Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 2718/2015. Judecătoria ZALĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2718/2015 pronunțată de Judecătoria ZALĂU la data de 23-11-2015 în dosarul nr. 2718/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA Z.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2718
Ședința publică de la 23.11.2015
Completul compus din:
Președinte: M. A. M.
Grefier: B. I. O.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea hotărârii în cauza Minori și familie privind pe reclamanta R. L. R. cu domiciliul în Z., .. 9, .. A, . în contradictoriu cu pârâtul H. M.-M., cu domiciliul în Z., .. 95, . obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut un scurt referat al cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Mersul dezbaterilor și concluziile pe fond a părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 09.11.2015 .
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Zalau la data de 18.11.2014 sub nr.6458/2015 reclamanta R. L. R. a chemat în judecată pe pârâtul H. M. M. solicitând lichidarea comunitatii matrimoniale prin impartirea casei de locuit din loc. Badon, . si gradina in suprafata de 420 mp, dobandita in timpul casatoriei, prin contributii egale, in sensul atribuirii pârâtului cu obligarea acestuia la plata sultei corespunzatoare calculata la valoarea de_,50 lei, astfel cum rezulta din certificatul de atestarea fiscala, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, reclamanta a precizat ca a fost casatorita cu pârâtul pâna in anul 2006 cand prin sentinta civila nr. 1057/26.04.2011 pronuntata de Judecatoria Zalau s- a fost desfacut casatoria acestora.
In timpul casatoriei cu paratul au dobandit o casa de locuit in Badon ,pe care in perzent o detine si o administreaza paratul.
In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 257, art. 979 C.civ.
În dovedirea acțiunii, legal timbrate, s-au anexat inscrisuri ( f. 5-11).
La data de 04.05.2015 paratul a formulat intampinare si cerere reconventionala prin care a solicitat, pe calea intâmpinarii, respingerea cererii reclamantei si pe calea reconventionala constatarea ca masa partajabila se compune din imobilul situat in localitatea Badon, . CF 255/N Hereclean compus din teren in suprafata de 2600 mp din care 500 mp curte si casa de locuit in suprafata de 150 mp., stabilirea cotelor de contributie la dobandirea bunurilor partajabile de 50% paratul –reclamant si 50% reclamanta- pârâta, in ceea ce priveste terenul in suprafata de 2600 mp, si de 70% pârâtul-reclamant si 30 % reclamanta –pârâta in ceea ce priveste casa de locuit.
A mai solicitat pârâtul-reclamant reconventional sistarea starii de indiviziune in ceea ce priveste bunurile comune prin partajarea in natura a terenului in suprafata de 2600 mp, prin formarea a doua loturi egale, iar in lotul pârâtului-reclamant sa se includa suprafata de 500 mp categoria curti iar lotul reclamantei-pârâte sa fie compus din suprafata de 1300 mp., iar in ceea ce priveste casa de locuit atribuirea acesteia pârâtului-reclamant cu plata catre reclamanta-pârâta a unei sulte raportat la cota de contributie a acesteia de 30 %, cu cheltuieli de judecata.
In motivare cererii reconventionale pârâtul-reclamnat a precizat ca partile au fost casatorite pâna in anul 2011 cand casatoria acestora a fost desfacuta prin divort .
Se mai arata ca reclamnata, prin cererea formulata, nu a inclus in masa bunurilor comune toata suprafata de teren dobandita de parti prin donatie de la bunicul reclamantului, care in realitate este de 2600 mp .
In ceea ce priveste cotele de contributie avute de parti la dobandirea bunurilor comune se arata ca terenul este dobandit de parti prin donatia facuta de bunicul pârtului ambilor soti, iar in ceea ce priveste casa de locuit, la edificarea a acesteia familia sa a avut o contributie substantiala, investind aproximativ 20.0000 euro, aspect care rezulta si din chitantele depuse la dosar care dovedesc ca mama pârâtului a contribuit cu suma de 38.599 lei.
Referitor la contributia pârâtului la edificarea constructiei se arata ca acesta a contribuit mai mult decat reclamanta intrucat veniturile sale au fost mai mari decat veniturile obtinute de reclamanta.
In drept au fost invocate prevederile art. 206 si urm, Cpr civ.
In probatiune s-au anexat cererii un set de insrisuri ( f. 30-79).
La primul termen de judecata din data de 09.03.2015 s-a formulat, de catre numita H. M., cerere de interventie accesorie in sprijinul reclamantului reconventional, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate ca aceasta a investit personal suma de 20.000 euro la edificarea casei de locuit iar suma de bani sa se reflecte in cota de contributie a reclamantului reconventional.
