Plângere contravenţională. Sentința nr. 1993/2015. Judecătoria TULCEA

Sentința nr. 1993/2015 pronunțată de Judecătoria TULCEA la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 1993/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA TULCEA

SECTIA CIVILA SI PENALA

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1993

Ședința publică din 22.06.2015

Completul constituit din:

Președinte - A. M. R.

Grefier - J. D. P.

S-a luat în examinare cauza civilă având ca obiect plângere contravențională formulată împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/03.02.2015, de către petentul H. S. cu domiciliul în Tulcea, ..15, ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea.

Dezbaterile pe fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 04.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru azi, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul instanței la data de 18.02.2015 sub nr._, petenta H. S. a solicitat, în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TULCEA, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 03.02.2015, ca netemeinic și nelegal.

În motivare, petenta a arătat – în esență – că maniera în care a fost descrisă fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 31 și urm. din O.G. nr. 2/2001.

În dovedire, a fost anexat procesul-verbal contestat (fila 4).

Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu suma de 20 lei (fila 5).

La data de 02.04.2014, intimata a formulat întâmpinare, solicitând instanței de judecată respingerea plângerii contravenționale, ca nefondată și menținerea procesului-verbal contestat, ca legal și temeinic.

În motivare, intimata a arătat că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea cerințelor de legalitate și temeinicie impuse de legiuitor, anexând – sub aspect probatoriu – înregistrarea video solicitată Primăriei Municipiului Tulcea (fila 17).

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205-208 C.proc.civ.

La data de 20.04.2015, petenta a depus răspuns la întâmpinare, solicitând instanței de judecată admiterea plângerii contravenționale, astfel cum a fost formulată.

În ședința publică din data de 04.06.2015, instanța, în baza art. 255 - art. 258 C.proc.civ., a încuviințat în cauză administrarea probei cu înscrisuri și a mijlocului material de probă constând în înregistrarea video depusă la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001, care constituie dreptul comun în materie contravențională, “Instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării”.

Astfel, în raport de dispozițiile art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora “Împotriva procesului verbal de constatare a contraventiei se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”, instanța constată că plângerea contravențională aflată pe rol a fost introdusă cu respectarea termenului de 15 zile impus de textul legal anterior enunțat.

În fapt, prin procesul-verbal . nr._ din data de 03.02.2015, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 390 lei și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 135 lit. h) din H.G. nr. 1391/2006, sancționată de art. 100 alin. (3) lit. b) din OUG nr. 195/2002.

Prin actul sancționator s-a reținut că în data de 03.02.2015, în jurul orei 10:50, pe . Tulcea, petenta a condus autoturismul marca Mercedes Benz E 220, negru, cu numărul de înmatriculare_, dinspre . Delta, iar la trecerea pentru pietoni semnalizată de la intersecția celor două străzi, nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare pe culoarea verde a semaforului pietonal, pe sensul său de mers.

Contravenienta a refuzat să semneze procesul-verbal, fiind consemnate obiecțiunile acesteia (pietonii traversau pe culoarea roșu).

În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța are obligația de a analiza legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.

Analizând procesul-verbal contestat din punct de vedere al legalității, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele, calitatea si semnătura agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, fapta săvârșită si data comiterii acesteia.

În ceea ce privește temeinicia actului contestat, instanța are în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 183/2003, potrivit căreia procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate, temeinicie si veridicitate, fiind un act administrativ întocmit de către un agent al statului pe baza propriilor constatări. Prin urmare, până la proba contrară, actul de sancționare face dovada situației de fapt reținute, sarcina probei contrare revenind petentului.

Instanța reține și incidența dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă, respectiv să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor. În acest context, sarcina instanței de judecată rămâne aceea de a asigura proporționalitatea între scopul urmărit de autoritățile statului (sancționarea faptelor antisociale) și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional. Instanța are în vedere și cauza I. P. c. României (28 iunie 2011) prin care Curtea a statuat că admisibilitatea probelor constituie în primul rând o chestiune reglementată de dreptul intern și, ca regulă generală, cade în competența instanțelor naționale să se pronunțe asupra probelor pe care le administrează.

Prin prisma celor anterior expuse, dacă instanța națională îi oferă petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, responsabilitatea modalității efective în care acesta înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale cade exclusiv în sarcina sa. Astfel, instanța națională poate pronunța o hotărâre numai pe baza probelor depuse de agentul constatator, în condițiile în care petentului i s-a dat pe tot parcursul procesului posibilitatea de a-și dovedi afirmațiile.

Sub acest aspect, instanța constată că petenta nu a făcut, prin probe, dovada unei situații de fapt contrare celei reținute de agentul constatator.

Însă, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora ”Sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, instanța apreciază că sancțiunile aplicate nu respectă cerințele de proporționalitate impuse în materia oricăror măsuri restrictive de drepturi și nu sunt pe deplin proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

În acest sens, instanța are în vedere înregistrarea video depusă la dosar, din care reiese că angajarea pietonilor în traversarea străzii s-a produs în momentul în care autoturismul petentei se afla deja pe trecerea pentru pietoni, împrejurare care reduce în mod substanțial posibilitățile reale ale conducătorului auto de a opri autovehiculul pentru a le acorda prioritate de trecere.

Prin urmare, raportând scopul reglementării O.U.G. nr. 195/2002 (asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, respectiv a proprietății publice și private) la circumstanțele săvârșirii faptei (posibilitățile reduse de oprire efectivă a autovehiculului, distanța relativ mare între pietoni și autoturism la momentul încălcării marcajului pietonal, nefiind generată în concret o stare de pericol pentru pietonii angajați în traversare), instanța apreciază că aplicarea unui avertisment este suficientă sub aspectul responsabilizării petentei pe viitor în ceea ce privește respectarea strictă a regulilor de circulație și a prevederilor legale incidente.

Pentru considerentele anterior expuse, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, va admite în parte plângerea contravențională aflată pe rol, va menține procesul-verbal . nr._ din data de 03.02.2015, ca legal și temeinic, urmând să dispună – sub aspectul individualizării sancțiunilor aplicate – înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 390 lei și a măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile cu sancțiunea avertismentului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea contravențională formulată de către petentul H. S. cu domiciliul în Tulcea, ..15, ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea.

Dispune înlocuirea sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal . nr._ din data de 03.02.2015 cu sancțiunea avertismentului.

Menține procesul-verbal . nr._ din data de 03.02.2015, emis de INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TULCEA, ca legal și temeinic.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se depune la Judecătoria Tulcea.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.06.2015.

Președinte, Grefier,

A. M. R. J. D. P.

Red. Jud. AMR/2ex/26.06.2015

Tehnored.gref..JDP/5ex/26.06.2015

./.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1993/2015. Judecătoria TULCEA