Contestaţie la executare. Sentința nr. 617/2015. Judecătoria VIDELE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 617/2015 pronunțată de Judecătoria VIDELE la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 617/2015
Dosar nr._ ROMÂNIA
Judecătoria V. - Județul T.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 617
Ședința publică din data de 29 aprilie 2015
Instanța constituită din :
Președinte: S. O.
Grefier: C. M. C.
…///…
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii, având ca obiect contestație la executarea propriu zisă, formulată de contestatoarea N. M., cu domiciliul în V., ., județul T., în contradictoriu cu intimații T. T.- Departamentul economico financiar si administrativ, cu sediul în A., ., județul T., C. de A. București, cu sediul în București, .. 5, sector 4, M. Justiției, cu sediul în București, ., sector 5 și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este îndeplinită. Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru conform art. 29 lit. 1 din OUG nr. 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se arată că prezenta cauză se află la primul termen de judecată. Se mai arată că la data de 28.04.2015, Ministerul Finanțelor Publice, a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
Totodată, se arată că la data de 29.04.2015, contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinarea Ministerului Finanțelor Publice.
În temeiul dispozițiilor art. 131 alin. 1 și art. 107 Cod de Procedură Civilă, instanța constată că este legal sesizată, din punctul de vedere al competenței generale, materiale și teritoriale să judece cauza dedusă judecății.
Instanța pune în discuție excepția invocată de intimatul Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare, iar față de lipsa părților și cererile de judecare în lipsă, conform art. 394 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA :
Asupra acțiunii civile de față:
La data de 07.04.2015, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei V., sub nr._, contestatoarea N. M. a formulat contestație la executarea propriu zisă, în contradictoriu cu intimații T. T. – Departamentul economico- financiar si administrativ, C. de A. București, M. Justiției și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, acesta din urmă numai pentru opozabilitatea hotărârii ce se va pronunța, nu și în ceea ce privește fondul cauzei, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să fie obligați la plata drepturilor bănești restante, în conformitate cu raportul de expertiză contabilă extrajudiciară, întocmit de expert C. L. G., efectuat în cadrul executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr.97/2012 din cadrul Biroului Executorilor Judecătorești Asociați „Împungerouă N. și Împungerouă Doinița - M.”, cu sediul în orașul V., ., ., rezultate din următorul titlu executoriu:
- sentința civilă nr.1754 din data de 26 martie 2008 pronunțată de T. T., reprezentând drepturi salariale - spor de confidențialitate de 15% lunar, începând cu anul 2004 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, precum și în continuare, corespunzător timpului efectiv lucrat de reclamantă, actualizate cu rata indicelui de inflație la data plății efective, calculat până la data de 12.11.2009 dată la care sentința a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr.3985/R/2009 a Curții de A. București (dosar executare nr.97/2012), în cuantum de 276 lei, actualizată la data plății efective.
Totodată, ca și consecință a celor solicitate anterior, a mai solicitat ca Serviciul contabilitate din cadrul Tribunalului T. să fie obligat la recalcularea și plata diferenței transelor trimestriale din cursul anului 2012, conform O.U.G. nr.71/2009, respectiv procentul de 5 % în anul 2012 din valoarea creanței, raportat la sumele rezultate din aceleași rapoarte de expertiză contabilă.
În susținerea cererii formulate, contestatoarea a motivat faptul că se contestă cuantumul efectiv al sumei la care intimații-debitori au fost obligați prin hotărâre judecătorească irevocabilă, respectiv calculul eronat al sumelor stabilite de serviciul contabilitate pentru punerea în executare a titlului executoriu, cât și modalitatea de punere în executare a acestuia, întrucât anterior anului 2012, sumele achitate au corespuns raportului de expertiză contabilă întocmit de expert C. L., iar ulterior, pe parcursul executării, în mod nelegal a fost diminuată creanța prin schimbarea bazei de calcul, prin raportare la plățile făcute anterior.
A mai arătat că nu solicită acordarea niciunui leu pe viitor, în plus față de drepturile recunoscute și acordate prin sentințele civile sus-menționate, ci doar plata drepturilor bănești cuvenite până la data rămânerii irevocabile a acestei sentințe – titlu executoriu, drepturi ce au fost calculate și determinate prin raportul de expertiză contabilă extrajudiciară efectuat de expert C. L., în funcție de care solicită plata acestor drepturi salariale.