In motivare se arata ca, in timpul casatoriei partilor, cat timp acestea au fost plecate in strainatate, intervenienta a angajat mesteri care au realizat manopera la casa de locuit a carei partajare se solicita, din banii proprii achitand o parte din materiale fapt ce rezulta din chitantele depuse in probatiune.
In drept au fost invocate prevederile art. 61 C.pr civ.
La termenul de judecata din data de 22.06.2015 instanta a admis in principiu cererea de intervenite accesorie.
Sub aspectul probatoriului, instanta a incuviintat urmatoarele probe: proba testimoniala cu martorii B. F. pentru reclamanta-pârâta si martorii C. G. si M. V. pentru pârâtul-reclamant, interogatoriul partilor, expertiza tehnica evaluatoare si expertiza de tehnica pentru lotizare.
Analizând probatoriul administrat, instanța reține următoarele:
Partile s-au casatorit la data de 04.11.2006, casatoria acestora fiind desfacuta prin Sentinta civila nr.1057/26.04.2011, pronuntata de Judecatoria Zalau in dosarul nr._, definitiva si irevocabila.Prin aceeași sentință s-a dispus revenirea reclamantei la numele de familie purtat anterior încheierii căsătoriei, respectiv R..
Potrivit art. 339 C.civ., bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor, iar, potrivit art 343 C.civ, calitatea de bun comun nu trebuie dovedita. Astfel, in temeiul prezumtiei rerlative de comunitate instituite de catre legiuitor, oricare bun dobandit in timpul casatoriei de oricare dintre soti, se considera comun, cata vreme nu se face dovada ca este propriu, respectiv ca se incadreaza . prevazute de art.340 C.civ.
De asemenea conform art. 357 C.civ alin 2 în scopul lichidării comunității și realizării partajului se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală. Criteriul legal pe baza căruia se determină cota-parte din comunitate ce revine fiecărui soț este contribuția sa atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Această contribuție trebuie înțeleasă nu ut singuli, ci o contribuție raportată la ansamblul elementelor de activ și pasiv matrimonial.
Analizand inscrisurile depuse la dosar si avandu-se in vedere sustinerile ambelor parti cuprinse in cererile adresate instantei, precum si raspunsurile la interogatoriu administrat in cauza, instanta constata sub un prim aspect ca in timpul casatoriei au fost dobandite de catre parti urmatoarele bunuri imobile: terenul in suprafata de 2600 mp inscris in CF 255/N Hereclean prin contractul de donatie autentificat sub nr. 136/21.02.2007 si imobilul –casa de locuit situat in loc. Badon . parter si mansarda, neinscris in cartea funciara, in suprafata de 150 mp.
În privința cotelor de contribuție ale soților la dobândirea bunurilor comune, instanța apreciază că atat reclamanta-parâta cat si pârâtul –reclamant au avut o cotă de contribuție de 50% .
In ceea ce priveste terenul in suprafata de 2600 mp inscris in CF 522/N Hereclean acesta a fost donat, in timpul casatoriei ambilor soti de care donatorul H. I., astfel ca acesta nu mai comporta nici o discutie, raportat la dispozitiile art. 340 alin. 1 lit. a C.civ.
In ceea ce priveste cota de contributie la edificarea constructiei situate pe acest teren instanta retine ca din interogatoriul pârâtului-reclamnat reconventional acesta a recunoscut faptul ca partile au contribuit in mod egal la ridicarea constructei.Potrivit art. 349 c.pr civ marturisirea judiciara face deplina dovada impotriva acelui care a facut-o.
D. urmare pârâtul in cadrul interogatoriului administrat a recunoscut contributia egala a sotiei la edificarea acestei constructii aspect care rezulta de altfel si din probele administrate.
Initial pârâtul a sustinut ca, contributia acestuia la edificarea constructiei a fost de 70% fiind ajutat de catre parintii acestuia care personal au investit sume importante de bani, fapt pentru care s-a si formulat cerere de interventie din partea mamei pârâtului H. M., in sprijinul apararii pârâtului reclamant, recunoscand ulterior ca sotii au participat la edificarea constructiei cu contributii egale.
Nu a fost dovenita sustinerea intervenientei H. M. ca investit suma de 20.000 euro la constructia casei de locuit.
Faptul ca a cumparat materiale de constructii depunand in acest sens chitante, eliberate pe numele acesteia, nu poate duce automat la concluzia ca materialele achizitionate au fost achitate din banii personali. Reclamanta a arata ca intervenienta a cumparat materiale de constructii insa banii au fost trimis de parti care in aceea perioada munceau in strainatate, fiind depuse in probatiune chitanele prin care se atesta faptul ca intervenienta H. M. a primit de la reclamnata in total suma de 11.300 euro,.
De asemenea pârâtul a recunoscut ca suma de_ lei a fost obtinuta de parti ca urmare a celebrarii casatoriei, iar la edificarea constructiei au fost investiti banii de nunta si banii obtinuti prin munca in Italia de ambele parti.
