Pensie întreţinere. Sentința nr. 1220/2015. Judecătoria TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1220/2015 pronunțată de Judecătoria TULCEA la data de 21-04-2015 în dosarul nr. 1220/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TULCEA
SECTIA CIVILA SI PENALA
Dosar nr._
SENTINTA CIVILA NR.1220
Ședința publică de la 21 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I. H.
GREFIER: N. C.
S-a luat în examinare acțiunea civilă având ca obiect majorare pensie intretinere formulata de reclamanta P. A. G., cu domiciliul procesual ales in Tulcea, ..1,jud.Tulcea - la cabinet Avocat P. L. in contradictoriu cu pârâtul S. O., cu domiciliul in Tulcea, .. F4, jud.Tulcea.
Dezbaterile in fond au avut loc in ședința publica din data de 30 martie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat succesiv pronunțarea la datele de 08 aprilie 2015, 16 aprilie 2015, 20 aprilie 2015 și 21 aprilie 2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei deduse judecății, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 09.09.2014 sub nr._, reclamanta P. A.-G. a formulat acțiune în contradictoriu cu pârâtul S. O., solicitând instanței să dispună majorarea cuantumului pensiei de întreținere la care acesta fost obligat pentru copilul minor prin hotărâre judecătorească.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că pârâtul este tatăl minorei iar prin hotărâre judecătorească a fost obligat la plata pensiei de intretinere in favoarea minorei in cuantum de 20% din venitul sau lunar net, în baza unui acord de mediere. Se solicita majorarea pensiei de intretinere la 25 % din venitul lunar net, întrucât situația de fapt avuta in vedere anterior s-a schimbat, minora este eleva in ciclul gimnazial ,cheltuielile privind creșterea, educarea și dezvoltarea acesteia au crescut și se solicită determinarea in concret a pensiei de întreținere.
În drept au fost invocate prevederi art. 403 Cod civil, iar în susținerea acțiunii au fost depuse la dosar înscrisuri (filele nr.4 - 11).
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 29 alin. 1 lit. c din O.U.G. nr. 80/2013.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de faptul că și-a îndeplinit în mod constant obligațiile de plată a pensiei,convenind sa contribuie alături de mama și la acoperirea altor cheltuieli care vor apărea in legătura cu creșterea, educația si pregătirea școlara a minorei. A mai arătat pârâtul că uneori a achitat mai mult de 20% din venitul net și a contribuit și in natură, tocmai pentru a veni in întâmpinarea nevoilor fetitei.
În probațiune instanța a încuviințat potrivit art. 258 din Codul de procedură civilă, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și au fost solicitate relații de la Penitenciarul Tulcea, angajatorul pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, pârâtul S. O. este tatăl minorei S. A.- T., născută la data de 25.09.2002, conform certificatului de naștere depus în copie la dosar, iar prin sentința civilă nr. 2916/10.010.2012 a Judecătoriei Tulcea a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea acesteia în cuantum de 20% din venitul net lunar.
Potrivit art. 499 alin. 1 din Codul civil, părinții sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
Totodată, conform art. 529 alin. 1 din Codul civil întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar conform dispozițiilor art. 531 alin. 1 din Codul civil dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
Pentru a se dispune creșterea cuantumului pensiei de întreținere, este necesar fie să existe o schimbare în sensul majorării veniturilor debitorului obligației, fie să fi crescut necesitățile celui îndreptățit la plata pensiei.
În cauza dedusă judecății, instanța constată că în intervalul de timp de 2 ani trecut de la momentul stabilirii pensiei de întreținere, au crescut în mod evident necesitățile minorei, având în vedere vârsta acesteia.
Cât privește mijloacele de plată ale pârâtului, din adresa nr._/PTTL/11.02.2015eliberată de Penitenciarul Tulcea rezultă că pârâtul a realizat în perioada august 2014 – ianuarie 2015 venituri lunare cuprinse între 3.258 lei și 3.825 lei, Totodată, pârâtul a mai obținut lunar sume cuprinse între 672 lei și 744 lei reprezentând norma de hrană.
În aceste condiții, instanța reține că mijloacele materiale de care dispune pârâtul permit majorarea pensiei de întreținere la care acesta a fost obligat în favoarea minorei S. A.-T..
Pentru stabilirea în concret a pensiei de întreținere, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 529 alin. 2 cod civil potrivit cărora când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil.
O problemă important de stabilit în cauză este dacă sporul de hrană primit de pârât trebuie sau nu inclus în cadrul veniturilor la care se calculează pensia de întreținere.
În această privință, instanța reține că potrivit art. 4 alin. 4 din O.G. nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, cadrele militare, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili care au dreptul la hrană potrivit normelor, atunci când nu beneficiază de alimente, primesc, în locul acestora, valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană la care au dreptul.