Precizează că, la data de 01.04.2015 intimații-debitori au procedat la executarea titlurilor executorii prin alimentarea cardului de salariu cu suma de 272 lei reprezentând primele două transe aferente anului 2016, plată eșalonată efectuată conform OG nr.71/2009, cu modificările si completările ulterioare, cuantum pe care îl contestă, apreciind calculul ca fiind eronat.
Prin sentința civilă nr. 1754 din data de 26 martie 2008 pronunțată de T. T., intimații au fost obligați la plata către contestatoare a drepturilor salariale reprezentând spor de 15% lunar, sentință rămasă irevocabilă.
Cu ocazia achitării parțiale a fiecărei transe din drepturile bănești restante, rezultate din sentința anterior menționată, de la data pronunțării acesteia și până în luna ianuarie 2012, Serviciul contabilitate din cadrul Tribunalului T. a solicitat efectuarea unor expertize contabile extrajudiciare pentru determinarea sumelor ce urmau a fi achitate, pe care le-a actualizat la data fiecărei plăți efective, în cadrul executării benevole invocând că nu are timp să facă un calcul propriu, motiv pentru care, de-a lungul timpului, de la momentul pronunțării sentinței și până în cursul anului 2012, mai precis cred că în luna martie când a început plata primei transe din procentul de 5% din creanțe, conform OUG nr.71/2009, contestatoarea a efectuat aceste expertize suportând costurile aferente.
Executarea de bună voie a titlului executoriu s-a început și efectuat parțial, anterior anului 2012, de Serviciul contabilitate în conformitate cu raportul de expertiză contabilă întocmit și însușit de intimații debitori, având ca bază suma totală de 276 lei.
Cu ocazia plății acestor drepturi salariale, intimatul T. T. prin Departamentul economico-financiar si administrativ i-a diminuat drepturile bănești cuvenite, astfel încât în ultimul tabel nu mai apare înscrisă, ca efect al interpretării eronate a dispozițiilor titlului executoriu, fapt ce nu este admisibil ca pe parcursul executării, debitorul, de la sine putere, să diminueze creanța. Schimbarea bazei de calcul, în mod unilateral de către debitor și fără o justificare, raportat la plățile anterioare, reprezintă o măsură nelegală.
A concluzionat contestatoarea că nu contestă decât calculul eronat după care s-au făcut plățile parțiale în cursul anului 2012,și ulterior, raportat la interpretarea greșită a sintagmei „la zi” ca fiind data pronunțării sentinței și că solicită plata drepturilor salariale conform raportului de expertiză anexat, potrivit calculului solicitat inițial și însușit de intimații-debitori cu ocazia plăților anterioare lunii ianuarie 2012, calcul ce a avut în vedere data rămânerii irevocabile a sentinței civile pronunțate.
A mai precizat contestatoarea că nu a formulat această cerere anterior întrucât a procedat la executarea silită a titlului executoriu, fiind format dosarul de executare nr.97/2012 la executorii judecătorești asociați Împungerouă N. și Împungerouă Doinița - M. din cadrul Biroului Executorilor Judecătorești Asociați „Împungerouă N. și Împungerouă Doinița - M.”, cu sediul în orașul V., ., ., ., județul T..
Împotriva executării silite, M. Justiției a formulat contestație la executare, iar prin sentința civilă nr. 8640 din 4 septembrie 2013 Judecătoria sector 4 București a admis contestația la executare si a dispus anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr.97/2012, dat fiind decizia nr.188/2010 a Curții Constituționale si decizia pronunțată de CEDO în data de 04.09.2012 în cauza D. si alții împotriva României, nicidecum cu privire la faptul că creditoarea nu avea dreptul la plata sumelor din titlul executoriu sau cu privire la raportul de expertiză contabilă extrajudiciară aflat la dosarul de executare, care nu sunt contestate de ordonatorul principal de credite, respectiv M. Justiției.
Contestatoarea mai învederează faptul că a încercat soluționarea litigiului de față, pe cale amiabilă, formulând cerere către T. T. în sensul celor anterior menționate, la care a primit ca răspuns un referat întocmit de serviciul contabilitate, ce conține un răspuns mai mult decât ilar și neîntemeiat, concluzionând că pentru perioada ulterioară datei pronunțării sentinței civile nr.1787/2004, respectiv 14.11.2007, nu există hotărâre pentru acordarea acestui spor.
