlat, a tipului/modelului și cantității acestuia, astfel încât calculele matematice nu pot fi verificate nici de societatea noastră, nici de către instanța de judecată:
Pepsi "2x2,251" la preț de 4 litri, 500 ml gratis la preț de 9,19 lei, după verificare a rezultat 8,16 lei. Consumatorii sunt induși în eroare cu 1,13 lei - NU SE SPECIFICĂ MODALITATEA DE CALCUL A PREȚULUI. Agentul constatator nu a indicat felul în 1 care a ajuns la concluzia că ar fi induși în eroare consumatorii, nu a indicat care este prețul produsului individual Pepsi astfel încât să rezulte acea diferență de 1,13 lei. În plus, Pepsi poate fi de mai multe feluri: Max, Light, Twist etc.
Cu privire la Șampon Head & Shoulders cu inscripția 2 in 1, 25% din al doilea produs de reducere. După verificare a rezultat că nu este adevărat prețul fiind mai mare cu 1,13 lei - DE ASEMENEA NU SE SPECIFICĂ MODALITATEA DE CALCUL A PREȚULUI. Agentul constatator nu a indicat felul în care a ajuns la concluzia că ar fi induși în eroare consumatorii, nu a indicat felul în care am comercializat produsul, dacă a fost sau nu pachet de servicii, care este prețul produsului individual și nici sortimentul de șampon care la rândul său poate fi: Citrus Fresh, Menthol, Clasic Clean, Extra Volume, Sensitive etc, cu gramaje diferite, de la 250 ml la 700 ml etc.
Cu privire la Pachet Colgate apă de gură 250 ml gratis fără a exista la comercializare apă de gură Colgate pentru verificare și comparare - Agentul constatator omite din nou detalii cu privire la identificarea produsului. Mai mult decât atât, nu specifică dacă era un pachet de servicii în înțelesul OG 99/2000 sau era un produs individual cu gramaj mai mare decât de obicei. Menționăm că în situația unui produs individual, nu societatea noastră stabilește modalitatea de prezentare a of erei, ci producătorul.
Cu privire la Ciorapi expuși la comercializare în pachet, 2 buc cu inscripția 1+1 fără a se menționa ce reprezintă. Consumatorul mediu așteaptă ca un produs să fie gratis. Am verificat și nu este gratis un produs.
Intimata nu specifică nici măcar denumirea produsului, nici modelul, tipul, prețul, care sunt produsele care compun pachetul 1+1, prețul pachetului, prețurile produselor individuale, modalitatea de calcul etc.
Cu privire la Pachet Maggi Secretul Gustului Legume 2 buc cu reducere -40% la al 2- lea produs. După verificare consumatorul este indus în eroare cu 0,35 lei - de asemenea nu se specifică modalitatea de calcul a prețului. Agentul constatator nu a indicat felul în care a ajuns la concluzia că ar fi induși în eroare consumatorii.
Petenta a menționat că promoția este una recomandată de către producător, pachetul de produse fiind ambalat și livrat în această formă de către Nestle. Astfel, pe banda care unește cele două plicuri de Maggi, se specifică pe partea din fată "-40% reducere* la al doilea produs", iar pe verso, în dreptul asteriscului apare „Promoție recomandată de Nestle România".
Așadar, promoția nu are caracter obligatoriu față de comercianții din lanțul de distribuție.
Petenta a subliniat că impunerea de către furnizor a unei reduceri/gratuități și implicit a unui preț de vânzare este o practică anticoncurențială aspru sancționată de legea specială. În acest sens a arătat că potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 21/1996 „sunt interzise înțelegeri între întreprinderi, decizii ale asociațiilor de întreprinderi și practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurentei pe piața românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care: a) stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare ori de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare" iar potrivit art. 53 din același act normativ, „(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancționării următoarele fapte, săvârșite cu intenție sau din neglijență de întreprinderi sau asociații de întreprinderi: a) încălcarea prevederilor art. 5 și 6 din prezenta lege, precum și a prevederilor art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene." Astfel, gratuitatea menționată pe ambalajul produsului nu poate fi considerată ca având alt caracter decât de recomandare.
În atare situația, nefiind obligată să respecte promoția, conduită pe care dacă ar fi adoptat-o la rândul ei ar fi putut fi sancționată, poate comercializa produsele la prețul pe care îl doresc, stabilit intern.
