Contestaţie la executare. Sentința nr. 1236/2015. Judecătoria TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1236/2015 pronunțată de Judecătoria TULCEA la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 1236/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TULCEA
SECTIA CIVILA SI PENALA
Dosar nr._
SENTINTA CIVILA NR.1236
Ședința publică de la 22 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I. H.
GREFIER: N. C.
S-a luat în examinare acțiunea civilă având ca obiect contestație la executare si suspendare executare silită formulata de contestatoarea C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TULCEA, cu sediul in Tulcea, ., jud. Tulcea in contradictoriu cu intimatul A. F., cu domiciliu in Tulcea, .,..
Dezbaterile in fond au avut loc in ședința publica din data de 30 martie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat succesiv pronunțarea la datele de 08 aprilie 2015, 16 aprilie 2015, 20 aprilie 2015 și 22 aprilie 2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fata, se constata următoarele:
Prin cererea adresat acestei instanțe la data de 23.12.2014 și înregistrată sub nr._ contestatoarea C. Județeana de Pensii Tulcea a formulat contestație la executare și suspendarea executării silite pornită prin si înștiințarea și somația emisa de Biroul Executorului Judecătoresc G. D. I., la cererea creditorului A. F., in dosar nr. 143/2014, prin care a fost somată să emită decizia de pensionare cu luarea in considerare și a adeverinței nr.349/29,11.2010 emisa de CRPO SA Tulcea, conform sentinței civile nr.2291/15.06.2011 a Tribunalului Tulcea și să plătească suma de 1200 lei cheltuieli de executare.
In motivarea contestației, s-a arătat, în esență, prin Încheierea din 08.10.2014 pronunțata de Judecătoria Tulcea in dosar nr._ s-a dispus desființarea înscrisurilor reprezentate de adeverința nr. 349/29.11.2010 emisa de CRPO SA Tulcea prin lichidator B. și Asociații SPRL Buzau și carnetul de munca . nr._, doar in parte, respectiv fila nr.9 la pozitia 4.
Față de aceasta situație consideră că nu se poate lua in considerare adeverința nr. 349/15.06.2011 emisa de CRPO SA Tulcea la emiterea deciziei de pensionare, solicitând anularea înștiințării și somației din 15.12.2014 emisa in dosarul nr._ al Biroului Executorului Judecătoresc G. D. I. și suspendarea executării fără plata cauțiunii, conform art.7 din O.G.22/2002.
In drept, s-au invocat dispozițiile art.714 și art.718 Cod pr. civilă.
In probațiune, s-au atașat înscrisuri ( filele 5-22).
Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației și a cererii de suspendare a executării, învederând că susținerile contestatoarei au fost invocate si in fata instanței de fond și in recurs, dar la momentul pronunțării celor doua hotărâri judecătorești nu se începuse urmărirea penala iar înscrisul nu a fost declarat fals. Potrivit deciziei nr.455//AS/13.12.2011 a Curții de apel Constanta, in situația in care acest înscris ar fi declarat fals contestatoarea ar fi avut la dispoziție calea revizuirii hotărârii, potrivit art.322 pct. 4 Cd pr. civilă, lucru pe care nu l-a făcut pana in prezent.
La termenul de judecata din data de 30 martie 2015 contestatoarea a invocat excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 din codul de procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită este o astfel de excepție și va fi analizată cu prioritate de instanță.
Asupra legii aplicabile, instanța reține că la momentul la care a fost pronunțată sentința civilă nr. 2291/15.06.2011 din dosarul nr._, care constituie titlul executoriu, era în vigoare Codul de procedură civilă din 1865.
Potrivit art. 201 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil, prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Conform art. 405 din Codul de procedură civilă din 1865, aplicabil potrivit celor arătate mai sus, dreptul de a cere executarea silită se prescrie în 3 ani, iar prescripția începe să curgă de la data când se naște acest drept.
În speță, hotărârea primei instanțe, care a pronunțat sentința ce constituie titlul executoriu, a fost executorie, chiar dacă exista posibilitatea atacării cu recurs, astfel că dreptul intimatului A. F. de a cere executarea silită s-a născut încă de la data pronunțării acestei sentințe, respectiv 15.06.2011.
Potrivit principiului arătat mai sus și anume acela că prescripția începută sub legea veche rămâne supusă acesteia chiar dacă înainte de împlinirea termenului a intervenit o lege nouă, în cauză termenul de prescripție a început să curgă de la data de 15.06.2011, chiar dacă sentința civilă nr. 2291/15.06.2011 ce constituie titlul executoriu a fost atacată cu recurs iar acesta a fost soluționat în data de 13.12.2011 prin decizia civilă nr. 455/AS a Curții de Apel C. (fila 35).
Nu au relevanță în cauză, asupra termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, dispozițiile art. 705 alin. 2 teza a doua din noul Cod procedură civilă, care prevăd o derogare de la norma generală, în sensul că în cazul hotărârilor judecătorești acest termen începe să curgă de la data rămânerii definitive, deoarece nu aceasta este legea aplicabilă, ci Codul de procedură civilă din 1865, care nu prevede o astfel de derogare, prescripția curgând de la data la care se poate cere executarea silită, adică de la data hotărârii executorii.
Instanța reține că dispozițiile art. 405 din Codul de procedură civilă din 1865, menționate mai sus, ultraactivează în virtutea normelor cu caracter tranzitoriu din Legea nr. 71/2011, fiind de fapt norme de drept material.
În concluzie, în speță termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a început să curgă la data la care s-a născut dreptul de a cere executarea silită, adică data pronunțării hotărârii primei instanțe, aceasta fiind executorie potrivit legii, deci 15.06.2011.
Calculând termenul de 3 ani în care intervine prescripția, rezultă că data la care s-a prescris dreptul de a cere executarea silită a fost 15.06.2014, astfel că instanța va admite excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, cu consecința admiterii contestației la executare și anulării actelor de executare, respectiv somația și înștiințarea emise în dosarul de executare silită nr. 143/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc G. D. I..
Având în vedere că contestația la executare a fost soluționată la primul termen de judecată, instanța va respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite, până la soluționarea contestației la executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită.
Admite contestația la executare formulata de contestatoarea C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TULCEA, cu sediul in Tulcea, ., jud. Tulcea in contradictoriu cu intimatul A. F., cu domiciliu in Tulcea, .,., .
Anulează actele de executare constând în somație și înștiințare, emise în dosarul de executare silită nr. 143/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc G. D. I..
Respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.
Cu apel, care se depune la Judecătoria Tulcea, în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.04.2015.
Președinte, Grefier,
I. H. N. C.
red.tehnored. judec. IH/03.07.2015
ex.4/../1 ex.intimat
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1167/2015. Judecătoria... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 1344/2015.... → |
|---|