Precizează, de asemenea că, este mai mult decât imposibil să soliciți pronunțarea unei hotărâri judecătorești pentru acordarea unor drepturi salariale, începând cu data pronunțării unei sentințe civile și până la momentul rămânerii irevocabile a acesteia, dat fiind faptul că nu se solicită și nici nu este calculat în expertiza contabilă extrajudiciară, plata vreunei sume de bani mai departe de data pronunțării deciziilor civile prin care s-au acordat drepturile salariale.
O astfel de acțiune nu poate fi formulată întrucât, s-ar reține existența autorității de lucru judecat deoarece drepturile contestatoarei nu sunt scadente la data pronunțării sentinței inițiale și este îndreptățită la plata acestora.
A precizat contestatoarea că nu solicită plata vreunei sume de bani mai departe de data pronunțării deciziilor civile prin care s-au acordat drepturile salariale.
În dovedirea cererii,contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri, martori și expertiză contabilă și a depus la dosar înscrisuri ( filele 6-42).
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.112 și următoarele vechiul Cod procedură civilă, art.400 alin.1vechiul Cod de procedură civilă, art.1516 și următoarele Noul Cod Civil, cât și toate dispozițiile legale în materie.
La data de 28.04.2015, Ministerul Finanțelor Publice, a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice și pe fond, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulată de contestatoare.
Referitor la excepția invocată, menționează că, S. R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de debitor față de contestatoare în baza vreunei dispoziții legale, deoarece este de obligația ordonatorului principal de credite, în cazul de față Ministrul Justiției să dispună toate măsurile care se impun pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titlul executoriu.
Cu privire la fondul cauzei, precizează că, prin sentința civilă invocată de reclamantă, au fost obligați la plata drepturilor salariale, către reclamantă T. T., C. de A. București și M. Justiției, nu S. R. și nici Ministerul Finanțelor Publice.
S-a formulat de contestatoare răspuns la întâmpinarea Ministerului Finanțelor publice prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, ca nefondată, dat fiind faptul că obiectul cererii deduse judecății îl reprezintă contestație la executarea propriu zisă, în care cadrul procesual trebuie să fie identic cu cel în care a fost pronunțat titlul executoriu.
Instanța se va pronunța asupra excepției invocate prin întâmpinare de către intimatul S. R. prin M. Finanțelor, în sensul că va respinge, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, având în vedere următoarele considerente:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a S. R. prin M. Finanțelor va fi respinsă de instanță, ca nefondată, întrucât Ministerului Finanțelor Publice a avut calitatea de parte în sentințele civile ce constituie titlurile executorii a căror executare propriu zisă se contestă, iar obiectul prezentei contestații nu îl reprezintă obligarea acestuia la îndeplinirea altei datorii față de reclamantă decât cea dispusă prin titlurile executorii, ci calculul eronat al sumelor de plată începând cu anul 2012.
Mai mult potrivit art. 3 alin. 1 pct. 6 din HG 34/2009, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat si proiectul de rectificare a acestui buget, fiind singurul care poate sa vireze in bugetul Ministerului Justiției sumele necesare drepturilor pretinse, iar potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002, aceasta instituție coordonează acțiunile cu privire la sistemul bugetar, prin pregătirea proiectelor legilor anuale, a legilor de rectificare, precum si a legilor privind aprobarea contului general de execuție si răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat doar in baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite.
În raport cu obligațiile prevăzute de art. 16 și 28 lit. e din Legea nr. 500/2002, M. Economiei și Finanțelor, are calitate procesuală pasivă, el având un rol bine determinat în elaborarea și aprobarea bugetului de stat având buget în care sunt prevăzute propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite, propuneri pe care poate să le și respingă, iar în exercitarea atribuțiilor sale legale, poate fi obligat să prevadă în bugetul anual sau în ratificările bugetare care se adoptă prin lege la propunerea și fundamentarea făcută de M. Justiției, sumele ce concretizează drepturile solicitate de reclamanți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține că:
Prin sentința civilă nr. 1754/26.03.2008 pronunțată de T. T., pârâții au fost obligați la plata către contestatoare a drepturilor salariale reprezentând spor de 15% lunar, sentință rămasă irevocabilă.
