Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1362/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 1362/R-CM
Ședința publică din 09 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache judecător
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
JUDECĂTOR 3: Daniel Radu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL CURTEA DE A PRIN PRIMAR, Curtea de A,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.594/CM din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat pentru Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de A, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/07.10.2009 emisă de Baroul București - Cabinet individual și consilier juridic pentru intimatul-chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice - A, în baza delegației depusă la dosar, lipsă fiind recurentul-pârât, intimatul-pârât Grup Școlar Agricol A și intimații-chemați în garanție Ministerul Educației, Cercetării și B, Directorul Direcției Generale a Finanțelor Publice A, Consiliul Județean A și Inspectoratul Școlar
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-a depus întâmpinare din partea intimatului-chemat în garanție Inspectoratul Școlar
Reprezentantul intimatului-chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice depune la dosar delegație de reprezentare și întâmpinare, o copie fiind comunicată și apărătorului intimaților-reclamanți.
Curtea, din oficiu, pune în discuția părților prezente excepția privind tardivitatea declarării recursului de față.
Apărătorul intimaților-reclamanți solicită admiterea excepției și respingerea recursului ca tardiv declarat, fără cheltuieli de judecată, arătând că hotărârea instanței de fond a fost comunicată pârâtului la data de 17 aprilie 2009 iar recursul a fost declarat în data de 06 mai 2009.
Reprezentantul intimatului-chemat în garanție solicită admiterea excepției și respingerea recursului ca tardiv declarat. În subsidiar, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Constată că, reclamantul Sindicatul Personalului din Învățământul Preuniversitar în numele și pentru reclamanții membri de sindicat, -, -a, G, -, -, -, G, au chemat în judecată în calitate de pârâții Grup Școlar Agricol A, Municipiul Curtea de A prin Primar pentru a fi obligați la calcularea și plata primelor de vacanță cuvenite și neacordate pe perioada 2005-2008, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă și consemnarea acestor mențiuni în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt îndreptățiți la aceste prime de vacanță în virtutea art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 care prevede că personalul din învățământ beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
De asemenea, art.243 din Codul muncii prevede că, contractul colectiv de muncă este obligatoriu între părți, art.165 din Codul muncii prevede că salariații nu pot renunța la drepturile salariale cuvenite, iar art.241 din Codul muncii stipulează că, contractul colectiv de muncă produce efecte asupra tuturor salariaților din învățământ.
Municipiul Curtea de Aaf ormulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației Cercetării și, Ministrul Finanțelor Publice, Direcției Generale a Finanțelor Publice A, Directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice A, Consiliului Județean A și Inspectoratului Școlar Județean A solicitând ca în cazul în care ar cădea în pretenții să fie obligați chemații în garanție la alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor bănești solicitate prin acțiune.
Ministerului Educației Cercetării și a formulat întâmpinare solicitând respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că nu este angajatorul reclamanților și nu are obligația de a plăti acestora drepturile salariale solicitate în acțiune. Între Ministerului Educației Cercetării și și reclamanți nu există nici un fel de raporturi juridice de muncă, cu atât mai mult nu există nici obligații din partea acestuia cu privire la calcularea și plata salariilor.
Potrivit dis.art.215/2001 "Autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale".
Consiliul Județean Aaf ormulat întâmpinare solicitând respingerea cererii de chemare în garanție susținând că nu are calitatea procesuală pasivă, deoarece nu are calitatea de ordonator de credite principal, secundar sau terțiar față de Municipiul Curtea de A, neavând astfel atribuții de a distribui de la bugetul său ori de a prelua de la bugetul de stat fonduri pentru achitarea drepturilor salariale, ci numai un rol consultativ, iar în al doilea rând, nu are calitatea de angajator față de reclamanți în sensul prev. de disp.art.14 alin.2 din Codul muncii.
Direcția Generale a Finanțelor Publice A și Ministerul Finanțelor Publice a invocat în principal excepția lipsei calității procesuale pasive arătând că, potrivit disp.art.167 din Legea nr.84/1995 finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar se realizează în primul rând din bugetele primăriilor de care aparțin. De asemenea, a fost invocată și excepția inadmisibilității cererii de chemare îng aranție.
Aceleași excepții au fost invocate și de Directorul Executiv al
Prin sentința civilă nr.594/CM/20 martie 2009, Tribunalul Argeș, Secția civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice, Directorul Direcției Generale a Finanțelor Publice, Consiliul Județean A.
A admis acțiunea precizată formulată de reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de A în numele și pentru reclamanții membri de sindicat și a respins cererile de chemare în garanție.
A fost obligat pârâtul Grupul Școlar Agricol " A" să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de vacanță pe perioada 2005-2008, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în cadrul unității de învățământ pârâte, drepturi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Municipiul Curtea de A să vireze celuilalt pârât fondurile necesare achitării drepturilor salariale solicitate.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a analizat cu prioritate excepțiile invocate de chemații în garanție, iar potrivit art.137 alin.2 din Cod procedură civilă a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a chemaților în garanție.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție, tribunalul a apreciat că nu se află în prezența unei veritabile excepții, motivele invocate în susținerea acestea fiind analizate la pronunțarea în fond asupra cererii de chemare în garanție.
Astfel, tribunalul a apreciat ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice A, Directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice A și Consiliului Județean A, întrucât acești chemați în garanție nu au calitatea de angajatori ai reclamanților și nu sunt nici ordonatori de credite ai unităților de învățământ preuniversitar, neavând astfel calitatea procesuală pasivă în cauză, motiv pentru care urmează a respinge cererea de chemare în garanție.