Asa cum rezulta din actele dosarului, partile au lucrat in Italia obtinand venituri aproximativ egale. Desi pârâtul a incercat sa acrediteze ideea ca reclamanta a lucrat mai putin, obtinand astfel venituri mai mici decat acesta, a recunoscut totodata ca reclamnata obtinea un venit de 1000 euro, sustinand ca doar . timp ce in anul urmator cam 300-500 euro/luna.
Sustinerile pârâtului au fost oscilante pe intreg parcursul judecatii, pornind de la faptul ca initial acesta a precizat ca a participat cu o cota de contributei mai mare la edificarea casei de locuit, continuand cu recunoasterea acestuia la interogatoriu ca participarea celor doi la construirea imobilului a fost egala, aspect care rezulta si din probele cauzei.
Din declaratia martorei Bocovshci F. rezulta ca reclamanta lucra 7/8 ore zi fiind platita cu 7/8 euro/ pe ora ceea ce rezultand astfel un venit de aproximativ 1120 euro/luna.
In ceea ce priveste venitul obtinut de pârât, acesta a precizat ca era in cuantum de 1000 euro//luna in timp ce martora a arata ca venitul obtinut de acesta era de 700 euro/luna.
Din interogatoriul luat intervenientei H. M. rezulta ca materiale de constructii au fost achitate o parte cu banii trimis de parti din Italia si o parte, suma de 380 milioane contributie personala. Instanta nu va putea retine acesta afirmatie nefiind dovedita ci chiar mai mult contrazisa de probele administrate ,interogatoriul pârâtului si al reclamantei.
De asemenea martora M. V. a precizat faptul ca partile au muncit in strainatate pe toata perioada edificarii constructiei insa mai sustine ca din informatiile primite de la tatal pârâtului cunoaste ca reclamanta nu a muncit o perioada si ca la edificarea constructiei au contribuit si parintii pârâtului.
Aceasta declaratie nu se coroboreaza cu nici o proba a cauzei in contextul in care chiar pârâtul a recunoscut ca reclamanta a muncit pe toata perioada cat s-au aflat la munca in străinatate cu singura mentiune privind cuantumul sumelor obtinute, in opinia acestuia veniturile realizate de reclamanta fiind mai mici, aspect contrazis de declaratia martorei Bocovschi F..
Coroborand aceste probe, cu privire la cota de contributie la dobandirea bunurile comune cuprinse in masa partajabila, instanta retine ca partile nu au facut dovada ca una dintre ele ar fi contribuit . mai mare decat cealalta pentru dobandirea acestora, astfel ca nu a fost rasturnata prezumtia potrivit careia fiecare dintre soti are o contributie egala, de 50%, la dobandirea bunurilor comune in timpul casatoriei, cota de contributie ce urmeaza a se retine in cauza.
In ceea ce priveste partajul bunurilor comune instanta retine ca partile au cazut de acord la partajarea terenului in suprafata de 2600 mp prin formarea a doua loturi, care evident vor fi egale ca valoare, iar in lotul ce se va atribui pârâtului sa fi inclusa si constructia, astfel ca in conformitate cu art. 673 ind 4 C.pr civ. instanța va ține cont de învoiala părților în privința atribuirii bunurilor.
Pentru imobilul teren in suprafata de 2600 mp nu s-a dispus efectuarea unei expertize de evaluare avand in vedere intelegera partilor si faptul ca trenul urmeaza a fi impartit in natura in doua loturi de 1300 mp egale ca valoare, ci doar expertiza de lotizare, intocmita de expertul D. G.
Procedand la calcularea valorii constructiei, care urmeaza fi atribuita pârâtului conform intelegeii partilor, instanta nu poate avea in vedere valoarea de reconstructie a imobilului-casa de locuit, asa cum a solicita reclamanta,, ci valoarea de circulatie la momentul impartelii, astfel cum a fost stabilita prin raportul de expertiza tehnica-constructii, completat (f.151-158) potrivit caruia: imobilul situat loc. Badon edificat pe terenul inscris in CF 255/N Hereclean este de 62.000 lei, fara luarea in calcul a valorii terenului. Evaluarea bunurilor supuse partajarii se face în functie de valoarea de circulatie din momentul partajului, astfel ca diminuarea valorii prin uzura fizica sau morala, ca si sporul de valoare dobândit de bunuri - în masura în care nu sunt rezultatul interventiei unuia din copartasi - sa se impute asupra drepturilor tuturor, ori dupa caz, sa profite tuturor, asigurându-se astfel deplina egalitate a acestora.