Serviciul contabilitate din cadrul Tribunalului T. a solicitat contestatoarei, cu ocazia achitării parțiale a fiecărei transe din drepturile bănești restante, rezultată din sentința anterior menționată, de la data pronunțării acesteia și până în luna ianuarie 2012, efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare pentru determinarea sumelor ce urmau a fi achitate, pe care le-a actualizat la data fiecărei plăți efective, în cadrul executării benevole invocând că nu are timp să facă un calcul propriu. De-a lungul timpului, de la momentul pronunțării sentinței și până în cursul anului 2012, mai precis în luna martie când a început plata primei transe din procentul de 5% din creanțe, conform OUG nr.71/2009, a fost efectuată această expertiză al cărei cost a fost suportat de contestatoare si pe baza căreia executarea de bună voie a titlului executoriu s-a început și efectuat parțial, anterior anului 2012, de Serviciul contabilitate în conformitate cu rapoartele de expertiză contabilă întocmite și însușite de debitor, având ca bază suma totală de 276 lei. În luna ianuarie 2012 calculul drepturilor salariale rezultate din titlul executoriu a fost făcut de serviciul contabilitate al Tribunalului T., fiind diminuate sumele de plată, astfel că reclamanta nu mai apare înscrisă în ultimul tabel, ca efect al interpretării eronate a dispozitivului sentinței, și nu ca urmare a achitării acestor sume.
Deși sentința civilă pronunțată de T. T. sub nr.1754/26.03.2008, despre a cărei executare este vorba în speță, a fost definitivă și executorie de drept la data pronunțării, momentul în care se tranșează dreptul stabilit prin aceasta, este data pronunțării deciziei irevocabile a Curții de A. București, luând în calcul dispozițiile legale în materie, cât și următoarea ipoteză:
Dacă, prin decizia irevocabilă, C. de A. București, respingea pe fond acțiunea și anula sentința civilă pronunțată de T. T., iar executarea se făcea în totalitate înainte de data rămânerii irevocabile a sentinței, pe calea întoarcerii la executare, contestatoarea debitoare ar fi fost obligată la restabilirea situației anterioare în sensul restituirii tuturor sumelor încasate, inclusiv pe perioada cuprinsă între data pronunțării primei instanțe – când se presupunea că are dreptul la acele sume, și data pronunțării ultimei instanțe de control judiciar.
per a contrario, în situația contestatoarei, în concret, când C. de A. București a menținut sentința civilă pronunțată de T. T., iar executarea acesteia nu s-a făcut anterior rămânerii irevocabile, efectele acestei hotărâri judecătorești se întind de la data pronunțării primei instanțe până la data pronunțării deciziei irevocabile de către C. de A. București.
În consecință, intimatul debitor T. T. prin Departamentul economico-financiar si administrativ nu poate să excludă de la executarea sentinței civile ce face obiectul acestei cereri, perioadele cuprinse între data pronunțării de către T. T., și data pronunțării deciziei irevocabile de către C. de A. București.
Mai mult, în intervalul de timp cuprins între 2008-2012, Serviciul Contabilitate din cadrul Tribunalului T. a efectuat plățile cuvenite, conform titlului executoriu sus – menționat, în conformitate cu expertiza contabilă efectuată de același expert contabil - C. L. G., terță persoană în acest proces, cu acordul Tribunalului T., care a stat la baza plăților parțiale făcute de T. T., anterior anului 2012, expert ce a întocmit și expertiza contabilă efectuată în anul 2012.
Nu poate fi primită poziția intimatului Ministerul Finanțelor Publice exprimată prin întâmpinarea formulată, în sensul respingerii acțiunii întrucât calculul Tribunalului T. este corect, având în vedere faptul că, dispozițiile legale în materia procesual civilă și a executărilor silite nu conferă niciuneia dintre părțile în litigiu dreptul de calcul propriu în privința sumelor ce se execută - nici creditorului de a-și calcula singur creanța de încasat și nici debitorului de a calcula singur debitul de plată – dat fiind faptul că fiecare parte își urmărește propriul interes. Numai organul de executare – respectiv executorul judecătoresc, are abilitarea legală de a calcula sumele de bani ce nu sunt determinate prin sentințele ce fac obiectul executării, în acord cu dispozițiile art. 371 indice 2 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă. T. T., prin Serviciul Contabilitate, nu poate avea și calitatea de codebitor al creanței și calitatea de organ de executare.