De asemenea, cu privire la Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației Cercetării și, tribunalul a constatat că printre atribuțiilor acestora nu se află și cele privind plata drepturilor solicitate prin acțiune și nu au calitatea de ordonatori de credite, motiv pentru care a fost respinsă cererea de chemare în garanție și față de aceștia.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarele:
În baza prerogativelor date de disp.art.28 din Legea nr.54/2003 reclamantul Sindicatul personalului din Învățământul Preuniversitar în apărarea drepturilor membrilor săi a solicitat pârâților plata primelor de vacanță pe perioada 2005-2008, indexate cu indicele de inflație până la plata efectivă, precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale salariaților, drept de care nu au beneficiat, deși erau îndreptățiți conform clauzelor cuprinse în contractul colectiv de muncă.
Art.241 alin.1 Codul muncii, stipulează că, contractul colectiv de muncă la nivel național produce efecte obligatorii asupra tuturor salariaților angajați, art.8 alin.1 din CCM la nivel național pe 2007 - 2010 prevede că în raporturile de muncă dintre angajați și angajator se aplică cu prioritate reglementările mai favorabile pentru salariat indiferent dacă acestea se găsesc sau nu în contractul colectiv de muncă sau în prevederile legale.
Art.50 alin 2 din Legea nr.128/1997 prevede expres că personalul din învățământ beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute în contractul colectiv de muncă.
În această ordine de idei, contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale, dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Astfel, potrivit art.37 lit. g din contractul colectiv de muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Văzând și prevederile art.30 alin.1 și 2, cap.V, din Legea nr.130/1996 a contractului colectiv de muncă în care se arată că executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, instanța a admis acțiunea și a obligat pe pârâtul Grupul Școlar Agricol să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de vacanță pe perioada 2005-2008, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în cadrul unității de învățământ pârâte drepturi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În temeiul disp.art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, în raport de care începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror acestea își desfășoară activitatea, a fost admisă acțiunea față de pârâtul Municipiul Curtea de A obligat să vireze celorlalți pârâți fondurile necesare achitării drepturilor solicitate de reclamanți prin cererea de chemare în judecată.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs pârâtul Municipiul Curtea de A fără a invoca vreun temei legal, însă criticile sale pot fi încadrate în dispozițiile art.305 pct.9 Cod procedură civilă, după cum urmează:
În mod greșit s-a pronunțat instanța de fond atunci când a respins cererea de chemare în garanție formulată de recurentul-pârât împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, Consiliul Județean A și a Inspectoratului Școlar A cu solicitarea de a fi obligați chemații în garanție la alocarea și virarea către recurentul-pârât a fondurilor necesare efectuării plăților pretinse de reclamanți prin acțiunea de față.
Astfel, instanța de fond nu a dat eficiență dispozițiilor art.167 alin.1 din Legea nr.84/1995 precum și art.7 alin.5 lit.a din Legea nr.388/2007 raportat și la faptul că pretențiile salariale solicitate de intimații-reclamanți nu pot fi satisfăcute prin veniturile proprii ale recurentului-pârât.
În cauză, s-a depus întâmpinare de către Inspectoratul Școlar Județean A prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecința respingerii cererii de chemare în garanție a acestei instituții, pe considerentul că Inspectoratul Școlar Județean A nu are obligații cu privire la salarizare, nu poate plăti diferențele de drepturi salariale ale intimaților-reclamanți, nefiind angajatorul acestora și nici nu are calitate de ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar.
În susținerea întâmpinării s-au invocat de către intimatul-pârât dispozițiile art.10 și art.14 din Legea nr.53/2003, art.7 alin.8 din Legea nr.84/1995, precum și Legea nr.215/2001 a Administrației Publice Locale.
Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a formulat o întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de către recurentul-pârât Municipiul Curtea de A și menținerea sentinței instanței de fond față de această parte, pe considerentul că obligația privind plata drepturilor bănești ale intimaților-reclamanți revine primăriilor și nu Ministerului d e Finanțe, care de altfel nu are nici un fel de atribuțiune în acest sens.
Cu titlu de exemplu se precizează că în anul 2008 au fost alocate sume privind satisfacerea drepturilor salariale prin Legea nr.388/2008, nr.OUG112/2008 și nr.OUG186/2008.
În ședința din 9 octombrie 2009, Curtea din oficiu a pus în discuție excepția tardivității declarării recursului de față, iar apărătorul intimaților-reclamanți a solicitat admiterea acestei excepții, precum și reprezentantul intimatului chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției invocate din oficiu de către C, în baza dispozițiilor art.162 Cod procedură civilă, va rămâne în pronunțare pe această excepție, care face inutilă soluționarea fondului.
Astfel, în baza dispozițiilor art.303 alin.1 Cod procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
În speța dedusă judecății, recurenta-pârâtă a primit sentința instanței de fond la data de 17 aprilie 2009, iar recursul a fost declarat și motivat la data de 6 mai 2009.
Potrivit dispozițiilor art.306 alin.1 Cod procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul prevăzut de lege, iar în materia dreptului muncii dispozițiile art.80 din Legea nr.168/1999 prevăd că termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțată de instanța de fond.
Față de cele arătate mai sus, reținând deci că recurenta-pârâtă a motivat recursul însă peste termenul legal de 10 zile, Curtea în baza dispozițiilor art.306 alin.1 Cod procedură civilă și art.80 din Legea nr.168/1999, va respinge recursul recurentului-pârât ca tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv declarat, recursul formulat de pârâtul MUNICIPIUL CURTEA DE A prin PRIMAR, cu sediul în Curtea de A,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.594/CM din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR CURTEA DE, pârâtul GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL și chemații în garanție MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A, DIRECTORUL DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE A, INSPECTORATUL ȘCOLAR A și CONSILIUL JUDEȚEAN
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./12.10.2009
GM/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei, Daniel Radu
