Plângere contravenţională. Sentința nr. 139/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 139/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 139/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU-M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 139
Ședința publică din data de 22.01.2015.
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. V.
GREFIER: L. O.
Pe rolul instanței se află judecarea plângerii contravenționale formulate de petentul Ș. F. C. în contradictoriu cu intimatul C. C., împotriva procesului verbal . nr._, încheiat la data de 25.07.2014.
În lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 08.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi - care face parte integrantă din prezenta, când instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 22.01.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.08.2014, sub nr._, petentul Ș. F. C., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A. - C. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/25.07.2014 de către intimată.
Petentul a menționat că la data de 26.09.2013 a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu dl. C. M., având ca obiect autoturismul marca OPEL, tip Corsa B, nr. de identificare W0L000073T6025898, ._, cilindre 1488 cmc, având număr de înmatriculare_, iar numărul cărții de identitate H946095.
A mai precizat petentul că la data de 31.01.2014, orele 21:44, datat la care autovehiculul a fost surprins circulând pe DN 11 km 15+200 m, L. Calnicului, jud. B., nu avea cum sa se afle la volanul autoturismului descris anterior, deoarece acesta nu se mai afla în posesia sa încă din data de 26.09.2013.
Plângerea a fost legal timbrată (f. 2).
Plângerii i-au fost anexate următoarele înscrisuri: contract de vânzare-cumpărare din data de 26.09.2013 (f.6), procesul-verbal contestat (f.3), C.I. cumpărător și proces-verbal pentru scoaterea din evidență a mijloacelor de transport nr._/26.09.2013(f.4-5)
Intimata, legal citată, nu a formulat întâmpinare, dar a depus la data de 06 noiembrie 2014 material probator(f. 11-16).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/25.07.2014, întocmit de agentul constatator din cadrul C. SA – C., în temeiul art. 8 alin. (1) și (2) din OG nr. 15/2002, republicată, petentul Ș. F. C. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, reținându-se la aceeași dată că vehiculul categoria A, cu nr. de înmatriculare_, aparținând acestuia a circulat la data de 31.01.2014, locul DN 11 km 153+200 m – L. Calnicului, jud. B., fără a deține rovinietă valabilă pentru data la care s-a circulat.
În analiza oricărei plângeri împotriva unui proces-verbal de contravenție obligația instanței este de a-l analiza pe acesta din două perspective, astfel în primul rând din punct de vedere al legalității, și ulterior în cazul constatării legalei întocmiri a acestuia, din perspectiva temeiniciei.
În ceea ce privește legalitatea, dispozițiile generale aplicabile sunt cele ale OG 2/2001. Conform acestui act normativ, procesul-verbal de contravenție poate fi lovit atât de nulități absolute, cât și de nulități relative.
Aceste prevederi au în vedere nu doar dispozițiile OG nr. 2/2001, ci și orice alte reglementări aplicabile în funcție de specificul contravențiilor deduse judecății, de actele normative de sancționare.
În privința nulităților absolute, regimul acestora este reglementat de art. 17, astfel lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, iar nulitatea se constată și din oficiu.
În cauza de față, instanța reține că petentul nu a invocat nicio cauză de nulitate absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției. De asemenea, nu există cauze de nulitate absolută asupra cărora să se pronunțe din oficiu.
Referitor la regimul nulităților relative, Decizia nr. 22 din 19.03.2007 a ÎCCJ, prevede în considerente, că nerespectarea oricăror alte dispoziții decât cele ale art. 17, determină nulitatea procesului verbal de contravenție ce poate fi invocată numai în măsura în care s-a pricinuit părții o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului în cauză.
Sub aspectul cauzelor de nulitate relativă, instanța reține că petentul nu a invocat nesocotirea vreunei dispoziții legale sancționate cu nulitatea relativă, ca atare, nu există, în privința procesul-verbal atacat nicio cauză care să determine o vătămare atât de gravă a persoanei sancționate pentru a cărei remediere să se impună anularea.
De altfel, apărările petentului au fost formulate în raport de netemeinicia procesului verbal atacat.
Având în vedere aceste împrejurări, instanța apreciază procesul-verbal de contravenție ca legal întocmit, urmând a analiza temeinicia actului.
Conform art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța sesizată cu o plângere împotriva procesului-verbal de contravenție, printre altele, administrează orice alte probe prevăzute de lege în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție.
Prin plângerea formulată, petentul a contestat temeinicia procesului verbal . nr._/25.07.2014 pentru motivul că acesta nu avea calitatea de proprietar al autoturismului în cauză la data constatării săvârșirii faptei și, prin urmare, nu poate fi tras la răspundere pentru neplata tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale.
Instanța reține că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrară, iar, pentru a dovedi o situație contrară celei reținute în procesul-verbal, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal. Procesul-verbal de constatare a contravenției are, așadar, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
În fapt, din actele depuse la dosar de către petent rezultă că, acesta la data de 26.09.2013 a încheiat un contract de vânzare cumpărare a autoutilitarei marca autoturismul marca OPEL, tip Corsa B, nr. de identificare W0L000073T6025898, ._, cilindre 1488 cmc, având număr de înmatriculare_, iar numărul cărții de identitate H946095, cu numitul C. M..
În data de 26.09.2013, petentul a procedat la efectuarea formalităților de radiere a autovehiculului în discuție din evidențele Direcției Locale de Taxe și Impozite f. 4.
