Acţiune în constatare. Sentința nr. 2025/2015. Judecătoria ZALĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2025/2015 pronunțată de Judecătoria ZALĂU la data de 28-09-2015 în dosarul nr. 2025/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA Z.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2025/2015
Ședința publică de la 28 Septembrie 2015
Completul compus din:
Președinte: M. A. M.
Grefier :B. I. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul M. Z., PRIN PRIMAR cu sediul în Z., P.ȚA I. M., nr. 3, împotriva pârâtului .., Z., -Cu sediul procesual ales în Z., ., CLĂDIREA MANAGER, ..A. C., TĂRĂU ȘI PARTENERII, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantului-c.j.R. H., cu delegație depusă la dosarul cauzei și reprezentantul pârâtului-avocat C. T., cu împuternicire depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că s-a depus la dosarul cauzei din partea pârâtului adresă și extras de pe portalul Tribunalului S., din care rezultă soluția pronunțată în dosarul nr._, în sensul declinării de competență a soluționării dosarului în favoarea Tribunalului S. (filele 125-126).
Instanța concomitent cu competența va pune în discuția reprezentanților părților și excepția invocată prin întâmpinare de către pârât, respectiv necompetența materială a Judecătoriei Z. de a soluționa cererea de chemare în judecată.
Reprezentantul pârâtului-avocat C. T. solicită admiterea excepției invocate prin întâmpinare, întrucât contractul în discuție este unul administrativ, iar competența în prezenta cauză aparține Tribunalului S., arătând că până în prezent, din cele 11 cauze aflate pe rolul judecătoriei Z., toate au fost declinate în favoarea tribunalului.
Reprezentanta reclamantului-c.j.R. H.,solicită respingerea excepției invocate prin întâmpinare, apreciind că veniturile obținute sunt în regim de drept privat și chioșcul nu pune în valoare domeniul public.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Z. .
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 07.05.2015, reclamanta M. Z. în contradictoriu pârâta . a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate încetat contract de închiriere nr. 9347/14.02.2011 începând cu data de 31.03.2015 și să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 210 lei/lună ce reprezintă prejudiciul cauzat pentru ocuparea tară acte de închiriere a terenului, proprietatea reclamantului, ce vor fi calculate începând cu data de 01.04.2015 până la data eliberării terenului prin raportarea la valoarea chiriei din contract modificată prin actul adițional nr. 1, pentru terenul pe care pârâta are amplasat chioșcul, precum si obligarea pârâtei la eliberarea terenului prin ridicarea chioșcului în termenul ce va fi stabilit de către instanța de judecată, iar în caz de neexecutare a acestei obligații în termenul stabilit de instanță, desființarea construcției se va realiza de către reclamant M. Z. - pe cheltuiala pârâtului.
În motivare, s-a arătat că între M. Z., în calitate de proprietar și . în calitate de chiriaș, s-a încheiat contractul de închiriere nr. 9347/14.01.2011, având ca obiect darea în folosința pârâtei a unei suprafețe de teren de 6 mp, situat în Z., ..42-Zona B, pe care chiriașul are amplasat un chioșc, iar prețul închirierii a fost de 30 lei/mp/lună, modificat prin actul adițional nr. 1, ajungându-se la valoarea de 35 lei/mp/lună și o valoare totală de 210 lei/lună.
Conform clauzelor contractuale, activitatea pe care chiriașul o poate desfășura în chioșc este vânzare presă, publicații, vânzare carte și complementare presă și chiriașul are obligația să folosească terenul închiriat doar pentru destinația stabilită.
In continuare se arata ca potrivit art. 16 din contract este prevăzută interdicția de comercializare a altor bunuri decât cele care fac obiectul contractului iar în art. 15 lit. a și b este prevăzută clauza contractuală conform căreia contractul de închiriere încetează de drept, fără somație, fără punere în întârziere intervenția instanței, dacă chiriașul schimbă activitatea permisă sau, nu își îndeplinește orice altă obligație asumată prin contract - proprietarul putând solicita ridicarea/demolarea construcției pe cheltuiala chiriașului.
La data de 30.01.2015, în urma controlului s-a constatat faptul că pârâta, pe lângă activitatea permisă în chioșc, comercializa și alte produse care exced dispozițiilor contractuale.
Prin notificarea nr._/09.03.2015 pârâta a fost înștiințată ca, datorita nerespectării clauzelor contractuale, contractul a încetat de plin drept începand cu data de 31.03.2015 si i s-a acordat acesteia un termen de 15 zile pentru a elibera si preda terenul insa acesta nu s-a conformat celor solicitate de către reclamanta, ocupând in continuare fără drept terenul aflat in proprietatea reclamatei.