Chiar și așa, consumatorii beneficiază de o reducere semnificativă de preț, astfel că o diferență de 35 bani nu reprezintă nicidecum o sumă care să poată influența decizia de tranzacționare a consumatorilor.
De asemenea rețineți că actul normativ care prevede și sancționează contravenția are în vedere consumatorul mediu, adică acel consumator considerat ca fiind rezonabil informat, atent și precaut, ținând seama de factorii sociali, culturali si lingvistici, adică o persoană suficient de atentă și interesată să citească ambalajul pentru a lua la cunoștință despre împrejurările în care se desfășoară eventualele promoții, dar care totuși nu efectuează calcule matematice exacte, prin raportare la cantități și prețuri de referință, în momentul în care își efectuează cumpărăturile.
Nu în ultimul rând, a arătat că insuficienta descriere a faptei reținute lipsește instanța de posibilitatea efectivă de a controla legalitatea și temeinicia sancționării presupusului contravenient ori, față de atare concluzie, dreptul la un proces echitabil nu poate fi privit ca o noțiune abstractă și pur formală, ci prin prisma aspectului că acesta materializează, printre altele, și prin posibilitatea efectivă a instanței de a aprecia asupra legalității unei măsuri, prin analiza aspectelor relevante, pentru fiecare materie în parte, inclusiv descrierea faptei presupus contravenționale.
Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea prezentei plângere și să se dispună, în principal, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 14.05.2015, încheiat de C. R. pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Centru (B.) -Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor M. și a sancțiunii aplicate, iar în subsidiar, în situația în care totuși se va aprecia că societatea sa se face vinovată de unele abateri reținute în sarcina sa, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului. În acest sens, solicită a se avea în vedere și dispozițiile art. 6 alin. 1 si art. " alin. 2 si 3 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, conform cărora avertismentul și amenda contravențională se pot aplica oricărui contravenient persoana fizica sau juridică. Avertismentul se aplica în cazul în care fapta este de gravitate redusă. Avertismentul se aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune."
Avertismentul reprezintă o sancțiune pur morală ce se aplică așa cum a mai arătat anterior, în cazul contravențiilor ce prezintă un grad de pericol social redus, astfel că instanța poate dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului pentru plângerea contravențională prin care se invocă netemeinicia aplicării sancțiunii amenzii contravenționale, fapt care s-a și petrecut.
Criteriile în baza cărora avertismentul se poate aplica, diferă de la caz la caz, astfel că este la aprecierea instanței daca în cauza dedusă judecății va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, ținând cont de împrejurările în care s-a constatat sau săvârșit contravenția, de persoana sancționată, de scopul urmărit, de urmarea produsă etc. Astfel, consideră că sancțiunea avertismentului este suficientă în raport cu pericolul social reprezentat de fapta reținută împotriva subscrisei și își îndeplinește scopul punitiv.
În drept, și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Legii nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață pe cele ale Codului de procedură civilă.
În temeiul art. 411 alin. 2 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Intimatul C. R. pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Centru (B.) - Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, menținerea procesului verbal contestat cu amenda și măsura aplicată ca temeinic și legal, respingerea cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că, cele cuprinse în procesul verbal contestat sunt temeinice și legale, acestea reflectând starea de fapt existentă la data controlului, sancțiunea fiind aplicată proporțional cu gradul de pericol social al faptei, contrar celor susținute de procesul verbal contestat a fost încheiat cu respectarea art. 16, 17 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările ulterioare și a fost semnat fără obiecțiuni la data întocmirii acestuia.
In data de 14.05.2015 comisarii CJPC M. s-au deplasat la sediul . SRL - magazin 2088 Tg.M. în urma unui control tematic.
In urma controlului s-au constatat următoarele:
- Erau expuse la comercializare șnițele „ Edenia,, cu inscripția de pe ambalaj 100% file porc pe când în lista ingredinetelor era declarat 65%- șnițele de porc „ Edenia,,.
- Nu există concordanță între reducerea de preț de 30% de pe eticheta de raft și - 40% pe autocolantul de pe pachet (Raid),contrar celor susțniute de petentă.