În consecință, atât timp cât T. T. are calitatea de codebitor în cadrul procesului de executare, fie benevolă, fie silită, acesta nu poate face pe parcursul executării benevole, după plăti parțiale efectuate conform expertizei contabile în perioada 2008-2012, un calcul propriu pentru determinarea sumelor de plată în luna ianuarie 2012. Efectuarea unui astfel de calcul, fără o justificare obiectivă și legală, este în defavoarea creditorului, ceea ce impune luarea în considerare a expertizei contabile efectuată în cadrul executării silite și în anul 2012, așa cum a făcut și în anii anteriori, expertiză întocmită cu acordul ambelor părți – creditor și debitor.
În caz contrar, diminuarea sumelor de plată de către debitor, pe parcursul executării benevole, începând cu luna ianuarie 2012 reprezintă o măsură abuzivă, pornind de la o interpretare eronată a dispozițiilor procesual civile.
Se va avea în vedere si faptul că, prin sentința civilă nr.905/2009 pronunțată de T. T., irevocabilă, invocată de intimatul M. Justitiei, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de reclamantă cu privire la acordarea sporului de 50% din indemnizația lunară, cu începere de la data rămânerii irevocabile a sentinței civile nr.1787/2007 a Tribunalului T., la zi și în continuare, pe motivul că sintagma „la zi” din cuprinsul sentinței civile nr.1787/2007 înseamnă și pe viitor, așa cum rezultă din decizia civilă nr.1582/2004 a Curții de A. București.
Față de cele arătate și în raport de actele depuse la dosarul cauzei, se constată că creditoarea contestatoare prin cererea dedusă judecății, nu solicită acordarea niciunui drept salarial pe viitor, în plus față de drepturile recunoscute și acordate prin sentința civilă sus-menționată, ci doar plata drepturilor bănești cuvenite până la data rămânerii irevocabile a acestei sentințe – titlu executoriu, drepturi ce au fost calculate și determinate prin raportul de expertiză contabilă extrajudiciară în funcție de care solicită plata acestor drepturi salariale.
În consecință, instanța urmează să admită contestația și să oblige intimații la plata drepturilor bănești restante, în conformitate cu raportul de expertiză contabilă extrajudiciară, întocmit în procedura de executare, rezultate din următorul titlu executoriu: sentința civilă nr.1754/26.03.2008 pronunțată de T. T., reprezentând drepturi salariale - spor de confidențialitate de 15% lunar, începând cu anul 2004 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, precum și în continuare, corespunzător timpului efectiv lucrat de reclamant, actualizate cu rata indicelui de inflație la data plății efective, calculat până la data de 12.11.2009 dată la care sentința a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr.3985/R/2009 a Curții de A. București (dosar executare nr.97/2012), în cuantum de 276 lei, actualizată la data plății efective.
Totodată, instanța va obliga Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul Tribunalului T. la recalcularea și plata diferenței tranșelor trimestriale începând cu anul 2012, conform O.U.G. nr.71/2009, raportat la sumele rezultate din aceleași rapoarte de expertiză contabilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, ca nefondată.
Admite cererea având ca obiect contestație la executarea propriu zisă, formulată de contestatoarea N. M., cu domiciliul în V., ., județul T., în contradictoriu cu intimații T. T.- Departamentul economico financiar si administrativ, cu sediul în A., ., județul T., C. de A. București, cu sediul în București, .. 5, sector 4, M. Justiției, cu sediul în București, ., sector 5 și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, astfel cum a fost precizată.
Obligă pârâții la plata drepturilor bănești restante, rezultate din următorul titlu executoriu:
- sentința civilă nr.1754/26.03.2008 pronunțată de T. T., irevocabilă prin decizia civilă nr.3985/R/2009 a Curții de A. București, în conformitate cu raportul de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit în procedura de executare silită.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 aprilie 2015.
Președinte, Grefier,
S. O. C. M. C.
Red.S.O. – 15.07.2015, Tehnoredact.C.C.M. – 7ex.30.07.2015
| ← Succesiune. Sentința nr. 588/2015. Judecătoria VIDELE | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