În drept, au fost invocate dispozițiile drept: dispozițiile art. art. 969-970, art. 998 C.civ.;
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru conform art. 30 din OUG 80/2013.
La cerere s-au anexat un set de înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Z., potrivit art. 107 C., precum și excepția conexității cu dosarele având numerele_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ și_, solicitând conexarea prezentului dosar la dosarul nr._, excepția conexității prezentului dosar cu dosarul nr._ al Tribunalului S..
In continuare a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată datorită neîndeplinirii procedurii prealabile obligatorii, în baza art. 193 C.pr.civ. coroborat cu art. 7 alin. 1 și alin. 6 din Legea nr. 554/2004, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Z., pârâta a arătat că cererea de chemare în judecată vizează constatarea încetării unui contract de închiriere prin care reclamantul a închiriat o suprafață de teren care, așa cum se arată în art. 1 al contractului, face parte din domeniul public al Municipiului Z., iar potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 sunt asimilate actelor administrative, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publica
Prin răspunsul la întâmpinare formulata de reclamanta la data de 16.06.2015 se solicita respingerea excepției necompetentei materiale a Judecatoriei Zalau apreciind ca competenta aparține instantei sesizate, întrucat între părți a fost încheiat un contract comercial, iar sumele datorate de locatari, cu titlu de chirie, se fac venit la bugetul local, reprezentând creanțe bugetare. Așadar fiind vorba de alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, respectiv venituri care provin din raporturi de drept privat, venituri din chirii, dividente, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun, astfel că relațiile juridice s-au născut/stabilit în temeiul dispozițiilor Codului civil, iar nu de drept administrativ.
Verificându-și competența din oficiu potrivit art.131 C.pr.civ., la primul termen de judecată din data de 28.09.2015 instanța a pus în discuția părților competența materială a Judecătoriei Z. în soluționarea prezentului litigiu.
Analizând actele dosarului instanța reține următoarele:
În drept, instanța are în vedere în primul rând dispozițiile art.248 alin.1 C.pr.civ. potrivit cărora: ”Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de inutilă, în totul sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.”
Asupra excepției de necompetență materială, invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța reține următoarele:
Obiectul contractului de închiriere nr. 9347/14.02.2011 îl reprezintă suprafața de teren de 6 mp, situat în Z., ..42, zona B, care face parte din domeniul public potrivit art. 1 din contract, aspect de altfel necontestat de reclamantă.
În competența de primă instanță a judecătoriilor intră cererile menționate într-o enumerare limitativă în cuprinsul alin. (1) pct. 1 lit. a)-l) al art. 94 C.pr.civ., fără a distinge după cum obiectul acestora este sau nu este evaluabil în bani.
Potrivit art.95-97 C.pr.civ., tribunalele judecă în primă instanță toate cererile al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani, cu excepția celor care sunt atribuite în competența de primă instanță a judecătoriei, a cererilor în materie de contencios administrativ și fiscal, atribuite în competența de primă instanță a curții de apel și a cererilor care prin dispoziții ale legii sunt atribuite în competența de primă instanță a curților de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Totodată, se conferă tribunalelor și o competență materială exclusivă (art. 95 pct. 4 C.pr.civ.), în judecata anumitor cereri, ce au fost date în competența lor prin dispozitiile C.pr.civ. ori prin legi speciale.
Potrivit art. 8 alin 2 din Legea 544/2004, instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea și încetarea contractului administrative, totodată in art. 2 lit. c al aceluiași act normativ, teza finală se arată sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ;
Din terminologia folosita în art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 rezulta, așadar, că sunt supuse controlului de legalitate pe calea contenciosului administrativ și contractele având ca obiect contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, iar toate litigiile generate de executarea contractului sunt de competența instanței de contencios, în speță față de dispozițiile art.10 din Legea 544/2004 Tribunalul S..
Contractul incheiat intre parti este un contract administrativ întrucât este încheiat de o autoritate publică și are ca obiect punerea în valoare prin închiriere a unei suprafețe de teren ce fac parte din domeniul public al Municipiului Z., conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
În consecință, pentru considerentele enunțate, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecatoriei Zalau și va declina competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului S. secția C. administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul M. Z., în contradictoriu cu pârâta ., în favoarea Tribunalului S..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 septembrie 2015.
Președinte, Grefier,
M. A. M. B. I. O.
Red.M.A.M./05.10.2015
Dact.B.I.O./06.10.2015/ ex.
.>
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2040/2015. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 2027/2015. Judecătoria ZALĂU → |
|---|