- Pepsi 2 x 2,25 1 la preț de 4 litri, 500 ml. gratis la preț de 9,19 lei, după verificare a rezultat 8,16 lei; consumatorii sunt induși în eroare cu 1,13 lei,
- Șampon „ Heads & Shoulders,, cu inscripția 2 în 1 25 % din al 2-lea produs reducere; după verificare a rezultat ca nu este adevărat prețul fiind mai mare cu 1,13 lei.
- Pachet Colgate „ apă de gură 250 ml.gratis,, fără a exista la comercializare „ apa de gură Colgate,,.
- Pachet „ Maggi secretul gustului legume 2 buc.,, cu reducere - 40% la al 2-lea produs-după verificare consumatorul este indus în eroare cu 0,35 lei.
- Ciorapi expuși la comercializare în pachet 2 buc. cu inscripția,, 1+1„ fără a se menționa ce reprezintă; consumatorul mediul așteaptă ca un produs să fie gratis, s-a verificat și nu este gratis unul din produs.
Faptele săvârșite încalcă art.6 (1) din Legea 363/2007, sancționat prin art. 15 (1) din același act normativ cu amendă de la 5000 lei la 50.000 lei. Operatorul economic a fost sancționat cu amenda de 5000 lei.
Menționăm că din eroare de redactare s-a trecut în text art.5(l), dar așa cum se poate observa la aplicarea sancțiunilor contravenționale încălcate s-a trecut corect art. 6 (1) din Legea 363/2007, motiv pentru care considerăm că s-a indicat expres la sancțiuni contravenționale articolul corect, respectiv art.6(l), astfel rezultă clar contravenția încălcată, contrar celor susținute.
In drept, și-a întemeiat susținerile pe art. 205-208 Noul Cod pr.civilă, OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările ulterioare, Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană.
Față de argumentele de fapt și de drept invocate a solicitat, respingerea plângerii, menținerea procesului verbal de contravenție . nr._/14.05.2015 cu amenda si măsura aplicată ca temeinic și legai
In baza art.223 alin.3 Noul Cod pr.civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 03.08.2015 petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a arătat că își menține susținerile formulate în plângerea contravențională.
Petenta a subliniat faptul că, în lipsa indicării contravenției efectiv săvârșite de către societatea sa, instanța nu va putea proceda la încadrarea juridică a faptei, alegând pur și simplu pe baza celor descrise în cuprinsul procesului-verbal de contravenție o literă de la a) la g) din cadrul Art. 6 alin. 1 din Legea 363/2007 cu care se aseamănă mai bine fapta considerată și descrisă de către intimată ca fiind contravenție.
Având în vedere această împrejurare, consideră că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută pentru lipsa indicării temeiului legal al faptei sancționate.
Cu privire la afirmația intimatei prin care susține că: "din eroare de redactare s-a trecut în text art. 5 (1), dar așa cum se poate observa la aplicarea sancțiunilor contravenționale încălcate s-a trecut corect art. 6 (1) in Legea 363/2007, motiv pentru care considerăm că s-a indicat expres la sancțiuni contravenționale articolul corect, respectiv art. 6 (1), astfel rezultă clar contravenția încălcată, contrar celor susținute" Indicarea în mod greșit a articolului de lege în baza căruia a fost sancționată nu poate fi considerată drept o respectare a prevederilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 care stipulează în mod expres faptul că "procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția".
Respectarea cu strictețe a dispozițiilor legale impuse de legiuitor în ceea ce privește mențiunile obligatorii pe care procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției trebuie să le conțină este cu atât mai importantă cu cât acesta este actul administrativ în baza căruia operatorul economic, în speța de față subscrisa societate, este sancționat și pe baza căruia onorata instanță efectuează controlul de legalitate. Indicarea corectă a articolului de lege în baza căruia a fost sancționată prezintă relevanță și sub aspectul individualizării și aplicării sancțiunii, a instanța fiind în imposibilitatea vădită de a realiza controlul cu privire la aceste aspect esențiale.
Independent de această eroare a intimatei, a subliniat încă o dată că fapta nu a fost încadrată conform prevederilor legale impuse de legiuitor, pentru raționamentele prezentate în paragrafele anterioare.
Referitor la semnarea procesului verbal fără obiecțiuni, a arătat că această mențiune a intimatei este un tertip al acesteia prin care urmărește să îi inoculeze onoratei instanțe ideea că subscrisa am recunoscut și ne-am asumat faptele reținute în sarcina noastră. În acest sens a arătat că semnarea procesului verbal de către reprezentantul său din cadrul magazinului supus controlului constituie dovada comunicării aceștia către contravenient.