Sub aspectul legislației aplicabile, din art. 1 alin. (8) din Ordonanța de Urgență nr. 15/2002, rezultă că, tariful de utilizare se aplică în mod nediscriminatoriu pentru utilizatorii români și străini ai rețelei de drumuri naționale din România, aflată în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A, iar, conform alin. (1) lit. b) din același articol, în înțelesul ordonanței sunt utilizatori persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Prin urmare, pentru ca o persoană să poate fi trasă la răspundere pentru nerespectarea obligației de a achita tariful de utilizare, trebuie nu numai să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare al autoturismului, ci să fie și proprietarul autoturismului în cauză.
Având în vedere data efectuării vânzării 26.09.2013, precum și data când a fost autovehiculul surprins circulând fără rovinietă valabilă, 31.01.2014, instanța reține că din punct de vedere civil operase transferul de proprietate din sarcina petentului-vânzător, în sarcina noului proprietar.
Potrivit art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006 înregistrarea transmiterii dreptului de proprietate se efectuează în baza cererii noului proprietar și solicitarea trebuie însoțită de o . documentele care se remit cumpărătorului odată cu efectuarea operațiunii de vânzare: ,, art. 8 alin. (1): Transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza următoarelor documente: a) cererea noului proprietar …..’’.
De altfel, solicitarea scrisă a fostului proprietar de înregistrare a unei vânzări nu produce efectul juridic al transferului de proprietate în baza de date a autorităților cu atribuții în domeniu decât la cererea expresă a cumpărătorului noul proprietar, în schimb vânzătorul poate obține radierea numai în baza unei sentințe judecătorești definitive.
Ca atare, atâta timp cât vechiul proprietar nu are la dispoziție pârghiile necesare pentru a obține înregistrarea noului proprietar al autovehiculului, într-o modalitate care să nu presupună o sarcină excesivă, precum este cea de chemare în judecată a cumpărătorului într-un litigiu având ca obiect obligația de a face, sancționarea sa contravențională nu se justifică.
Obligația de înmatriculare revine noului proprietar, de altfel, aceasta este prevăzută și de art. 11 alin. (10) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, iar art. 100 alin. 1 pct. 4 din același act normativ prevede ca fiind contravenție neîndeplinirea acestei obligații, în termenul prevăzut de lege, cel sancționat fiind noul proprietar.
În concluzie, niciuna din normele legale nu prevăd obligația și cu atât mai mult posibilitatea vechiului proprietar al unui autoturism de a efectua transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului vândut de către acesta, și astfel, acesta nu poate fi obligat nici la respectarea altor obligații referitoare la circularea cu autovehiculul vândut, cum ar fi plata tarifului de utilizare pentru rețeaua de drumuri naționale din România în condițiile în care a pierdut între timp calitatea de proprietar.
La data la care a fost constatată fapta petentul pierduse calitatea de proprietar și nici nu avea la dispoziție pârghii legale pentru a aduce la cunoștința autorităților cu atribuții în domeniu opozabilitatea acestei împrejurări, în scopul evitării sancționării sale contravenționale pentru intervalul cât situația vehiculului nu este definitivată.
Soluționarea acestei probleme nu o dă sancționarea contravențională a foștilor proprietari, ci reglementarea unei modalități prin care autorităților cu atribuții în domeniu să li se poată aduce la cunoștință, de îndată, de o manieră care să le fie opozabilă schimbări ale situației juridice a autovehiculului.
Prin urmare, nu vânzătorul este cel care trebuie să depună o . diligențe, motiv pentru care nu el trebuie să fie tras la răspundere pentru neîndeplinirea lor și mai mult decât atât sancționarea sa să depindă în mod exclusiv de conduita unei alte persoane.
La data de 05.01.2015, petentul a depus o cerere de suspendare a cauzei arătând că autovehiculul vândut face obiectul unei acțiuni de radiere. Instanța apreciază că nu se impune suspendarea cauzei întrucât prin prisma înscrisurilor depuse la dosar, petentul a făcut dovada contrară a celor reținute în cuprinsul procesului-verbal astfel că suspendarea judecării plângerii contravenționale ce face obiectul prezentului dosar nu este justificată. Petentul nu a indicat un număr al dosarului ce face obiectul acțiunii formulate în contradictoriu cu noul cumpărător, astfel că instanța nu poate verifica acest aspect învederat că motiv al cererii de suspendare.
Răspunderea contravențională fiind una personală, instanța reține că petentul Ș. F. C. a fost în mod greșit sancționat, pentru neîndeplinirea unei obligații care în baza art. 8 alin. (1) rap. la art. 1 alin. (8) din
OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, revenea unei alte persoane, în speță noului proprietar, C. M..
D. urmare, sub acest aspect, procesul-verbal . nr._/25.07.2014 întocmit de către intimata C.N.A.D.N.R. S.A. - C. este netemeinic, instanța urmând a-l anula ca atare, cu consecința exonerării petentului de la plata amenzii în cuantum de 250 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de către petentul Ș. F. C., cu domiciliul în Târgu-M., ., ., CNP_ în contradictoriu cu intimata C. S.A. C., cu sediul în București, sector 6, .. 401 A.
Anulează ca netemeinic procesul-verbal . nr._ întocmit de către intimată la data de 25.07.2014.
Exonerează petentul de la plata amenzii în cuantum de 250 lei.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Târgu-M..
Pronunțată în ședință publică azi, 22.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. V. L. O.
Red./Tehnored. I.V.
4 ex. /21.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 134/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 136/2015.... → |
|---|