Potrivit art.728 alin.1 C.civ., „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrare.” De asemenea, conform art. 355 c. Civ La încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
Prin urmare, văzând cele de mai sus, în baza art.983 C.pr.civ., instanța urmează a dispune sistarea stării de coproprietate în devălmășie asupra bunurilor comune dobândite de părți,prin partajarea in natura a imobilului-teren in suprafata de 2600 mp inscris in CF 255/N in doua loturi cu valoare egala, conform expertizei intocmite de catre expertul D. G. ( f. 170-172) care face parte integranta din prezenta actiune, astfel lotul I –teren in suprafata de 1300 mp cu nr. cad. Nou 522/1 ce se va atribui pârâtului-reclamant reconventional si lotul II in suprafata de 1300 mp cu nr. cad. Niu 522/2 ce se va atribui reclamantei-pârâte.
In lotul pârâtului reclamant instanta va atribui si constructia- casa de locuit cu obligarea acestuia, in vederea egalizării loturilor, corespunzător cotelor egale de ½ la dobândirea bunurilor comune, la plata către reclamanta-pârâta a sumei de 31.0000 lei cu titlu de sultă.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata instanta retine ca reclamanta a efectuat cheltuieli in suma de 4036 lei reprezentând taxa judiciara de timbru ( 2859 lei si ½ din onorariile expertilor pentru expertizele intocmite in cauza) iar paratul a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 4121 lei reprezentand taxa judicara de timbru in suma de 2944 lei si ½ din onorariile expertilor pentru expertizele intocmite in cauza.
În conformitate cu art. 453 C.pr.civ, dat fiind faptul că pretențiile reclamantei au fost admise in totalitate si ale pârâtului-reclamant in parte in instanța va compensa în totalitate cheltuielile judiciare efectuate.
F. de considerentele enuntate, instanta urmează a admite cererea principală, precum și in parte cererea reconvențională, care a vizat si includerea intregului teren in suprafata de 2600 mp, doar pentru acest capat de cerere, astfel cum au fost precizate, în sensul celor expuse mai sus.
In ceea ce priveste cererea de interventie accesorie formulata de intervenienta H. M. instanta o va respinge ca neintemeiata avand in vedere admiterea acțiunii reclamantei si admiterea doar in parte a cererii reconventionale, corelativ cu respingerea capătului de cerere din cererea reconvenționala având ca obiect stabilirea cotelor de contribuție de 70% -pârâtul reconventional si 30% reclamanta pârâta, ceea ce face ca interventia accesorie formulata, vizand acest aspect sa fie nefondata, apararile intervenientei nefiind favorabile părții pentru care a intervenit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea principală de reclamanta R. L. R., cu domiciliul in Zalau .. 9, sc.A, ., ., in contradictoriu cu pârâtul H. M. M., cu domiciliul procesual ales la Societatea de Avocati I. & S., cu sediul in Zalau .. Lira, ..
Admite in parte cererea reconventionala formulata de pârâtul reclamant H. M. M..
Respinge cererea de interventie accesorie formulata de intervenienta H. M., ca neintemeiata.
Constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei, in cote egale de cate ½, urmatoarele bunuri comune: teren intravilan in suprafata de 2600 mp, inscris in CF 255/N Hereclean nr. cad. 522 si constructia edificata pe acest teren, compusa din parter si mansarda in suprafata de 150 mp, situata in localitatea Badon . de 62.000 lei.
Dispune sistarea stării de codevalmasie prin formarea următoarelor loturi:
-Lotul I, care se va atribui pârâtului-reclamanat H. M. M., compus din .. Nou 522/1 in suprafata de 1300 mp, teren intravilan, cu „casa in rosu” notata prin poligonul A-B-C-F-A, evidentiat cu culoarea verde in raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat in cauza de expertul D. G., f. 170-172 din dosar, ce face parte din prezenta hotarare si imobilul-casa de locuit, compus din parter si mansarda in suprafata de 150 mp, situat in localitatea Badon .> -Lotul II, care se va atribui reclamantei- pârâte R. L. R., compus din .. Nou 522/2 in suprafata de 1300 mp teren intravilan, fara constructii, notata prin poligonul C-D-E-F-C, evidentiat cu culoarea galbena in raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat in cauza de expertul D. G., f. 170-171, ce face parte din prezenta hotarare.
Pentru egalizarea loturilor părților obligă pârâtul-reclamant la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 31.000 lei, cu titlu de sultă.
Compensează în totalitate cheltuielile de judecată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere urmand a fi depus la Judecatoria Zalau.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.11.2015.
Președinte, Grefier,
M. A. M. B. I. O.
Red.M.A.M./11.12.2015
Dact.B.I.O./11.12.2015/ EX.
.>
| ← Înregistrare tardiva a nasterii. Sentința nr. 883/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 2835/2015. Judecătoria ZALĂU → |
|---|