În cursul cercetării judecătorești a fost administrata proba cu înscrisurile depuse la dosar: procesul verbal contestat în copie și în original (f.8-10,), planșe foto (f.11,12), chitanța (f.13), plic (f.15,25,40), adrese (f.19), decizia asociatului unic al . SRL (f.20-21), extras ONRC (f.22-24).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
La data de 14.05.2015 petenta fost sancționată prin procesul-verbal de contravenție . nr._/14.05.2015 (f.8-9) cu amenda în cuantum de 5000 de lei pentru încălcarea prev. art. 6 alin.(1) din Legea nr. 363/2007. S-a reținut faptul că erau expuse la comercializare șnițele “Edenia” cu inscripția de pe ambalaj 100% file porc pe când în lista ingredientelor era declarat 65% - șnițel de porc Edenia. S-a mai arătat că nu există concordanță între reducerea de preț de 30% de pe eticheta de raft și 40% de pe autocolantul de pe pachet. De asemenea, s-a reținut că s-a trecut Pepsi 2x2,25l la preț de 4 litri, 500 ml gratis la preț de 9,19 lei iar din verificare a reieșit 8,16 lei, consumatorii fiind astfel induși în eroare cu 1,13 lei. Alte nereguli constatate au fost: Șampon Heads & Shoulders cu inscripția “2 în 1 25% din al doilea produs reducere” – după verificare a rezultat că nu este adevărat prețul fiind mai mare cu 1,13 lei; pachet Colgate “apă de gură 250 ml. gratis, fără a exista la comercializare apa de gură Colgate”; Pachet “Maggi secretul gustului legume 2 buc. Cu reducere 40% la al doilea produs – după verificare consumatorul este indus în eroare cu 0,35 lei”; ciorapi expuși la comercializare în pachet de 2 buc cu reducere 1+1 fără a se menționa ce reprezintă; consumatorul mediu așteaptă ca un pachet să fie gratis, s-a verificat și nu este gratis unul din produse.
Petenta a semnat procesul verbal de contravenție, iar la rubrica „alte mențiuni” s-a consemnat textual „Am consemnat”.
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit, cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Cu privire la apărarea petentei în sensul că articolul 6 alin.(1) din Legea nr. 363/2007, care ar fi fost încălcat a fost corectat cu pixul, instanța observă faptul că acesta este inteligibil inclusiv din procesul-verbal depus de petentă, astfel că nu se constată existența vreunei vătămări si nu se poate vorbi despre lipsa încadrării juridice a faptei.
De asemenea, instanța reține că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Potrivit art. 6 alin.1 din Legea nr. 363/2007 „(1) O practică comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
a) existența sau natura produsului;
b) principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compoziția, accesoriile, asistența acordată după vânzare și instrumentarea reclamațiilor, modul și data fabricației sau prestării, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, cantitatea, specificațiile, originea geografică sau comercială, rezultatele care se pot obține din utilizarea sa, rezultatele și caracteristicile esențiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului;
c) perioada pentru care comerciantul se angajează, motivele utilizării practicii comerciale și natura desfășurării vânzării, precum și toate declarațiile sau toate simbolurile care ar induce o legătură între produs sau comerciant și o sponsorizare sau o aprobare, direct ori indirect;
d) prețul sau modul de calcul al prețului ori existența unui avantaj specific al prețului;
e) necesitatea service-ului, a unei piese separate, a înlocuirii sau a reparării;
f) natura, competențele și drepturile comerciantului sau ale reprezentantului său, cum ar fi: identitatea și patrimoniul, calificările sale, statutul, autorizarea, afilierea sau legăturile sale, drepturile de proprietate industrială, de autor sau comercială ori recompense și distincții primite;
g) drepturile consumatorului, inclusiv dreptul de a beneficia de reparare, de înlocuire sau de restituire a contravalorii ca urmare a rezoluțiunii contractului, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora, sau riscurile pe care consumatorul le poate întâmpina.”
Instanța are în vedere faptul ca nu întreaga materie a contravențiilor din dreptul intern reprezintă o "acuzație în materie penala", în sensul autonom al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Astfel, Curtea procedează în mod necesar și invariabil la o analiză a cazului concret dedus judecății, pentru clarificarea aplicabilității ratione materiae a art. 6 si a incidentei garanțiilor instituite de acesta.