Pârâtul a invocat în apărare faptul că în doctrina și practica judiciară s-a statuat în mod constant că sporul cuvenit angajaților care lucrează în condiții deosebite de muncă nu se include în câștigul de muncă ce se ia ca bază la calcularea pensiei de întreținere, deoarece, deși are caracter de continuitate, acest spor are o destinație specială, și anume, de a asigura condițiile de apărare a organismului angajatului, care lucrează în mediu vătămător, greu sau periculos.
Aceste argumente au fost reținute inclusiv în considerentele deciziei nr. 6/23.06.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Însă, în speță, sporul de hrană nu are un astfel de caracter special, nefiind un spor pentru condiții speciale sau vătămătoare de muncă, cum ar fi de exemplu un spor pentru munca în mediu contaminat cu substanțe chimice, spor care are drept scop compensarea efectelor nocive printr-o alimentație mai bună sau prin anumite tratamente, sau pur și simplu motivarea suplimentară a angajatului de a accepta acele condiții de muncă.
În cazul în speță, sporul de hrană nu constituie nimic mai mult decât o modalitate de plată a unui părți din drepturile salariale cuvenite anumitor categorii de persoane.
Așa cum s-a arătat, legea prevede că, personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, are dreptul să primească fie hrana necesară, în natură, fie contravaloarea în bani a acesteia. Această dispoziție este menită să răspundă unor nevoi practice, legate de felul în care aceste categorii speciale de persoane sunt chemate să își desfășoare activitatea profesională. Astfel, pot fi situații în care, chiar dacă o astfel de persoană și-ar primi drepturile salariale în bani, să nu poată să își satisfacă necesitatea vitală de a se hrăni, în cazul în care, de exemplu, este vorba despre un militar aflat în misiune într-o zonă nepopulată. Pentru această situație legiuitorul a prevăzut dreptul acestuia de a i se asigura hrana, în natură. Dacă respectiva persoană își desfășoară activitatea în condiții care îi permit să își organizeze singură modul în care se hrănește, contravaloarea hranei poate fi plătită în bani, așa cum se întâmplă în cazul pârâtului din cauză.
Însă faptul că se asigură hrana în natură sau se plătește în bani sub forma normei de hrană nu poate afecta caracterul acesteia de a fi un venit lunar al pârâtului.
Este evident că fiecare persoană folosește o parte din salariu pentru hrană. În cazul categoriilor de persoane altele decât cele din care face parte pârâtul, care primesc un salariu „global”, fără a se face diferența între partea afectată achiziționării hranei și restul salariului, obligația de plată a pensiei de întreținere se stabilește raportat la acest salariu „global”, iar nu la partea care rămâne după deducerea cheltuielilor cu hrana proprie a salariatului. Nu există nici un motiv pentru care în cazul personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională s-ar face această deducere, având în vedere, așa cum s-a arătat, că norma de hrană constituie echivalentul hranei zilnice necesare oricărei persoane, iar nu vreun spor special cuvenit pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase.
Mai mult decât atât, deoarece art. 529 C.civ. se referă la „venitul lunar net” al debitorului pensiei de întreținere, în speță pensia de întreținere s-ar impune să fie calculată la valoarea totală a drepturilor salariale, inclusiv valoarea hranei, chiar și în situația în care pârâtul ar primi hrana în natură, deoarece și aceasta este un venit lunar al pârâtului. Dacă legiuitorul ar fi dorit să se refere doar la veniturile în bani, ar fi specificat expres. Însă unde legea nu distinge, în speță între diferitele categorii de venituri, nici cel ce o interpretează nu trebuie să distingă.
Astfel, instanța va admite cererea și va obliga pârâtul la plata unei pensii de întreținere de 1073,41 lei in favoarea minorei S. A. T., născută la 25.09.2002, de la data introducerii acțiunii, 09.09.2014, până la majorat. Această sumă se obține ca și procent de 25 % din media veniturile lunare totale ale pârâtului, inclusiv norma de hrană.
Având în vedere că acțiunea reclamantei va fi admisă așa cum s-a arătat, instanța, în temeiul art. 453 C.p.c. va admite cererea acesteia de acordare a cheltuielilor de judecată, urmând să oblige pârâtul la plata către aceasta a sumei de 800 lei, reprezentând onorariul de avocat, taxa de timbru nefiind datorată în cazul pensiei de întreținere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulata de reclamanta P. A. G., cu domiciliul procesual ales in Tulcea, ..1,jud.Tulcea - la cabinet Avocat P. L. in contradictoriu cu pârâtul S. O., cu domiciliul in Tulcea, .. F4, jud.Tulcea.
Obligă pârâtul la plata unei pensii de întreținere de 1073,41 lei în favoarea minorei S. A. – T. născută la 25.09.2002, de la data introducerii acțiunii, 09.09.2014, până la majorat.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel, care se depune la Judecătoria Tulcea, în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21.04.2015.
Președinte, Grefier,
I. H. N. C.
red.tehnored. judec. IH/12.10.2015
ex.4/../1 ex.parata
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 1258/2015. Judecătoria TULCEA | Tutelă - autorizări date tutorelui. Sentința nr. 2602/2015.... → |
|---|