Aceasta analiza are loc prin aplicarea principiilor stabilite în cauzele Engel ș.a. împotriva Olandei si Oztürk împotriva Germaniei.
Pentru clarificarea conținutului noțiunii autonome de "acuzație în materie penală", Curtea a stabilit trei criterii si anume: (a) calificarea faptei potrivit dreptului național, (b) natura faptei incriminate, (c) natura si gravitatea sancțiunii.
Instanța constată că Legea 363/2007 este un act normativ cu aplicabilitate generala, adresându-se tuturor cetățenilor, iar nu unui grup de persoane având un statut special, iar rațiunea urmărită de legiuitorul român în incriminarea faptei săvârșite de petent o constituie protejarea drepturilor consumatorilor.
În ceea ce privește caracterul represiv (punitiv) si disuasiv, iar nu reparator al măsurii luate, în cauză, sancțiunea aplicată are acest caracter, întrucât nu este menita sa acopere un prejudiciu material produs statului, ci are rolul de a sancționa o anumită conduită apreciată de legiuitor ca prezentând pericol social pentru circulația pe drumurile publice.
Cu referire la natura si gravitatea sancțiunii, se are în vedere maximul pedepsei prevăzut de lege pentru fapta incriminată, deci sancțiunea la care făptuitorul s-ar fi putut expune, iar nu neapărat cea efectiv aplicată (cauzele Campbell si Fell împotriva Marii Britanii sau Demicoli împotriva Maltei).
În dreptul intern, amenda contravențională este o sancțiune pecuniară principală, un mijloc de constrângere având un caracter preventiv si sancționator.
În aceste condiții, trebuie analizat cuantumul acesteia, Curtea statuând în cauza Oztürk împotriva Germaniei ca o amenda, chiar într-un cuantum moderat, nu este de natura sa înlăture de plano aplicabilitatea laturii penale a art. 6.
În prezenta cauza, petentul a fost sancționat cu amenda contravenționala în cuantum de 5000 lei, ce imprimă severitate sancțiunii aplicate petentului.
Pe cale de consecință, având în vedere criteriile analizate mai sus, instanța apreciază că faptele imputate petentului în prezenta cauza reprezintă o "acuzație în materie penala".Astfel, petentul se bucura de prezumția de nevinovăție, iar sarcina probei incumba autorităților statului.
Însa, întrucât niciuna dintre aceste garanții procesuale nu are un caracter absolut iar prezumția de nevinovăție nu este una absolută, rezultă că nici obligația acuzării de a suporta întreaga sarcina a probei nu este absolută. Tot astfel, potrivit jurisprudenței CEDO, instituirea unor prezumții care operează împotriva persoanei sancționate și care au rolul de a inversa sarcina probei, nu sunt incompatibile cu respectarea prezumției de nevinovăție. O astfel de prezumție se referă la forța probantă atribuita de lege procesului-verbal de contravenție. Această prezumție este însă una relativă, petentul având ocazia să demonstreze contrariul.
Instanța constată faptul că petenta nu a făcut proba contrară celor constatate prin procesul-verbal atacat, întrucât prin modul în care și-a expus produsele, petenta a avut o conduită de natură a induce în eroare consumatorii, chiar dacă petenta a depus planșa fotografică a unui singur produs prin care a arătat că acea promoție era doar recomandată
Din punct de vedere al proporționalității, instanța constată că sancțiunea aplicată este corect individualizată și nu se impune înlocuirea acesteia cu avertisment.
Având în vedere aceste aspecte, instanța urmează să respingă plângerea contravențională și, pe cale de consecință, va menține procesul-verbal de constatare a contravenției atacat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul . cu sediul în Timișoara, Calea S. B., nr. 31, jud. T., în contradictoriu cu intimatul C. R. PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA CENTRU (B.) – C. JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR M. cu sediul în Tîrgu-M., ., jud. M., ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria Tîrgu-M..
Pronunțată în condițiile art. 396 alin.(2) C.proc.civ. azi, 19.11.2015.
PREȘEDINTE | GREFIER |
C. T. | S. R. |
Red. C.T.
Tehn. L.M.
4 ex./25.01.2016
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 5275/2015. Judecătoria... → |
|---|
